Știri
Știri din categoria Energie verde
O fermă din Colorado își acoperă costurile cu energie vândută din panouri solare și, în același timp, își protejează culturile de caniculă: pe 24 de acri (aprox. 9,7 hectare), familia Kominek a instalat mii de panouri și testează „agrivoltaicele” – folosirea simultană a terenului pentru agricultură și producție de electricitate, potrivit BGR.
La Jack’s Solar Garden, în Longmont (Colorado), Byron Kominek a montat 3.276 de panouri solare. Sistemul produce anual 2 gigawați-oră (GWh) de electricitate, pe care fermierul o vinde unei companii locale de utilități pentru a acoperi costurile fermei, conform relatării publicate de The Guardian.
Dincolo de veniturile din energie, panourile creează umbră și reduc stresul termic pentru plante, formând microclimate în care pot prospera culturi diferite. Articolul dă exemple concrete:
Logica economică este dublă: electricitatea vândută susține bugetul fermei, iar umbrirea poate ajuta la menținerea productivității în verile tot mai fierbinți.
Modelul nu este „plug-and-play”. Kominek spune că investiția pentru cele peste 3.000 de panouri a fost de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei), iar structurile metalice ale panourilor sunt obstacole în lucrările agricole. În plus, cercetătorii parteneri ai fermei încă lucrează la „bune practici” care să poată fi aplicate pe scară largă.
BGR notează că panourile nu oferă doar umbră: ele blochează o parte din radiația solară și pot ajuta solul să rețină mai multă umiditate – un avantaj într-un context de temperaturi în creștere și secete mai frecvente.
Publicația indică și o alternativă pentru fermierii care nu își permit investiții de milioane: unele parcuri solare colaborează cu agricultori pentru pășunat sub panouri (de exemplu, oi și vite), ceea ce poate aduce venituri suplimentare. În material este menționat că „ciobanii solari” pot câștiga de două până la trei ori mai mult decât ciobanii tradiționali.
În ansamblu, exemplul din Colorado sugerează că agrivoltaicele pot transforma panourile solare dintr-un consumator de teren într-o infrastructură care susține atât producția de energie, cât și agricultura – cu condiția ca finanțarea inițială și modul de exploatare să fie gestionate realist.
Recomandate
Războiul din Iran accelerează investițiile în energie curată ca „asigurare” împotriva șocurilor la petrol și gaze , pe fondul scumpirilor și al întreruperilor de aprovizionare care au lovit piețele internaționale, potrivit unei analize NPR . În Asia și Africa, mai multe guverne și companii grăbesc adoptarea de panouri solare, baterii și vehicule electrice pentru a reduce dependența de importurile de combustibili fosili. În material se arată că închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a tăiat peste o cincime din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL), iar prețurile nu au revenit la nivelurile anterioare. Prețurile gazelor naturale în Europa și Asia sunt cu peste 50% mai mari decât la începutul războiului, iar cotațiile petrolului au urcat după ce președintele Donald Trump a declarat că încetarea focului s-a încheiat. Pivot către solar, baterii și vehicule electrice, cu lanțuri de aprovizionare din China O consecință operațională imediată este reorientarea accelerată către tehnologii „curate” (care reduc consumul de combustibili fosili) importate în mare parte din China. NPR citează date și analize care indică: exporturile Chinei de panouri solare au crescut cu peste 80% în martie față de anul trecut, potrivit think tank-ului energetic Ember; China a exportat peste 2 milioane de vehicule electrice de pasageri între ianuarie și mai, aproape jumătate în aprilie și mai, potrivit unei note de analiză SIA Energy (consultant în petrol și gaze). În paralel, unele țări folosesc aceste importuri ca tampon în fața crizelor energetice declanșate de război. NPR menționează că Pakistanul, prin investiții în solar și baterii, a redus importurile de petrol și gaze naturale, economisind „miliarde de dolari”, conform organizației Centre for Energy and Clean Air. Cazul Filipinelor și schimbarea calculelor de finanțare în Africa Filipinele sunt date ca exemplu de accelerare a importurilor: țara a adus panouri solare de peste 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) din februarie până în mai, potrivit datelor de export chineze, ceea ce ar reprezenta o creștere de 139% față de anul anterior, conform Ember. Pe partea de finanțare, Dele Kuti, responsabil