Știri
Știri din categoria Energie verde
Germania pregătește stimulente pentru ca noile parcuri fotovoltaice să includă baterii, într-o încercare de a reduce costurile generate de supraproducția la prânz și presiunea asupra rețelei, potrivit Agerpres.
Ministerul Economiei intenționează să introducă aceste stimulente odată cu revizuirea Legii privind Energia Regenerabilă, a declarat Christian Schmidt, șeful Departamentului pentru energie din minister. Miza este limitarea „risipei” de energie în zilele foarte însorite, când producția fotovoltaică depășește consumul și împinge în jos prețurile energiei pentru ziua următoare, situație vizibilă și în perioada recentelor sărbători de Paște.
În viziunea ministerului, integrarea stocării în baterii ar permite ca energia să nu mai fie injectată în rețea la prânz, când cererea este redusă, ci în orele de vârf. Schmidt a susținut că această flexibilitate ar reduce atât costurile subvențiilor, cât și costurile energiei electrice.
Pe lângă stimularea proiectelor „fotovoltaic + baterii”, reformele așteptate „în lunile următoare” ar include și scăderea subvențiilor pentru energia fotovoltaică, cu obiectivul de a diminua povara asupra rețelei germane, care nu s-a extins în același ritm cu noile capacități regenerabile.
Această diferență dintre ritmul de dezvoltare a regenerabilelor și cel al rețelei este estimată să genereze în acest an costuri de 3,7 miliarde de euro (aprox. 18,4 miliarde lei) din măsuri de reducere a consumului de energie, potrivit lui Barbie Haller, vicepreședinte al Agenției Federale pentru Rețele, față de o estimare anterioară de 3,1 miliarde de euro (aprox. 15,4 miliarde lei).
Un argument suplimentar invocat de Schmidt este că dezvoltarea „la pachet” a stocării cu producția regenerabilă ar reduce riscul ca bateriile instalate separat să devină o povară pentru rețea. Conform explicațiilor sale, atunci când bateriile sunt folosite exclusiv pentru arbitraj energetic (încărcare când prețul e mic și descărcare când prețul e mare), ele pot ajunge să se încarce și să se descarce de până la 20 de ori pe zi, ceea ce ar putea provoca probleme de sistem, inclusiv căderi frecvente de tensiune.
În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre nivelul stimulentelor sau despre forma exactă a obligațiilor/condițiilor care ar urma să fie introduse în lege.
Recomandate
Germania plătește printre cele mai mari prețuri la electricitate din UE, deși produce masiv energie verde , iar diferența vine în principal din modul de formare a prețului pe piață, din limitele rețelei și din taxele de sistem, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . În același clasament, România apare la nivelul mediei UE. În 2025, Germania a produs mai multă energie electrică din surse solare și eoliene decât orice alt stat membru, iar 59% din electricitatea sa a provenit din surse curate, conform grupului de reflecție Ember , citat în material. Cu toate acestea, gospodăriile germane plătesc cu aproximativ o treime peste media UE, în condițiile în care prețul final rămâne influențat de centrale pe combustibili fosili, ale căror costuri sunt volatile. Unde se poziționează România în UE Pe baza datelor Eurostat pentru a doua jumătate a lui 2025, firma 1KOMMA5° estimează o medie a UE de 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), taxe și impozite incluse. Germania este la 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh), iar România este la 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh), adică la nivelul mediei. Topul menționat în articol indică următoarele poziții (prețuri pentru gospodării, cu taxe): Irlanda: 0,40 euro/kWh (aprox. 2,00 lei/kWh) Germania: 0,39 euro/kWh (aprox. 1,95 lei/kWh) Belgia: 0,35 euro/kWh (aprox. 1,75 lei/kWh) … România: 0,29 euro/kWh (aprox. 1,45 lei/kWh) … Ungaria: 0,11 euro/kWh (aprox. 0,55 lei/kWh) Materialul mai arată și impactul la nivel de factură: pentru o gospodărie cu o singură persoană care consumă 1.500 kWh, prețurile din Germania ar însemna aproximativ 150 de euro pe an (aprox. 750 lei) peste media UE; pentru o familie cu 5.000 kWh, aproximativ 500 de euro (aprox. 