Știri
Știri din categoria Energie verde
Autorizația ANRE pentru ferma solară Dama deschide drumul unui proiect de 1,24 GW care ar putea dubla producția solară a României, dar efectul real în sistem depinde de ritmul de execuție până la ținta de punere în funcțiune comercială din 2030, potrivit Antena 3.
Proiectul, dezvoltat de Rezolv Energy, va fi amplasat în nord-vestul județului Arad, aproape de granița cu Ungaria. ANRE a emis autorizația de înființare – etapă care intervine după ce dezvoltatorii pot demonstra că au finanțarea necesară pentru proiecte mari de infrastructură.
Rezolv Energy estimează o capacitate instalată de 1,24 GW, iar teoretic ferma ar putea produce maximum 10,86 TWh pe an. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de gradul de utilizare; compania indică un scenariu conservator de funcționare la o capacitate medie de 15%, care ar însemna 1,63 TWh anual.
Dezvoltatorii spun că producția anuală estimată ar putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de oameni. În plus, proiectul ar urma să creeze peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani.
Datele compilate de think-tank-ul energetic Ember arată că România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din solar, sub media UE de 13,1%. Și la eolian România a fost sub media UE (12% față de 17%), la fel și la bioenergie și energie nucleară.
În mixul de producție din 2025, hidroenergia a avut ponderea cea mai mare (24,3%), însă România a rămas dependentă de gaze (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste mediile UE menționate în articol (16,8% și 9,18%).
Ținta comunicată pentru intrarea în funcțiune comercială este 2030, iar proiectul ar urma să depășească parcul solar Witznitz de lângă Leipzig (Germania), în prezent cea mai mare fermă solară operațională din UE.
Rezolv Energy afirmă că evaluează adăugarea ulterioară a unei „stocări substanțiale de energie” (capacități de baterii care pot muta energia produsă în orele cu consum redus către intervale cu cerere mai mare), pentru a limita risipa de energie solară atunci când consumul este scăzut.
„O mare parte din terenurile agricole de calitate inferioară vor fi readuse la pășune, oile urmând să gestioneze vegetația prin pășunat. Proiectul va include, de asemenea, o rezervație naturală de 82 de hectare, una dintre cele mai mari inițiative private de restaurare a naturii, asociate cu un proiect solar din sud-estul Europei”, transmite compania.
Separat, articolul notează că România deține și „recordul” celei mai mari centrale pe gaze din UE, la Mintia, iar premierul demis Ilie Bolojan a declarat pe 14 august că aceasta ar urma să intre în probe începând din septembrie.
Recomandate
Parcul fotovoltaic Dama din Arad, de 1,24 GW, poate dubla producția solară a României și ar reduce decalajul față de media UE la energia regenerabilă, potrivit HotNews , care citează date și estimări din Euronews, Profit.ro, Ember și dezvoltatorul Rezolv Energy . Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a emis în august autorizația de înființare pentru parcul fotovoltaic Dama, dezvoltat de Rezolv Energy în județul Arad. Proiectul are peste 1.200 MW și va fi construit pe un amplasament de peste 1.000 de hectare, în localitățile Pilu și Grăniceri, conform Profit.ro. Miza economică și operațională este că noua capacitate ar urma să împingă rapid în sus producția internă de energie solară, într-un moment în care România rămâne sub media Uniunii Europene la ponderea electricității din surse solare și eoliene și continuă să se bazeze relativ mult pe gaz și cărbune. Unde este România față de media UE la regenerabile România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din surse solare, sub media UE de 13,1%. La eolian, ponderea a fost de 12%, față de media europeană de 17%, potrivit datelor grupului de reflecție Ember, citate de Euronews. În 2025, cea mai mare parte a energiei electrice din România a provenit din hidroenergie (24,3%), iar producția s-a bazat semnificativ și pe gaz (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste media UE (16,8% pentru gaz și 9,18% pentru cărbune). Ce aduce parcul Dama: capacitate, producție estimată, calendar Odată operațional, parcul solar va avea o capacitate instalată de 1,24 GW, potrivit Rezolv Energy. Capacitatea teoretică maximă este de 10,86 TWh pe an, „mai mult decât dublul” producției solare actuale a României, conform sursei. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de numărul de ore cu radiație solară. Pe baza unei estimări prudente de 15% capacitate medie anuală, producția ar ajunge la 1,63 TWh de energie electrică. Proiectul este planificat să înceapă producția comercială până în 2030 și ar urma să depășească complexul Witznitz din Germania, actualul lider operațional din UE, potrivit Euronews. Efecte locale și opțiuni de stocare Dezvoltatorii estimează că producția va acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de persoane, și că proiectul va genera peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Rezolv Energy mai spune că evaluează adăugarea unor „sisteme substanțiale de stocare a energiei” (baterii care pot reține energia produsă în exces pentru a fi folosită ulterior), pentru a reduce risipa de electricitate în perioadele cu consum scăzut. În plus, o parte din terenurile agricole de calitate inferioară ar urma să fie transformate în pășuni, iar complexul va include o rezervație naturală de 82 de hectare, conform aceleiași surse. [...]