global pentru energie și infrastructură la Standard Bank , spune că ieftinirea echipamentelor din China a schimbat „calculele” investiționale. În 2025, finanțarea Standard Bank pentru proiecte de energie regenerabilă a depășit finanțarea pentru proiecte pe bază de surse neregenerabile într-un raport de 8 la 1, potrivit NPR. Efect pe termen lung: presiune în scădere asupra cererii de petrol Analiza leagă creșterea vânzărilor de vehicule electrice de o reducere structurală a cererii de petrol. Ember estimează că 45% din consumul global de petrol este folosit în transportul rutier, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) a revizuit prognoza pentru acest an: înainte de război se aștepta o creștere a cererii, dar după perturbările asociate închiderii Strâmtorii Hormuz, a trecut la o estimare de scădere a cererii globale de petrol. În același timp, NPR notează că, deși tranziția se accelerează, petrolul și gazele vor rămâne necesare „în viitorul previzibil” pentru utilizări precum îngrășăminte, plastic și combustibil pentru aviație. Diferența, în logica experților citați, este că investițiile în regenerabile și electrificare sunt tratate tot mai mult ca o măsură de securitate energetică, nu doar ca politică climatică. [...]
Mai multe state europene împing parcările spre panouri solare, iar miza economică este reducerea facturilor și noi venituri din energie , într-un model care începe să fie susținut prin obligații legale și termene de conformare, potrivit Antena 3 . Estimările citate în material indică economii anuale de ordinul zecilor de mii de euro pentru o parcare tipică, ceea ce poate schimba calculele de investiții pentru operatori și companii. Publicația arată că ideea „parcărilor solare” (acoperirea locurilor de parcare cu structuri pe care sunt montate panouri fotovoltaice) câștigă teren în Europa, pe fondul scăderii costurilor tehnologiei și al presiunii pentru decarbonizare. Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) este citată cu o medie în 2024 în care panourile solare ar fi fost cu 41% mai ieftine decât alternativele bazate pe combustibili fosili. De ce contează pentru companii și operatori: economii și monetizarea energiei Un argument central este că parcările pot produce electricitate fără a ocupa teren suplimentar, ceea ce reduce una dintre frânele clasice ale proiectelor fotovoltaice montate la sol (dificultăți de planificare și utilizare a terenului). În plus, infrastructura poate fi combinată cu puncte de încărcare pentru vehicule electrice, ceea ce poate reduce costul și complexitatea instalării lor acolo unde există cerere. În cazul Marii Britanii, materialul citează estimări inițiale ale guvernului potrivit cărora o parcare cu 80 de locuri ar putea economisi aproximativ 28.000 de lire sterline (aproximativ 32.000 de euro, adică aprox. 160.000 lei) pe an la facturile de electricitate, dacă instalează „garaje solare” și folosește întreaga energie produsă. Este menționată și posibilitatea ca operatorii să își recupereze o parte din investiție prin vânzarea energiei înapoi în rețea. Reglementarea începe să împingă piața: Franța , Slovenia, Germania Franța este prezentată ca exemplu de reglementare cu termene și sancțiuni. În 2022, țara a adoptat o legislație care impune acoperirea cu panouri solare a tuturor parcărilor existente și noi cu spațiu pentru cel puțin 80 de vehicule. Termenele diferă în funcție de mărime: parcări cu 80–400 de locuri: termen de cinci ani, până în 2027; parcări cu peste 400 de locuri: termen de trei ani, până în 2025; pentru amplasamentele mai mari, cel puțin jumătate din suprafață trebuie acoperită cu panouri. Guvernul francez estimează că măsurile ar putea adăuga 11 gigawați la rețea, suficient pentru alimentarea a aproximativ 12 milioane de locuințe, iar operatorii care ignoră mandatul riscă amenzi de până la 40.000 de euro pe an (aprox. 