2.500 lei) în plus. De ce rămâne scump curentul în Germania, în ciuda regenerabilelor Explicația centrală ține de „principiul ordinii de merit” (merit order) – mecanism prin care prețul energiei pe piață ajunge să fie dat de cea mai scumpă centrală încă necesară pentru acoperirea cererii. Cu alte cuvinte, dacă producția din surse regenerabile nu acoperă integral consumul, intră în mix surse mai scumpe, precum gazul sau cărbunele, iar acestea pot împinge prețul în sus. Articolul oferă și un reper de comparație: în Spania, dezvoltarea eolianului și solarului a redus influența producătorilor pe combustibili fosili asupra prețului electricității cu 75% din 2019, iar energia curată a ajuns la 75% din producția de electricitate anul trecut, față de 59% în Germania. Diferența este pusă și pe rolul altor surse curate, precum hidro și nuclear, care reduc dependența de combustibili fosili. Blocajele de rețea și „risipa” de energie curată cresc costurile Un alt factor major este lipsa de flexibilitate a sistemului energetic, care duce la situații în care producția regenerabilă nu poate fi preluată de rețea și este redusă intenționat (curtailment). Cofondatorul 1KOMMA5°, Jannik Schall, este citat astfel: „Germania nu are prea multă energie eoliană și solară ieftină, ci prea puțină flexibilitate în sistem.” În acest context, articolul descrie mecanisme precum oprirea producției în zone cu surplus și compensarea furnizorilor care nu pot livra în rețea, respectiv plăți de echilibrare pentru acoperirea deficitului în alte zone. În perioadele în care oferta depășește cererea, pot apărea inclusiv prețuri negative. Soluțiile discutate includ stocarea în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). Potrivit unui raport Solar Power Europe din 2026, citat în material, UE a ajuns la peste 77 GWh capacitate de stocare, după o creștere de zece ori din 2021, dar ar fi nevoie de extindere la 750 GWh în următorii cinci ani pentru țintele din 2030. Germania și Italia sunt menționate ca lideri la instalări noi în 2025. Taxele de rețea: diferența dintre un preț „competitiv” și unul de top în UE În final, analiza indică taxele și impozitele de rețea ca element cu impact direct în prețul plătit de gospodării. 1KOMMA5° estimează că, fără aceste taxe, gospodăriile din Germania ar plăti 0,26 euro/kWh (aprox. 1,30 lei/kWh), ceea ce ar coborî prețul sub nivelurile din Belgia, Luxemburg și Țările de Jos. Schall leagă reducerea taxelor de rețea de evitarea mai bună a măsurilor de redispecerizare (porniri/opririi pe termen scurt ale centralelor pentru echilibrarea rețelei) și de utilizarea unui control inteligent care să mute anticipat volume de energie între stocare și consumatori flexibili, cu efect de reducere a costurilor pe termen lung. [...]
Lidl coboară pragul de acces la stocarea energiei pe balcon printr-o baterie de 2,24 kWh vândută în Germania la 299 euro (aprox. 1.490 lei), într-un moment în care soluțiile de rezervă pentru locuințe câștigă teren pe fondul volatilității prețurilor la energie, potrivit TechRadar . Bateria este gândită pentru sisteme solare de balcon și are o putere de intrare de 1.000 W și o putere de ieșire de 800 W. Există și o versiune mai scumpă, la 399 euro (aprox. 1.990 lei), care poate fi controlată din aplicația Lidl Home. Ce schimbă, concret, pentru utilizator: stocare mai ieftină, dar nu „la cheie” Din perspectiva costului, produsul țintește un segment sensibil: cei care vor să-și reducă factura folosind panouri solare de balcon și să mute consumul în orele fără soare (seara sau dimineața). Publicația notează însă că bateria „nu face mare lucru de una singură”, fiind o componentă dintr-un sistem mai larg. Pentru utilizare, sunt necesare: panouri solare (nu sunt incluse); un microinvertor , care gestionează fluxul de energie către și dinspre locuință; bateria, care stochează energia produsă ziua pentru consum ulterior și poate funcționa ca backup dacă alimentarea este întreruptă. Limitări și disponibilitate: deocamdată Germania, cu posibilă extindere în Europa Produsul este, în prezent, limitat la piața europeană, iar TechRadar menționează că ar putea ajunge mai larg (inclusiv în Marea Britanie) dacă se dovedește un succes. În același context, publicația leagă potențiala extindere de „criza energetică” și de „reglementări aflate în pregătire”, fără a detalia ce norme sunt vizate. Detalii tehnice și alternative menționate Bateria are dimensiunile 310 × 170 × 350 mm și cântărește aproximativ 19,8 kg, ceea ce o face potrivită pentru spații mici, precum balcoanele. În teorie, ar urma să aibă protecție IP65 (rezistență la praf și jeturi de apă), însă această specificație este atribuită modelului Marstek B2500-D pe care bateria Lidl ar fi bazată, nu confirmată explicit ca fiind identică. În zona de alternative, articolul indică: Marstek B2500-D , despre care se sugerează că ar fi baza produsului Lidl (variantă rebranduită); Anker Solarbank 4 Pro , prezentată ca având invertor integrat și o capacitate mai mare, dar fără detalii de preț în material. Pe Reddit, reacțiile citate sunt în general pozitive, cu accent pe raportul preț/capacitate, însă acestea rămân opinii ale utilizatorilor, nu evaluări tehnice. [...]
