Știri
Știri din categoria Energie verde
China a urcat la un nivel-record finanțarea proiectelor de energie verde în „Belt and Road”, într-un moment în care scumpirea petrolului, pe fondul războiului din Iran, face mai atractive alternativele precum solarul, bateriile și transportul electric, potrivit Mediafax.
În primele șase luni din 2026, valoarea proiectelor chinezești de energie verde din cadrul Inițiativei „Belt and Road” („Noul Drum al Mătăsii”) a ajuns la 20,1 miliarde de dolari (aprox. 92,5 miliarde lei), depășind totalul întregului an trecut. Din această sumă, circa 11,8 miliarde de dolari (aprox. 54,3 miliarde lei) au fost contracte de construcție, iar 8,3 miliarde de dolari (aprox. 38,2 miliarde lei) investiții directe, conform unui studiu realizat de cercetători de la University of Queensland și Green Finance & Development Center din Shanghai.
Contextul imediat este criza energetică declanșată după atacurile americane și israeliene asupra Iranului, la 28 februarie, care a afectat producția și exporturile din Golful Persic. Strâmtoarea Ormuz – pe unde trecea înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial – a fost în mare parte blocată sau supusă restricțiilor, iar reluarea ostilităților după o scurtă acalmie a împins din nou prețurile în sus. Petrolul Brent a crescut cu aproximativ 28% doar în luna iulie, conform aceleiași surse.
În acest context, economiile asiatice dependente de importuri sunt cele mai expuse, iar China era cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Scumpirea combustibililor face însă ca energia solară, bateriile și electrificarea transportului să devină mai atractive, iar statele care cumpără tehnologie energetică din China își pot reduce atât costurile, cât și riscurile asociate volatilității petrolului și gazelor.
Dincolo de energia verde, investițiile și contractele Chinei în cadrul Belt and Road au totalizat 126,3 miliarde de dolari (aprox. 581 miliarde lei) în prima jumătate a anului 2026, cel mai ridicat nivel pentru un semestru de la lansarea programului, în 2013. Suma include 49,8 miliarde de dolari (aprox. 229 miliarde lei) investiții și 76,5 miliarde de dolari (aprox. 352 miliarde lei) contracte de construcție.
Finanțările au crescut și în alte sectoare – industrie prelucrătoare, tehnologie, minerit și infrastructură pentru centre de date și dezvoltarea inteligenței artificiale – iar un element important este rolul tot mai mare al companiilor private chineze. Acestea au reprezentat 48% din implicarea Beijingului în proiectele Belt and Road în S1 2026, față de 13% în 2022, semnalând o mutare de la proiecte dominate de companii de stat și bănci controlate de Beijing către investiții mai puternic motivate comercial.
În paralel cu expansiunea externă, electrificarea transportului și înlocuirea combustibililor fosili reduc estimările privind cererea de petrol a Chinei. HSBC și-a diminuat prognoza pentru consumul chinez cu aproximativ 780.000 de barili pe zi în 2026 și cu 550.000 de barili pe zi în 2027, comparativ cu estimările de dinaintea războiului.
Analiștii se așteaptă ca piața globală a petrolului, aflată în deficit în 2026, să revină la un excedent de aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi în 2027, inclusiv pe fondul cererii mai slabe din China.
Africa a fost una dintre principalele destinații ale noilor investiții: valoarea proiectelor chinezești pe continent aproape s-a triplat față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la aproximativ 33,5 miliarde de dolari (aprox. 154 miliarde lei).
În schimb, în prima jumătate a anului nu au fost anunțate proiecte noi Belt and Road în Rusia sau Pakistan. Reducerea implicării în Rusia este pusă pe seama dificultății de a transforma cooperarea politică în proiecte comerciale private, iar Pakistanul încearcă să-și diversifice relațiile externe și să se apropie din nou de Statele Unite.