200.000 lei). Totuși, materialul notează că anul trecut Franța a relaxat mandatul, permițând parcărilor exterioare de peste 1.500 mp să acopere cel puțin jumătate din suprafață fie cu panouri solare, fie cu copaci care oferă umbră, fie cu o combinație. Reguli similare sunt menționate și în Slovenia (obligație pentru parcări reconstruite și noi de peste 1.000 mp), respectiv în mai multe regiuni din Germania, unde parcările noi au obligații privind energia solară în funcție de numărul de locuri. Marea Britanie: încă în faza de calibrare a politicii, cu studii de caz Pentru Marea Britanie, materialul indică faptul că guvernul a lansat anul trecut o „ cerere de dovezi ” pentru a înțelege cum poate valorifica potențialul parcărilor. Este dat ca exemplu un proiect „Park and Ride” din Leeds, pentru care se estimează o producție anuală de 852.000 kWh și o compensare de 471 de tone de carbon pe an, echivalentul eliminării a 203 mașini de pe drumuri, conform cifrelor citate. În același exemplu, este menționat că stocarea surplusului de energie produs în timpul zilei ar permite furnizarea de electricitate la un cost mai mic decât achiziția din rețea, iar amortizarea pentru punctele de încărcare a vehiculelor electrice ar fi estimată la sub 10 ani, pe baza unei medii de două încărcări pe zi în primul an. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția este o combinație între stimulente economice (economii la facturi și venituri din vânzarea energiei) și presiune de reglementare, cu diferențe între țări privind obligativitatea și termenele. Materialul notează explicit că nu toate statele sunt de acord cu această strategie, ceea ce sugerează că ritmul de implementare va depinde de cadrul legal local și de capacitatea operatorilor de a finanța investițiile. [...]
PPC își extinde amprenta regională prin intrarea în Polonia cu 277,3 MW , o mișcare care susține ținta grupului de a-și dubla capacitatea instalată până în 2030, potrivit Ziarul Financiar . Intrarea se face prin achiziția unui portofoliu de proiecte eoliene și solare de la EDP Renewables Polska și EDP Renewables Polska HoldCo, în cadrul strategiei de investiții de 24 miliarde de euro (aprox. 125,9 mld. lei) până în 2030. Portofoliul include 175,4 MW capacități regenerabile deja operaționale (eolian și solar) și 101,9 MW proiecte fotovoltaice în dezvoltare, care ar urma să intre în exploatare în 2029. Finalizarea tranzacției depinde de condițiile uzuale, inclusiv aprobările autorităților de reglementare relevante. Ce cumpără PPC în Polonia: mix între active în funcțiune și proiecte noi În zona eoliană, PPC preia 130,5 MW operaționali, prin trei parcuri: Ilza (54 MW), Tomaszów (46,5 MW) și Poturzyn (30 MW). Compania indică un factor de capacitate de până la 33% pentru aceste proiecte (indicator care arată cât de mult produce efectiv o centrală față de puterea instalată, într-o perioadă dată). Pe solar, portofoliul include 44,9 MW deja funcționali, prin parcurile Pakoslaw (25,1 MW) și Recz (19,8 MW). Pentru aceste active, PPC spune că există, în primii ani de funcționare, contracte pe termen lung cu preț fix, care reduc expunerea la volatilitatea prețurilor la electricitate. Separat, cele 101,9 MW în dezvoltare sunt două proiecte solare: Ilza CP (50,9 MW) și Tomaszów CP (51 MW), așteptate să devină operaționale în 2029. Impact operațional: „cable pooling” și presiunea conectării la rețea Un element tehnic cu impact direct asupra implementării este utilizarea unui model de tip „cable pooling”, prin care proiectele fotovoltaice în dezvoltare vor folosi aceeași infrastructură de conectare la rețea ca parcurile eoliene existente. PPC susține că această soluție permite utilizarea mai eficientă a capacității rețelei, reduce constrângerile de conectare și creează sinergii între producția eoliană și cea solară, care au profiluri de generare complementare. Compania estimează pentru întregul portofoliu o durată de viață operațională de 35 de ani. De ce contează: Polonia, piață în creștere și ținta de 24,3 GW până în 2030 PPC descrie Polonia ca una dintre piețele europene cu cel mai ridicat ritm de dezvoltare în energia curată și indică o rată medie anuală de creștere de peste 17% a regenerabilelor în perioada 2016–2025. Totodată, Polonia și-a propus ca până în 2030 peste 50% din producția de energie electrică să provină din surse regenerabile. Achiziția se leagă de planul strategic 2026–2030, care urmărește creșterea capacității totale instalate de la 12,4 GW în 2025 la 24,3 GW în 2030, adică aproape o dublare în cinci ani. Pentru a ajunge acolo, PPC intenționează să accelereze adăugarea de capacități noi la aproximativ 2,4 GW pe an, în special în regenerabile, producție flexibilă și stocare. În paralel cu extinderea în Polonia, PPC indică drept piețe-țintă cu potențial ridicat Ungaria, Polonia și Slovacia, unde obiectivul este dezvoltarea a 2,2 GW de proiecte de energie regenerabilă și stocare. Până în 2030, grupul estimează că 45% din capacitatea instalată va fi în afara Greciei, ceea ce arată accelerarea internaționalizării în Europa Centrală și de Sud-Est. [...]