Conectarea la rețea a parcului solar de 169 MW de la Iepurești ridică miza pe venituri și pe stocare : proiectul, deținut integral de israelienii de la Nofar Energy, intră în etapa de operare comercială și vine cu o estimare de circa 19 milioane de euro (aprox. 95 milioane lei) venituri în primul an, potrivit Economica . Compania a transmis pe LinkedIn că instalația de 169 MW este deja operațională și că estimează un EBITDA (profit operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) de aproximativ 16 milioane de euro (aprox. 80 milioane lei) în primul an. În paralel, Nofar spune că este „în stadii avansate” cu integrarea unui sistem de stocare a energiei „la scară largă” în cadrul centralei, pentru a crește utilizarea energiei produse și randamentul total. Ce înseamnă, practic, „legat la rețea” pentru monetizarea proiectului După energizare urmează o succesiune de pași tehnici și administrativi până la vânzarea efectivă de energie: perioadă de probe, certificat de conformitate de la operatorul de rețea, recepție finală, certificat de racordare, apoi licența de operare de la ANRE . Abia după aceste etape unitatea se înscrie la piață și poate începe vânzarea de energie electrică. Din această perspectivă, conectarea la rețea este doar începutul unei faze în care calendarul și viteza de parcurgere a formalităților pot influența direct fluxurile de numerar ale proiectului. Record operațional și planuri de extindere După finalizarea etapelor de punere în funcțiune, parcul de la Iepurești (județul Giurgiu) ar urma să devină cel mai mare parc fotovoltaic operațional din România, notează publicația, în condițiile în care există proiecte mai mari aflate în derulare, inclusiv unul în județul Giurgiu, la Ogrezeni, al celor de la Enery, unde construcția a început recent (menționat de Economica cu trimitere la e-nergia.ro ). Recordul anterior este atribuit tot Nofar, care împreună cu Econergy a pus în funcțiune parcul de la Rătești (Argeș) de 155 MW, conectat la rețea la finalul lui 2023. Nofar a cumpărat proiectul de la Iepurești (169 MWp) în primăvara lui 2022, iar atunci a fost avansată posibilitatea extinderii „cel mai probabil” până la 400 MWp, în funcție de condițiile tehnice ale rețelei. Finanțări și blocaje: conectarea la rețea rămâne punct sensibil În material sunt menționate și finanțări pentru proiecte ale grupului: la finalul lui 2024, BERD și Raiffeisen Bank International au acordat o finanțare de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) pentru dezvoltarea a două parcuri fotovoltaice la Iepurești și Ghimpati, cu o capacitate totală instalată de 330 MW. Totodată, în noiembrie 2025, BERD a anunțat un pachet de finanțare de 192 milioane euro (aprox. 960 milioane lei) pentru proiecte solare totalizând 531 MW (Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II), care ar urma să genereze 676 GWh pe an (informație preluată de Economica cu trimitere la e-nergia.ro ). Pe partea operațională, un oficial al Nofar a indicat că există întârzieri atât din motive birocratice, cât și din cauza conectării la rețea, care „nu se face suficient de rapid”, iar diferențele dintre termenele teoretice și cele reale pot afecta modelul de business și pot aduce costuri suplimentare. Nofar Energy este o companie israeliană de energie regenerabilă listată la bursa din Tel Aviv. [...]
Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 136 milioane euro pe zi de la începutul războiului din Iran, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: mai multă energie solară și eoliană înseamnă o expunere mai mică la șocurile de preț ale petrolului și gazelor, într-un moment în care conflictul menține cotațiile ridicate. Analiza citată de publicație, realizată de organizația SolarPower Europe , estimează că utilizarea energiei solare a adus economii cumulate de 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie, echivalentul unei medii de 136 milioane de euro pe zi. De ce contează: regenerabilele reduc dependența de prețurile petrolului și gazelor Contextul este o piață energetică tensionată. Țițeiul Brent, reper global pentru prețul petrolului, a rămas volatil pe fondul controlului exercitat de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. La 4 iunie, Brent se tranzacționa la 95 de dolari (aprox. 437 lei) pe baril, cu 20 de euro peste nivelul din ziua de dinaintea începerii războiului (27 februarie), potrivit datelor prezentate în articol. Și gazele s-au scumpit: prețul de referință pe piața olandeză TTF a crescut puternic după izbucnirea conflictului, cu episoade în martie în care saltul a fost de aproape 50%, mai arată materialul. Ce mecanism apasă prețul: mai puține ore în care gazul „face” prețul Pe piețele europene de energie electrică, prețul angro orar este stabilit, de regulă, de cel mai scump producător necesar pentru acoperirea cererii, de obicei pe bază de combustibili fosili. Pe măsură ce crește producția din tehnologii mai ieftine, precum eolianul și solarul, acestea înlocuiesc gazul și cărbunele, iar combustibilii fosili ajung mai rar să stabilească prețul, explică articolul. Un exemplu este Spania: din 2019, și-a dublat capacitatea instalată eoliană și solară, adăugând peste 40 GW. Un raport al Ember citat de Antena 3 arată că această creștere a redus cu 75% influența producătorilor scumpi pe bază de combustibili fosili asupra prețului energiei electrice din 2019 încoace. Unde este UE în tranziția energetică În 2025, energia eoliană și solară au generat mai multă electricitate în UE decât combustibilii fosili pentru prima dată, iar un raport Ember indică un record: 30% din electricitatea UE a venit din eolian și solar, cu un punct procentual peste combustibilii fosili. În 2024, potrivit datelor prezentate în articol, cele mai mari ponderi de electricitate din surse regenerabile au fost în: Austria: 90% (susținută de 16 hidrocentrale); Suedia: 88% (în principal eolian și hidro); Danemarca: 80% (din surse regenerabile). Ce urmează: investiții și „flexibilitate” fără combustibili fosili Directoarea generală a SolarPower Europe, Walburga Hemetsberger , susține că lecțiile ultimelor 100 de zile de război ar trebui să ducă la accelerarea soluțiilor de „flexibilitate” fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, pentru a amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă. „Cetățenii Europei se îndreaptă către energia solară în acest moment de criză. Lecțiile ultimelor 100 de zile (de război) ar trebui să ne determine să accelerăm implementarea soluțiilor de flexibilitate fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, care pot amplifica beneficiile producției europene de energie regenerabilă” În același timp, ea avertizează că sunt necesare măsuri concrete și instrumente de finanțare din partea Uniunii Europene pentru a menține ritmul investițiilor. [...]
