Știri
Știri din categoria Energie verde

Creșterea producției fotovoltaice din Germania din această vară ar urma să reducă importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) echivalente cu nouă nave, diminuând presiunea pe aprovizionarea Europei într-un context de prețuri în urcare pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres, care citează Bloomberg și date BloombergNEF.
Germania, cea mai mare piață energetică din Europa, ar urma să aibă o producție medie de energie fotovoltaică de aproximativ 16,5 GW în intervalul aprilie–septembrie, în creștere cu circa 31% față de anul trecut, conform BloombergNEF. În același interval, necesarul de gaze pentru producerea de electricitate ar urma să scadă cu aproximativ 29%, reducere echivalentă cu circa nouă nave încărcate cu GNL.
În acest an, numărul de panouri fotovoltaice din Germania este așteptat să crească cu 15%, evoluție care ar urma să atenueze competiția cu cumpărătorii asiatici de GNL, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu împinge prețurile în sus. Producția suplimentară de energie regenerabilă ar urma să ajute și la reumplerea depozitelor de gaze ale Europei înainte de iarna viitoare, după epuizarea stocurilor.
Analiștii BloombergNEF estimează că producția de electricitate pe bază de gaze din Germania ar urma să coboare până la un minim de aproximativ 2,5 GW în luna iulie, pe fondul avansului fotovoltaic.
În paralel, producția de electricitate pe bază de cărbune — care încă are un rol important în mixul energetic german — este așteptată să scadă cu aproximativ 63%, până la aproximativ 3,2 GW în perioada aprilie–septembrie.
Chiar și cu această creștere a producției din surse regenerabile, gazele vor rămâne importante pentru echilibrarea sistemului energetic și pentru formarea prețurilor la electricitate, mai ales în perioadele cu producție redusă din regenerabile, mai notează materialul.
Recomandate

Un studiu Anker arată că sistemele solare de balcon se amortizează aproape întotdeauna , însă calculele devin mai greu de susținut economic atunci când sunt adăugate baterii de stocare, din cauza costurilor inițiale mai mari și a garanțiilor mai scurte. Analiza companiei se bazează pe date reale de utilizare din Germania, dintr-un eșantion aleator de circa 230.000 de gospodării în 2025, provenite de la utilizatori care și-au dat acordul pentru prelucrarea datelor. Documentul complet („From Balcony Power Plant to Energy System”) nu este disponibil gratuit și poate fi obținut doar la cerere. Ce arată datele pentru un sistem standard, fără baterie Concluzia principală pentru un sistem solar de balcon „standard” este că, în majoritatea cazurilor, aduce un beneficiu economic. Conform informațiilor , un sistem limitat la 800 W putere de ieșire a invertorului poate produce, în medie, aproape 900 kWh pe an. Pentru o configurație uzuală cu până la 2.000 W putere totală a panourilor (patru panouri), producția ar depăși 1.200 kWh. În medie, aproximativ 40% din energia generată ar fi consumată direct în gospodărie, ceea ce contează pentru economii, deoarece energia autoconsumata reduce direct energia cumpărată din rețea. În termeni de calcul economic, Notebookcheck indică un exemplu la un preț al energiei de 0,30 euro/kWh: un sistem de 500 euro s-ar amortiza în aproximativ trei ani și ar putea genera ulterior economii nete teoretice de circa 150 euro pe an. Publicația notează însă că rezultatul depinde puternic de prețul energiei, orientarea sistemului, umbrire și consumul de bază al locuinței. Riscuri și costuri care pot schimba amortizarea Pe lângă variabilele tehnice, există și riscuri care pot influența rentabilitatea: pagube provocate de furtuni, vandalism sau erori de instalare. Deși nu sunt prezentate ca fiind frecvente, sunt posibile, iar sursa noastră menționează că merită verificat înainte de achiziție dacă asigurarea locuinței acoperă astfel de situații sau dacă sistemul trebuie adăugat explicit în poliță, cu un cost suplimentar care intră în calculul final. Elementele care pot influența decisiv amortizarea, așa cum reies din material, includ: prețul efectiv al energiei electrice (euro/kWh); orientarea și umbrirea (care reduc producția); consumul de bază și ponderea autoconsumului; costuri de asigurare și riscuri de avarie (furtună, vandalism, instalare). De ce stocarea „complică” ecuația Partea de stocare este prezentată de Anker într-o lumină favorabilă, dar cu informații incomplete privind dimensionarea necesară pentru a atinge anumite economii. Potrivit comunicatului companiei , sistemele evaluate ar fi generat în total 206 milioane kWh de electricitate solară în 2025, iar 83% ar fi fost folosită direct în gospodărie; economiile totale la costurile cu energia ar fi ajuns la 65 milioane euro, cu economii medii anuale de 270–360 euro per gospodărie. „Anker vorbește despre aproximativ cinci ani, dar își bazează calculul pe un preț al energiei electrice de 0,40 euro per kWh.” Sistemele mai mari, precum Anker SOLIX Solarbank 3 E2700 Pr o, pot ajunge la 5.376 Wh capacitate de stocare cu o baterie suplimentară și ar costa în jur de 1.500 euro atunci când sunt asociate cu 2.000 W putere a panourilor. Costul inițial mai ridicat prelungește perioada de amortizare, iar la prețuri mai mici ale energiei decât cele folosite în exemplul Anker (0,40 euro/kWh), recuperarea investiției poate dura considerabil mai mult. Un alt element important este diferența de garanție: panourile solare au, de regulă, garanții în jur de 25 de ani, în timp ce bateriile au adesea garanții de aproximativ 10 ani. În această logică, un sistem de balcon cu stocare devine o investiție mai „speculativă”, care se justifică pe termen lung și doar în condiții favorabile, potrivit concluziilor prezentate în material. [...]