Zece clădiri și obiective publice din Sibiu vor fi alimentate cu energie produsă local , după o investiție de 4,61 milioane lei care vizează reducerea costurilor cu electricitatea și creșterea independenței energetice a municipalității, potrivit Ziarul Financiar . Proiectul este finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Fondul pentru Modernizare al Ministerului Energiei. Din totalul de 4,61 milioane lei, 3,36 milioane lei reprezintă finanțare europeană, iar diferența este acoperită din bugetul local, ca contribuție proprie și pentru cheltuieli neeligibile. Ce se instalează și ce producție este estimată În cadrul proiectului vor fi montate 919 panouri fotovoltaice cu microcristalin, împreună cu sistemele tehnice necesare funcționării. Producția estimată este de circa 602 MWh/an, nivel considerat suficient pentru acoperirea necesarului de energie al obiectivelor incluse. Contractantul va furniza și un sistem/aplicație de monitorizare a funcționării instalațiilor. Municipalitatea estimează și un efect de mediu: reducerea emisiilor cu 180 tone echivalent CO2 anual. Unde vor fi montate panourile Panourile fotovoltaice vor fi instalate pe următoarele clădiri și obiective publice: Cantina Municipiului (Calea Gușteriței) sediul Primăriei Sibiu (b-dul Victoriei) sediul Direcției Fiscale și al Poliției Locale (str. Turismului) Cimitirul Municipal Grădina Zoologică unele adăposturi de animale Colegiul Tehnic Energetic Școala Gimnazială nr. 18 Școala Gimnazială nr. 20 Școala Gimnazială nr. 8 (str. Lupeni) Colegiul Economic „George Barițiu” (str. Oituz) Ce urmează: stocare și statut de prosumator Separat de acest proiect, Primăria Sibiu intenționează să depună o cerere de finanțare europeană pentru achiziția de baterii de stocare, după deschiderea liniilor de finanțare. Scopul este ca surplusul de energie neconsumat imediat să poată fi păstrat, pentru o independență mai mare inclusiv în perioadele fără soare. În același timp, clădirile ar putea deveni prosumatori – adică ar putea livra în rețeaua electrică centralizată surplusul de energie produs de instalații. Context: investiții mai mari în producție locală pentru consum public În paralel, municipalitatea are în derulare sau a finalizat proiecte de eficiență energetică pentru 19 clădiri publice și 24 de blocuri. Totodată, a fost inițiată și urmează să se implementeze o investiție pentru un parc fotovoltaic în Dealul Dăii, cu o capacitate instalată de 4,8312 MW și o producție anuală de 6.468,574 MWh, proiect evaluat la peste 40 de milioane lei, destinat alimentării iluminatului public din oraș, modernizat în proporție de peste 65% cu corpuri eco-eficiente, comandate și monitorizate prin telegestiune. [...]