Jeff Bezos direcționează 34 milioane de dolari spre fibre textile alternative, mizând pe o reducere a dependenței industriei modei de petrol și de bumbacul intensiv în apă , potrivit Focus . Finanțarea vine prin Bezos Earth Fund și vizează cercetare pentru materiale care să poată înlocui, pe termen lung, poliesterul, vâscoza și bumbacul, cu opțiuni biodegradabile și cu consum mai mic de resurse fosile. Investiția este de 34 milioane dolari (aprox. 156 milioane lei) și merge către proiecte care dezvoltă fibre din bacterii, deșeuri agricole și alte surse biologice. Ținta este obținerea unor materiale care să necesite mai puțin petrol, să fie biodegradabile și să reducă presiunea asupra resurselor, într-o industrie care folosește masiv materii prime legate de combustibili fosili și plastic. De ce contează: bariera nu e ideea, ci producția la scară Publicația notează că primele materiale ar putea ajunge „gata de piață” în trei până la cinci ani, însă drumul către producția de masă rămâne dificil. Miza economică este tocmai aici: multe soluții „sustenabile” eșuează când trebuie să livreze simultan durabilitate, confort, preț competitiv și volume constante pentru branduri mari. În text sunt menționate câteva obstacole recurente pentru materialele noi: costuri ridicate și dificultăți de scalare (creșterea producției fără explozie de costuri); atractivitate limitată pentru marile branduri fără garanții de calitate și cantitate; comportament de consum orientat frecvent spre produse mai ieftine; lipsă de capital, contacte industriale și capacități de producție la firmele tinere din zona materialelor. Cine primește finanțarea și ce tehnologii sunt vizate Sunt sprijinite echipe de la Columbia University , University of California (Berkeley), Clemson University și Cotton Foundation. Un exemplu evidențiat este cel de la Columbia, unde cercetătorii lucrează la fibre obținute cu ajutorul bacteriilor care „consumă” resturi agricole, transformând deșeuri în materie primă pentru îmbrăcăminte. Contextul tehnic invocat de Focus: poliesterul este derivat din petrol, vâscoza poate implica procese energofage și cu utilizare intensă de substanțe chimice, iar din materialele sintetice se pot desprinde microplastice care ajung în ape și în lanțurile trofice. Dimensiunea de imagine: finanțare climatică, dar criticile rămân Inițiativa are și o componentă politică și reputațională: Bezos finanțează inovații climatice, însă rămâne fondatorul Amazon, companie criticată periodic pentru amprenta de mediu asociată logisticii, ambalajelor și livrărilor rapide. Amazon indică, potrivit textului, scăderea emisiilor per livrare și obiectivul de a deveni neutră climatic până în 2040, în timp ce criticii susțin că modelul de business ar trebui pus mai direct sub semnul întrebării. Informațiile despre investiție sunt atribuite de Focus publicației Infobae, iar articolul subliniază că succesul va depinde de trecerea de la rezultate de laborator la lanțuri industriale capabile să livreze la cost și volum pentru piața de masă. [...]
Capacitatea solară deja instalată în Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice, potrivit Economedia . Estimarea apare într-o analiză SolarPower Europe , citată de Euronews și preluată de Mediafax, și indică un efect economic direct al producției fotovoltaice: mai puține importuri de petrol și gaze, deci costuri mai mici. Calculul SolarPower Europe arată că energia produsă de panourile fotovoltaice a redus costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 de milioane de euro pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA-Israel. Potrivit analizei, datele vin într-un moment în care piețele energetice rămân „extrem de volatile”. De ce contează: regenerabilele atenuează șocurile de preț Tensiunile din jurul Iranului au amplificat temerile privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze, pe fondul importanței Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril (aprox. 437 lei), cu circa 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, în timp ce prețul gazelor naturale în Europa a avut episoade de creștere de aproape 50%, potrivit informațiilor citate. Experții din sectorul energetic susțin că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. În mod obișnuit, pe piețele europene prețul energiei este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului, adesea centralele pe gaz; pe măsură ce producția solară și eoliană crește, necesarul din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se diminuează. Exemple și context: Spania și schimbarea mixului energetic în UE În ultimii ani, Spania și-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană și solară, iar think tank-ul Ember estimează că această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. În același timp, 2025 a adus o premieră la nivelul Uniunii Europene: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Datele Ember indică faptul că eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, ușor peste ponderea combustibililor fosili. La nivel de țări, Austria a avut anul trecut cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate (aprox. 90%), urmată de Suedia și Danemarca; Portugalia, Spania și Croația au depășit, de asemenea, pragul de 50%. La polul opus, Malta a rămas la puțin peste 10%, conform acelorași date. Reprezentanții industriei solare citați în material susțin că actuala criză reconfirmă rolul investițiilor în regenerabile nu doar în reducerea emisiilor, ci și ca „plasă de siguranță” economică, prin limitarea expunerii la șocuri geopolitice și la fluctuațiile de preț ale petrolului și gazelor. [...]