În ansamblu, criza petrolului provocată de războiul din Iran creează pentru China o fereastră de oportunitate: să-și consolideze poziția nu doar ca finanțator al infrastructurii globale, ci și ca furnizor dominant al tehnologiilor de tranziție către energie verde.
Recomandate
Băncile vor proiecte de energie verde cu ipoteze de preț prudente, pe fondul așteptărilor de scădere a marjelor , iar asta poate face diferența între un proiect care ajunge la finanțare și unul care rămâne pe hârtie, potrivit Ziarul Financiar , care o citează pe Andreea Paraschiv, membră a Future Energy Leaders România (FEL România) . În discuția despre „bancabilitatea” proiectelor (adică șansa lor de a fi finanțate de o bancă), Paraschiv indică trei condiții care revin constant în dialogul cu finanțatorii: o abordare juridică solidă, soluția potrivită de racordare la rețea și un plan de business pentru energia produsă, construit fără optimism excesiv privind prețurile pe termen lung. De ce se schimbă miza: prețuri volatile acum, presiune pe marje mai târziu Un punct cheie pentru finanțare este modelarea conservatoare a veniturilor. Paraschiv atrage atenția că, deși prețurile din piață sunt ridicate și volatilitatea intrazilnică este mare, pe termen lung este de așteptat o scădere a prețurilor și o comprimare a marjelor, pe măsură ce se dezvoltă piața de stocare. „Doar că odată cu dezvoltarea pieţei de stocare o să ajungem la canibalizare şi o să vedem o reducere substanţială a marjelor.” În această logică, un proiect care nu include aceste riscuri în modelul financiar „nu va rezista analizei unei bănci”, spune ea. Cele trei elemente care fac un proiect „bancabil” Din perspectiva consultanței pentru companii din sectorul energetic, Paraschiv punctează că proiectele trebuie să treacă de o verificare riguroasă înainte de a ajunge la finanțare, în special pe zona de conectare la rețea și pe partea juridică a terenurilor. Elementele menționate ca obligatorii în discuția cu un bancher sunt: abordare juridică solidă (inclusiv drepturi pe teren „securizate într-un mod sigur”); soluția potrivită de racordare la rețea , susținută de analiză tehnică; plan de business realist pentru energia produsă, cu ipoteze prudente de preț. România rămâne atractivă, inclusiv pe tema rețelei Deși piața de energie verde este descrisă ca având multe proiecte, nu toate ajung să securizeze finanțarea necesară pentru a intra în șantier. În acest context, Paraschiv susține că România „în ultimii ani” a devenit o piață foarte atractivă pentru investițiile în energie și că, în pofida discuțiilor despre congestia rețelei, situația este „mai bună față de vest” pe acest plan. Ce urmează: biometanul și rolul garanțiilor de origine Ca direcție de dezvoltare, Paraschiv indică biometanul drept o piață „foarte interesantă” în următorii cinci ani. Argumentul ține de aderarea României la sistemul garanțiilor de origine (mecanism care certifică proveniența „verde” a energiei), despre care spune că ar urma să ajute la semnarea contractelor și, implicit, la creșterea bancabilității proiectelor. [...]
Simtel Team a câștigat un contract EPC la cheie de 17,50 milioane euro (aprox. 87 milioane lei), fără TVA, pentru dezvoltarea unei noi centrale fotovoltaice în Alba Iulia , potrivit Profit . Proiectul întărește prezența capitalului austriac în regenerabilele din România și aduce un nou contract semnificativ pentru compania listată la Bursa de Valori București. Beneficiarul este Vienna Energy Forța Naturală, companie românească din domeniul energiei regenerabile, deținută integral de Wien Energie International GmbH și parte a grupului energetic austriac Wien Energie GmbH , principal furnizor de electricitate al Austriei. Ce include contractul și unde va fi construit proiectul Contractul are o durată de 16 luni și vizează dezvoltarea unei centrale fotovoltaice, inclusiv a stației de înaltă tensiune aferente, amplasată în zona Bărăbanț, Alba Iulia (județul Alba). Simtel Team va derula activitățile specifice unui proiect EPC (inginerie, achiziții și construcții) „la cheie”, care includ: proiectarea; furnizarea echipamentelor; construcția și instalarea; punerea în funcțiune și testarea centralei fotovoltaice și a stației aferente. Context: Simtel Team pe bursă Simtel Team (simbol SMTL) este listată din 2021 la Bursa de Valori București. La ultimul preț menționat, de 37,90 lei/acțiune, compania are o capitalizare de 308,57 milioane lei (57,78 milioane euro). Fondatorii Iulian Nedea, Radu Vilău și Sergiu Bazarciuc păstrează fiecare participații apropiate de reperul de 20% din titluri. [...]