Un nou val de gadgeturi pentru energie „din mers” prinde tracțiune pe crowdfunding , iar exemplul cel mai recent este turbina eoliană portabilă Ventyra R1, care a depășit de 90 de ori ținta inițială de finanțare pe Kickstarter , potrivit TechRadar . Pentru piață, semnalul important nu este doar produsul în sine, ci apetitul pentru soluții „DIY” (făcute și instalate de utilizator) care ocolesc parțial rețeaua clasică de electricitate. Ce promite Ventyra R1 și cum ar fi folosită Ventyra R1 este prezentată ca o turbină eoliană pliabilă, suficient de compactă pentru a fi transportată într-un rucsac, cu scopul de a încărca dispozitive în deplasare, dacă există vânt suficient. TechRadar notează că produsul ar fi potrivit și pentru utilizare „off-grid” (în afara rețelei), inclusiv în zone precum trasee de deal sau drumuri de coastă. Specificațiile menționate în material includ: putere de ieșire de 50 W și sarcină maximă de 75 W; suport 12 V curent continuu; viteză minimă de pornire a vântului de 6,7 mph (aprox. 3 m/s); estimare de „circa 35 de minute” pentru încărcarea unui telefon, în condițiile în care turbina funcționează la viteză maximă (conform testelor Ventyra, citate de publicație); un „hub” de alimentare integrat pentru conectarea dispozitivelor. În practică, chiar sursa avertizează că la viteza minimă de pornire este puțin probabil să rezulte încărcări relevante, iar o utilizare mai realistă ar fi încărcarea treptată a unei baterii externe, apoi alimentarea gadgeturilor din aceasta. Pachet, extindere și limitări: unde se vede riscul operațional Pachetul ar include un trepied, o geantă de transport și patru țăruși pentru fixare în sol. Deși este promovată pentru aventuri în zone izolate, TechRadar menționează și scenariul montării pe balcon, ca sursă alternativă. Un element cu potențial comercial este extensibilitatea: mai multe unități R1 pot fi conectate la același hub, iar există și pachete care includ panouri solare, conectabile în același sistem. Mesajul de marketing citat din pagina de Kickstarter spune că produsul este „conceput să completeze energia solară”, nu să o înlocuiască, pentru un sistem mai flexibil în funcție de vreme și utilizare pe timp de noapte. Pe partea de limitări, publicația subliniază două necunoscute importante: nu este menționată o protecție la intemperii (de exemplu, rezistență la ploaie puternică); nu este clar cât de stabilă este în vânt puternic, existând riscul să se răstoarne. Finanțarea pe Kickstarter și prețurile „early bird” Campania de pe Kickstarter a avut o țintă inițială de 1.500 dolari (aprox. 6.900 lei), considerată „foarte mică” în material. La momentul redactării, erau promiși 140.020 dolari (aprox. 644.000 lei), de la 661 susținători, iar produsul avea „peste 600” de susținători, conform TechRadar (cu trimitere la New Atlas). Prețul „early bird” pentru Ventyra R1 pornește de la 179 dolari (aprox. 820 lei), iar livrarea este programată pentru decembrie, conform campaniei de pe Kickstarter: Kickstarter . Ca alternativă, TechRadar indică Shine Turbine (aflată la a doua versiune), disponibilă la precomandă pe Indiegogo la 399 dolari (aprox. 1.835 lei): Indiegogo . Ce urmează și de ce contează pentru „energia DIY” Dincolo de promisiunile tehnice, miza economică imediată este validarea cererii: un produs de nișă, mai rar decât încărcătoarele solare portabile, reușește să atragă rapid finanțare și sute de susținători. În același timp, TechRadar amintește riscul specific crowdfunding-ului: nu există garanția că produsul va ajunge pe piață în forma prezentată sau că va ajunge deloc, mai ales când compania este la primul produs. [...]