Intrarea în producție a parcului fotovoltaic de 146 MW de la Ghimpați ridică la 315 MW capacitatea solară conectată a Nofar în România , într-un moment în care ritmul de racordare la rețea rămâne un factor care poate influența direct calendarul și costurile proiectelor, potrivit Economica . Proiectul a fost „pus sub tensiune”, iar „injectarea treptată de energie în rețea a început oficial”, conform mesajului publicat de companie pe o rețea de socializare. Urmează, însă, pașii standard până la operarea comercială: o perioadă de probe, certificatul de conformitate de la operatorul de rețea, recepția finală, certificatul de racordare, apoi licența de operare de la ANRE, după care unitatea se poate înscrie la piață și poate începe vânzarea de energie electrică. Ce înseamnă proiectul de la Ghimpați în portofoliul Nofar Parcul din Ghimpați (județul Giurgiu, în apropiere de București) este a treia mare centrală fotovoltaică din România a dezvoltatorului israelian. Odată cu energizarea acestuia, Nofar indică un portofoliu total în dezvoltare în România de 849 MW în proiecte solare și 2,24 GWh în stocare (capacitate de stocare exprimată în energie, nu în putere). Compania spune că este în „etape avansate” de integrare a unui sistem de stocare de mare capacitate lângă instalația fotovoltaică, cu obiectivul de a crește utilizarea energiei și randamentul proiectului. Finanțare și calendar: miza se mută pe execuție și racordare În contextul extinderii portofoliului, Economica amintește că la finalul lui 2024 BERD și Raiffeisen Bank International au acordat o finanțare de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) pentru dezvoltarea a două parcuri fotovoltaice la Iepurești și Ghimpați, cu o capacitate totală instalată de 330 MW. Totodată, în noiembrie 2025, BERD a anunțat un pachet de finanțare de 192 milioane euro (aprox. 960 milioane lei) pentru centralele solare Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II (extindere a proiectului energizat în iunie), cu o capacitate totală de 531 MW și o producție estimată de 676 GWh pe an. Pe partea de livrări, Andreea Gilicel, chief commercial officer al Nofar, a declarat în primăvară că firma este avansată cu portofoliul și că „în 2026” ar urma să livreze 400 MW, iar următorii în 2027. În același timp, oficialul a indicat întârzieri în derularea proiectelor, atât din motive birocratice, cât și din cauza conectării la rețea, care „nu se face suficient de rapid”. „Există, din păcate, diferenţe foarte mari între termenele teoretice şi cele reale, care în final afectează modelul de business al proiectelor.” „Din punctul nostru de vedere, ar trebui mai multă predictibilitate în raportare şi o comunicare mai eficientă cu autorităţile, un calendar mai clar şi de înţeles pentru toţi dezvoltatorii.” Context: cum se poziționează în „topul” proiectelor mari Economica notează că, în iunie, parcul de la Iepurești (Giurgiu) a fost energizat și urma să primească licența, fiind prezentat ca viitorul cel mai mare parc fotovoltaic din România, cu 169 MW și plan de extindere la 400 MW. În prezent, publicația indică drept record parcul de la Rătești (Argeș), de 155 MW, pus în funcțiune la finalul lui 2023 de Nofar împreună cu Econergy și deținut integral de Econergy în acest moment. Nofar Energy (OY Nofar Energy) este o companie israeliană de energie regenerabilă listată la bursa din Tel Aviv. [...]