Proiectul fotovoltaic Itaroșu (58 MW) din Arad a obținut o finanțare de 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei), un pas care deblochează execuția și intrarea în faza de construcție , potrivit Economica . Banii vin de la Raiffeisen Bank International , iar avocații implicați în tranzacție descriu finanțarea drept o „piatră de hotar” în dezvoltarea proiectului. Dezvoltatorul este TDI Renewables, companie înregistrată în Marea Britanie, care activează pe proiecte solare, eoliene și de stocare a energiei în Europa Centrală și de Est. Potrivit propriei descrieri, TDI Renewables are în România un portofoliu de proiecte de peste 700 MW. Ce se întâmplă operațional: contract de construcție și O&M Contractul de construcție pentru parcul fotovoltaic a fost semnat în această vară cu un consorțiu format din compania americană Ameresco și grupul grec Sunel. Pe lângă construcție, consorțiul va asigura ulterior și operarea și mentenanța (O&M) parcului, adică administrarea curentă și întreținerea tehnică după punerea în funcțiune. De ce contează finanțarea În practică, obținerea finanțării bancare este unul dintre pașii care permit trecerea de la stadiul de proiect la implementare, prin asigurarea resurselor necesare pentru lucrările de construcție și pentru organizarea contractuală a proiectului. În acest caz, finanțarea este prezentată ca un moment-cheie pentru avansarea parcului Itaroșu. [...]
MOL își extinde opțiunile de valorificare a biogazului printr-o unitate care produce biometan injectabil în rețeaua de gaze , un pas cu impact operațional direct asupra modului în care compania poate transforma deșeurile organice în combustibil utilizabil pe scară mai largă, potrivit Economica . Noua instalație, inaugurată la Szarvas , este prima fabrică de biometan a Grupului MOL și a treia instalație de acest tip din Ungaria. În esență, unitatea purifică biogazul prin eliminarea CO₂ și a altor componente, rezultând biometan cu puritate și conținut energetic ridicate, care poate înlocui gazele naturale ca sursă fosilă și poate beneficia de certificare verde (ISCC). Capacitatea anunțată este de 7 milioane de metri cubi de gaze, volum pe care compania îl echivalează cu consumul anual al aproximativ 8.500 de gospodării medii. Biometanul poate fi folosit și în transport, sub formă de bioCNG sau bioLNG, inclusiv pentru transport public și transport de marfă. De la cogenerare la injectare în rețea: schimbarea operațională MOL a achiziționat unitatea de producție a biogazului de la Szarvas în 2023. Până acum, biogazul era valorificat prin cogenerare: în ultimii ani, producția de 11–12 milioane de metri cubi de biogaz a generat anual aproape 24 GWh de energie electrică regenerabilă, plus energie termică. Investiția actuală extinde această schemă, prin posibilitatea de a produce biometan care poate fi introdus în rețeaua de gaze naturale. Tehnologia necesară proiectului a fost furnizată de compania italiană Gruppo AB . Materie primă: deșeuri din industria cărnii și reziduuri agricole Instalația procesează anual: peste 40.000 de tone de deșeuri din industria cărnii din regiune; alte 53.000 de tone de deșeuri reziduale (dejecții lichide și gunoi de grajd de la curcani), provenite de la ferme și unități de procesare din vecinătate; aproximativ 18.000 de tone de substrat agricol folosit ca materie primă pentru biogaz și, în prezent, pentru biometan (prin purificare). Compania indică faptul că partenerii agricoli și furnizorii de materie primă sunt esențiali pentru stabilitatea aprovizionării și spune că intenționează să consolideze colaborarea cu sectorul agricol. Ce urmează: evaluarea de achiziții și proiecte noi În declarația citată, Dr. György Bacsa, Group Chief Strategic Officer al Grupului MOL, leagă proiectul de strategia pe termen lung „SHAPE TOMORROW” și susține că, pe termen mai lung, biometanul ar putea deveni „o afacere de comercializare a gazelor la scară largă”, condiționată de un cadru de reglementare favorabil și de un mediu național care să încurajeze investițiile. MOL mai afirmă că experiența de operare de la Szarvas va fi folosită pentru a evalua oportunități viitoare de achiziție și pentru planificarea unor investiții noi în proiecte de tip greenfield (dezvoltări de la zero). [...]