China a bifat un pas spre industrializarea eolianului de mare altitudine , după ce sistemul flotant de generare S4000 a trecut un test complet de operare, un prag care mută tehnologia din zona de prototipuri în cea de proiecte aplicabile. Potrivit IT之家 , validarea a fost realizată recent într-o bază de test din nord-vestul Chinei și este prezentată ca o „descoperire majoră” pentru eolianul de mare altitudine. Testul a acoperit întregul ciclu operațional: ridicare, menținere la altitudine, test de producere a energiei și recuperare controlată. Conform informațiilor citate de publicație dintr-un material CCTV News , toți indicatorii au îndeplinit cerințele, iar rezultatele ar confirma fiabilitatea sistemului în condiții „complexe și extreme” specifice zonelor de altitudine mare. Ce aduce S4000 față de generația anterioară S4000 este descris ca o iterație a modelului S2000, cu o configurație nouă și performanțe îmbunătățite. În datele prezentate: altitudine maximă de operare la ridicare: până la 4.000 de metri ; acoperire potențială: „majoritatea” zonelor din China, prin compatibilitate cu condițiile de amplasare; integrare: ar putea deservi direct cerințele rețelelor electrice principale (fără detalii tehnice suplimentare în material); durată de viață proiectată: 20 de ani . De ce contează: intrarea în planificarea națională și „veriga” de inginerie Materialul notează că eolianul de mare altitudine a fost inclus în planul național chinez „15-5” (al 15-lea ciclu de planificare) pentru dezvoltarea energiei regenerabile, ca tehnologie de energie curată „nouă” și prioritară. În acest context, reușita testului S4000 este prezentată ca acoperind o „verigă-cheie” pentru aplicarea la scară inginerească, cu potențial de a crește capacitatea de furnizare a energiei curate în zonele de altitudine mare. Publicația nu oferă un calendar de comercializare sau date despre capacități instalate ori costuri, astfel că impactul economic imediat nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
Ghidul AFM pentru baterii riscă să direcționeze ineficient 400 mil. lei și să creeze tratamente inegale între prosumatori, potrivit unei analize publicate de Economedia . Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) spune că proiectul, aflat în consultare publică, conține șapte probleme juridice, de echitate și tehnice care pot duce la „discriminări” și la finanțarea unor investiții prost dimensionate sau a unor echipamente cu performanțe discutabile. Programul, lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în consultare publică marți, 18 august, are un buget de 400 de milioane de lei și se adresează persoanelor fizice cu calitatea de prosumator. Finanțarea poate ajunge până la 15.000 de lei (cu TVA), dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate. Unde vede APCE riscurile: criterii care pot distorsiona alocarea banilor APCE reclamă că ghidul, în forma actuală, poate împinge beneficiarii către alegeri suboptime doar pentru a maximiza punctajul și poate exclude categorii fără o justificare suficientă: Neeligibilitate pentru cei care au deja o baterie instalată , ceea ce ar penaliza gospodăriile care au investit anterior din fonduri proprii și au înregistrat bateria în Certificatul de Racordare. Asociația invocă inclusiv riscuri de neconformitate cu principiul egalității de tratament (art. 16 din Constituție) și propune ca finanțarea să fie permisă pentru capacitatea nouă adăugată , în linie cu obiectivul de „creștere a capacităților noi de stocare”. Lipsa unei corelații tehnice între puterea fotovoltaică și capacitatea bateriei : AFM punctează separat cele două elemente, fără să impună un raport între ele, ceea ce ar putea încuraja baterii supradimensionate „pentru punctaj”, cu utilizare redusă în practică. Punctaj care favorizează instalațiile fotovoltaice mari , prin acordarea progresivă a punctajului până la 20 kW, deși sistemele rezidențiale uzuale sunt mai mici. APCE susține că, statistic, punctajul maxim ar putea fi accesibil doar pentru circa 3% dintre prosumatorii casnici. Probleme de date și specificații tehnice: GDPR și calitatea bateriilor Asociația mai indică două zone cu potențial impact de reglementare și de calitate a investiției: Accesul unor „persoane autorizate” la datele bateriei : ghidul ar obliga beneficiarul să permită colectarea de date despre energia stocată/descărcată/produsă/livrată, însă fără a defini suficient cine sunt aceste persoane, ce date se colectează, în ce scop și pentru cât timp. APCE reclamă posibile incompatibilități cu