China a urcat la un nivel-record finanțarea proiectelor de energie verde în „Belt and Road” , într-un moment în care scumpirea petrolului, pe fondul războiului din Iran, face mai atractive alternativele precum solarul, bateriile și transportul electric, potrivit Mediafax . În primele șase luni din 2026, valoarea proiectelor chinezești de energie verde din cadrul Inițiativei „Belt and Road” („Noul Drum al Mătăsii”) a ajuns la 20,1 miliarde de dolari (aprox. 92,5 miliarde lei), depășind totalul întregului an trecut. Din această sumă, circa 11,8 miliarde de dolari (aprox. 54,3 miliarde lei) au fost contracte de construcție, iar 8,3 miliarde de dolari (aprox. 38,2 miliarde lei) investiții directe, conform unui studiu realizat de cercetători de la University of Queensland și Green Finance & Development Center din Shanghai. Miza economică: tranziția energetică devine „asigurare” contra șocurilor petroliere Contextul imediat este criza energetică declanșată după atacurile americane și israeliene asupra Iranului, la 28 februarie, care a afectat producția și exporturile din Golful Persic. Strâmtoarea Ormuz – pe unde trecea înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial – a fost în mare parte blocată sau supusă restricțiilor, iar reluarea ostilităților după o scurtă acalmie a împins din nou prețurile în sus. Petrolul Brent a crescut cu aproximativ 28% doar în luna iulie, conform aceleiași surse. În acest context, economiile asiatice dependente de importuri sunt cele mai expuse, iar China era cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Scumpirea combustibililor face însă ca energia solară, bateriile și electrificarea transportului să devină mai atractive, iar statele care cumpără tehnologie energetică din China își pot reduce atât costurile, cât și riscurile asociate volatilității petrolului și gazelor. Investițiile totale „Belt and Road” accelerează, cu o pondere mai mare a sectorului privat Dincolo de energia verde, investițiile și contractele Chinei în cadrul Belt and Road au totalizat 126,3 miliarde de dolari (aprox. 581 miliarde lei) în prima jumătate a anului 2026, cel mai ridicat nivel pentru un semestru de la lansarea programului, în 2013. Suma include 49,8 miliarde de dolari (aprox. 229 miliarde lei) investiții și 76,5 miliarde de dolari (aprox. 352 miliarde lei) contracte de construcție. Finanțările au crescut și în alte sectoare – industrie prelucrătoare, tehnologie, minerit și infrastructură pentru centre de date și dezvoltarea inteligenței artificiale – iar un element important este rolul tot mai mare al companiilor private chineze. Acestea au reprezentat 48% din implicarea Beijingului în proiectele Belt and Road în S1 2026, față de 13% în 2022, semnalând o mutare de la proiecte dominate de companii de stat și bănci controlate de Beijing către investiții mai puternic motivate comercial. Cererea de petrol a Chinei: revizuiri în jos pe fondul electrificării În paralel cu expansiunea externă, electrificarea transportului și înlocuirea combustibililor fosili reduc estimările privind cererea de petrol a Chinei. HSBC și-a diminuat prognoza pentru consumul chinez cu aproximativ 780.000 de barili pe zi în 2026 și cu 550.000 de barili pe zi în 2027, comparativ cu estimările de dinaintea războiului. Analiștii se așteaptă ca piața globală a petrolului, aflată în deficit în 2026, să revină la un excedent de aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi în 2027, inclusiv pe fondul cererii mai slabe din China. Unde se duc banii: Africa crește, Rusia și Pakistan lipsesc Africa a fost una dintre principalele destinații ale noilor investiții: valoarea proiectelor chinezești pe continent aproape s-a triplat față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la aproximativ 33,5 miliarde de dolari (aprox. 154 miliarde lei). În schimb, în prima jumătate a anului nu au fost anunțate proiecte noi Belt and Road în Rusia sau Pakistan. Reducerea implicării în Rusia este pusă pe seama dificultății de a transforma cooperarea politică în proiecte comerciale private, iar Pakistanul încearcă să-și diversifice relațiile externe și să se apropie din nou de Statele Unite. În ansamblu, criza petrolului provocată de războiul din Iran creează pentru China o fereastră de oportunitate: să-și consolideze poziția nu doar ca finanțator al infrastructurii globale, ci și ca furnizor dominant al tehnologiilor de tranziție către energie verde. [...]