Producția de energie solară din România a atins un nou record istoric , iar aportul masiv al fotovoltaicelor a contribuit la menținerea unui preț al energiei electrice mai scăzut decât în multe state din vestul Europei, chiar în contextul tensiunilor geopolitice care au împins în sus cotațiile petrolului și gazelor. Potrivit Economica.net , sistemul energetic românesc a înregistrat luni, 9 martie 2026, cea mai mare producție instantanee de energie din parcurile fotovoltaice dispecerizabile din istorie. La ora 11:52 , producția solară a ajuns la 2.319 MW , depășind recordul stabilit cu doar câteva zile înainte, când fusese atins nivelul de 2.081 MW . În acel moment, producția totală de energie electrică a României era de aproximativ 6.504 MW , iar consumul intern era semnificativ mai mic, în jur de 4.900 MW , inclusiv din cauza energiei produse pentru autoconsum de prosumatori. Structura producției în momentul recordului Indicator Valoare Producție solară 2.319 MW Producție totală națională 6.504 MW Consum intern 4.900 MW Export de energie aprox. 2.600 MW Pondere solară în producție 34% Energia fotovoltaică a devenit astfel principala sursă de electricitate la mijlocul zilei , depășind alte tehnologii. Hidrocentralele și centralele pe gaze au funcționat la o capacitate redusă, iar centrala nucleară de la Cernavodă a continuat să livreze energie constantă în sistem. În condițiile surplusului de producție, România a exportat aproximativ 2.600 MW către rețelele electrice din statele vecine. Exportul are loc însă la prețuri relativ mici atunci când se realizează prin mecanismul european de cuplare a piețelor spot. Creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice Expansiunea energiei solare din ultimii ani este una dintre cele mai rapide din Europa. În prezent: parcurile fotovoltaice dispecerizabile au o capacitate instalată de aproximativ 3.300 MW ; prosumatorii – gospodării și firme cu panouri – au instalat aproximativ 3.400 MW . Potrivit organizației Solar Power Europe , România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a capacităților fotovoltaice din Europa , cu aproximativ 45% față de 2024 . Prognozele arată că până în 2030 capacitatea solară instalată ar putea ajunge la 24.000 MW . Impact asupra prețurilor energiei Creșterea producției din surse regenerabile are un efect direct asupra pieței. Abundența energiei solare în orele de zi – combinată cu scăderea consumului din rețea generată de autoconsumul prosumatorilor – a contribuit la menținerea unui preț moderat al electricității. Prețul mediu zilnic din piața pentru ziua următoare a fost de aproximativ 120 de euro/MWh , nivel care: este mai mic decât în multe state din centrul și vestul Europei ; este similar cu cel din Spania , țară cunoscută pentru prețuri energetice relativ scăzute; este comparabil cu cel din Franța , unde sistemul energetic este dominat de energia nucleară. Această situație apare într-un context tensionat pe piețele globale de energie. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a determinat o creștere bruscă a cotației petrolului Brent, care a urcat temporar spre 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî spre aproximativ 105 dolari . În paralel, prețul gazelor naturale în Europa a crescut cu aproximativ 30% , până la circa 66 de euro/MWh . În aceste condiții, aportul tot mai mare al energiei solare contribuie la stabilizarea pieței interne de electricitate și reduce presiunea asupra costurilor pentru consumatori și industrie. [...]