principiile GDPR și cu Data Act (legalitate, transparență, limitarea scopului, minimizarea datelor). Pragul de minimum 3.000 de cicluri pentru bateriile LiFePO₄ , considerat prea jos și insuficient definit tehnic. APCE arată că multe baterii rezidențiale moderne sunt specificate la 6.000–8.000 de cicluri și critică lipsa unor parametri precum DoD (adâncimea de descărcare), temperatura, C-rate sau capacitatea reziduală la finalul testului, fără de care cifra nu ar permite comparații relevante. Asociația cere minimum 6.000 de cicluri în condiții clar definite și garanții adecvate și/sau un prag minim de energie totală garantată procesată (MWh throughput). Ținta programului: stocare din solar, nu „arbitraj” cu energia din rețea O altă critică vizează faptul că programul este destinat stocării energiei din surse regenerabile, însă ghidul ar trebui, în opinia APCE, să includă reguli tehnice care să demonstreze că bateria finanțată este folosită pentru stocarea surplusului fotovoltaic, nu pentru încărcare din rețea când energia e ieftină și descărcare ulterioară (arbitraj tarifar). Asociația spune că nu este suficient un criteriu simplist de tip „AC sau DC”, ci e nevoie de reguli despre ce energie se stochează și cum se dovedește. Excluderea gospodăriilor off-grid APCE critică și excluderea gospodăriilor care nu sunt racordate la rețea (off-grid), pe motiv că nu au calitatea de prosumator și Certificat de Racordare. Asociația argumentează că, dacă obiectivele sunt stocarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor de CO₂, AFM ar trebui să explice de ce o baterie într-o gospodărie conectată la rețea este eligibilă, iar una într-o gospodărie autonomă energetic nu este. Ce cere asociația și ce urmează APCE solicită corectarea ghidului înainte de lansarea oficială a programului și spune că schema, „care ar putea deservi peste 20.000 de prosumatori”, ar trebui să respecte trei principii: legalitate (criterii obiective și proporționale); echitate (fără penalizări nejustificate); calitate tehnică (baterii performante, corect dimensionate și durabile). Contextul consultării publice și criteriile programului au fost prezentate anterior de Economedia în materialul despre ghidul AFM pentru finanțarea bateriilor de stocare, disponibil aici . [...]
Programul de baterii pentru prosumatori intră în linie dreaptă cu reguli de finanțare care pot reduce presiunea pe rețea , după publicarea ghidului de finanțare, potrivit HotNews . Miza economică și operațională este dublă: alocarea de 400 de milioane de lei pentru stocare și stimularea autoconsumului, într-un moment în care creșterea numărului de prosumatori pune presiune pe infrastructura de distribuție. Cine poate aplica și ce finanțează programul Conform ghidului, pot solicita finanțare persoanele fizice care au calitatea de prosumator – indiferent dacă au devenit prosumatori prin programele Casa Verde sau prin investiții din fonduri proprii. Eligibilitatea nu depinde de modul de finanțare al sistemului fotovoltaic existent, atâta timp cât acesta este racordat la rețea și produce energie din surse regenerabile. Programul finanțează achiziția de sisteme de stocare pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, cu o capacitate minimă de 12 kWh. Cât acoperă statul și care sunt plafoanele Finanțarea este de maximum 15.000 de lei (TVA inclus), fără a depăși cumulativ următoarele limite: 1.250 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare; 75% din valoarea cheltuielilor eligibile. Ministerul Mediului precizează, într-un comunicat de presă, că beneficiarul trebuie să asigure o contribuție proprie de cel puțin 25% din valoarea eligibilă a investiției (detalii: Ministerul Mediului ). Instalatorii: condiții de acces și atestare Programul este deschis instalatorilor care dețin un atestat ANRE de tip B sau un atestat echivalent emis într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cu condiția să îndeplinească cerințe minime privind transparența și capacitatea de implementare. Buget, țintă de stocare și pașii următori Bugetul total anunțat este de 400 de milioane de lei, iar ministrul interimar Diana Buzoianu spune că implementarea finală ar urma să asigure „stocarea a minim 400 MWh” la nivel național. În perioada de consultare publică, Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu vor organiza dezbateri cu prosumatorii, instalatorii și organizațiile profesionale, urmând ca după această etapă să fie lansat programul. Proiectul de ghid pus în consultare este disponibil aici: Ministerul Mediului . [...]