Cercetătorii suedezi vor să reducă dependența de China la magneți cu pământuri rare printr-o abordare care pornește de la resursele locale și urmărește o producție mai curată, potrivit Science Daily . Miza este dublă pentru tranziția energetică: securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru tehnologii „verzi” și limitarea costurilor de mediu ale rafinării. În centrul proiectului se află Martin Sahlberg , profesor de chimia materialelor la Universitatea din Uppsala , care analizează dacă depozitele din Suedia pot deveni baza unei industrii mai sustenabile de magneți. În prezent, magneții pe bază de pământuri rare sunt fabricați în mare parte în China, unde regulile de mediu și standardele industriale diferă de cele suedeze, notează publicația. Riscul geopolitic din lanțul de aprovizionare Sahlberg descrie situația ca pe o problemă geopolitică, invocând episoade recente în care China a oprit exporturile de elemente din pământuri rare, pe fondul tensiunilor comerciale și al tarifelor americane. În același context, el menționează și alte fricțiuni geopolitice legate de resurse minerale, precum interesul SUA pentru Groenlanda și acordul privind resursele minerale dintre Ucraina și Statele Unite. „Este o problemă geopolitică.” De ce „pământurile rare” nu sunt neapărat rare, dar sunt greu de exploatat Deși sunt esențiale pentru ecrane, magneți și alte materiale funcționale folosite în tehnologii avansate și în tranziția către o economie mai sustenabilă, elementele din pământuri rare nu sunt, în sine, deosebit de rare. Problema practică este găsirea unor zăcăminte cu concentrații suficient de mari încât extracția să fie fezabilă economic. În Suedia, „posibilitățile” de extracție sunt „relativ bune” chiar și în comparație internațională, spune Sahlberg. Sunt menționate depozite cunoscute în Kiruna, Bergslagen și Norra Kärr (în afara localității Gränna). O schimbare de abordare: „rețete” de magneți adaptate la resursa locală O direcție-cheie a cercetării este să nu forțeze mineralele suedeze să se potrivească „rețetelor” industriale existente, ci să proiecteze magneți a căror compoziție chimică se apropie de materialele prezente natural în depozitele locale. Ideea este că astfel ar putea scădea nevoia de procesare, cu efecte potențiale asupra amprentei de mediu atât la purificare, cât și la fabricație. Sahlberg argumentează că Suedia are nu doar zăcăminte, ci și acces bun la apă și energie relativ ieftină, plus un interes de a conduce tranziția verde. Ce urmează: inventarierea detaliată a resurselor Efortul este interdisciplinar și este așteptat să continue mulți ani. Un prim pas este realizarea unei imagini detaliate a mineralelor cu pământuri rare disponibile în Suedia, printr-o inventariere mai largă decât practica istorică de a mina pentru un singur metal (fier, cupru sau aur). „Facem un inventar al «ce avem în frigider»… creăm noi «rețete de magneți» pe baza elementelor pe care le avem disponibile.” Echipe de fizicieni teoreticieni, geologi și ingineri de materiale lucrează împreună pentru a identifica „cea mai sustenabilă rută” de la rocă la produsul final, evaluând etapele de la geologie până la proiectare și fabricație. Sahlberg descrie demersul ca cercetare fundamentală inspirată de aplicații, într-o zonă „incredibil de importantă” tehnologic. [...]