Ministerul Mediului a repornit sistemul fotovoltaic de pe propria clădire, după ani în care a stat nefuncțional, iar miza imediată este reducerea consumului din rețea și a costurilor cu energia , potrivit Adevărul . Sistemul, instalat încă din 2014, a fost readus în funcțiune „astăzi”, reluând producția de electricitate din surse regenerabile. Sistemul are o putere instalată de 30 kWp, iar producția anuală estimată este de aproximativ 36.000 kWh. Ministerul susține că repornirea lui va contribui la reducerea consumului de energie din rețea și a amprentei de carbon a instituției. Ministra Mediului, Diana Buzoianu , a afirmat într-o postare pe Facebook că a descoperit „întâmplător” investiția și că, după intervenția unor experți, sistemul a devenit funcțional în câteva zile. „De câteva ore funcționează iar sistemul de fotovoltaice de pe acoperișul Ministerului Mediului! De ani de zile sistemul nu mai funcționa, ci doar aduna praf. L-am descoperit întâmplător, am chemat experții să vadă ce trebuie schimbat și în câteva zile de lucru e deja iar funcțional! Hai cu facturile mai mici la energie pentru minister.” Ce se întâmplă cu panourile nefuncționale Panourile care nu mai erau funcționale au fost predate pentru reciclare unei fabrici specializate din România. Ministerul indică faptul că materialele recuperabile pot fi reintroduse în circuitul economic, în linie cu principiile economiei circulare (recuperarea și reutilizarea resurselor). În acest context, instituția trimite și la explicații despre cum materialele din panouri pot fi reintegrate în economie, într-un material separat: „pot fi reintroduse în circuitul economic” . Următorul pas: date publice despre producția de energie Potrivit comunicatului citat, pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor urmează să fie publicate date privind producția proprie de energie fotovoltaică, astfel încât aceasta să poată fi urmărită în timp real, după implementarea soluției tehnice necesare. Detalii despre publicarea acestor date sunt menționate de instituție și într-un articol asociat: „datele privind producția proprie de energie fotovoltaică” . [...]
Un parc eolian de 253,1 MW din Călărași primește o finanțare de 284 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei), un semnal relevant pentru ritmul investițiilor mari în energie regenerabilă și pentru capacitatea proiectelor din România de a atrage capital privat, potrivit HotNews . Proiectul este dezvoltat de grupul portughez Greenvolt , controlat integral de fondul american de investiții KKR. Finanțarea vizează construcția unui parc eolian cu o capacitate instalată de 253,1 MW în județul Călărași. Din punct de vedere operațional, parcul este proiectat cu 42 de turbine, iar calendarul indicat în material prevede punerea în funcțiune până la finalul anului 2027. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un articol publicat de StartupCafe . În lipsa altor detalii în textul disponibil, nu sunt precizate structura finanțării (credit, obligațiuni, aport de capital), băncile implicate sau condițiile comerciale. [...]