Exporturile chineze de baterii cu litiu au crescut cu 50% în ritm anual în primul trimestru , pe fondul unei combinații între cererea mai mare pentru soluții de securitate energetică și un stimulent fiscal pe cale să fie redus, potrivit Economica . Datele sugerează o accelerare a livrărilor înainte de diminuarea rambursării taxelor la export, într-un moment în care războiul din Iran a amplificat preocupările legate de aprovizionarea globală cu combustibil. Creșterea din T1 ar fi fost „probabil” influențată și de decizii de livrare anticipată, înainte de expirarea unei rambursări mai generoase a taxelor la export, notează Agerpres. De la 1 aprilie, procentul de rambursare a fost redus de la 9% la 6%, iar China ar urma să elimine complet rambursarea începând din 2027. Accelerare față de 2025 și efect de antrenare pe „tehnologii verzi” Chiar dacă exporturile de baterii erau deja pe un trend ascendent, ritmul din primul trimestru indică o accelerare semnificativă după avansul de 26% consemnat pe întreg anul 2025. În același timp, exporturile de alte tehnologii „verzi” au avut, la rândul lor, o creștere de două cifre, inclusiv la vehicule electrice și turbine eoliene, potrivit declarațiilor directorului adjunct al Administrației Generale a Vămilor din China, Wang Jun. Oficialul a spus că acești „noi factori de creștere” au continuat să câștige elan în primul trimestru, fără să indice o cauză precisă pentru avans. De ce contează: securitatea energetică împinge cererea, iar China e deja dominantă pe lanțul de aprovizionare Războiul din Iran s-a suprapus doar peste ultima lună a trimestrului, însă perturbarea „severă și continuă” a aprovizionării globale cu combustibil a făcut ca securitatea energetică să devină mai urgentă pentru țările dependente de importuri. În acest context, producătorii chinezi de baterii — deja dominanți pe întreg lanțul de aprovizionare — apar printre principalii beneficiari. Unele companii au raportat deja efecte pozitive. Ningbo Deye Technology , producător de sisteme de stocare în baterii, a transmis că profitul din primul trimestru ar urma să crească cu până la 70% în ritm anual, pe fondul unui salt al comenzilor din Europa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est. [...]

Franța pune 240 de milioane de euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în electrificare, cu efect direct în transport, industrie și locuințe , printr-un pachet de subvenții și investiții anunțat de compania de stat EDF, pe fondul riscurilor de aprovizionare și al volatilității la petrol și gaze, potrivit Antena 3 . Investiția este prezentată ca o măsură de reducere a dependenței de combustibili fosili și de accelerare a electrificării economiei, într-un context în care războiul din Iran readuce în prim-plan vulnerabilitățile Europei la șocuri externe pe piața energiei. În material se arată că strâmtoarea Ormuz , pe unde tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol, este „practic închisă” de la începutul războiului, iar atacurile asupra instalațiilor din Golf ar urma să afecteze aprovizionarea cu gaze pe mai mulți ani. Unde se duc banii: transport greu, infrastructură, industrie, pompe de căldură Pachetul de 240 de milioane de euro este împărțit pe mai multe direcții, cu accent pe reducerea consumului de motorină și gaze în sectoare greu de decarbonizat: 30 de milioane de euro pentru subvenții de achiziție destinate operatorilor de transport care își convertesc camioanele diesel în vehicule grele electrice; subvenția medie este de 15.000 de euro pe camion . 50 de milioane de euro pentru instalarea, în următorii trei ani, a 180 de stații de încărcare pentru camioane electrice de cursă lungă în Franța continentală. 80 de milioane de euro pentru sprijinirea proiectelor de instalare în Franța a unor noi industrii consumatoare de electricitate ; EDF spune că va oferi și „șantiere la cheie cu racordare la rețea”, pentru a reduce timpul de punere în funcțiune. Grant forfetar de 1.000 de euro (cumulabil cu schemele existente) pentru 80.000 de gospodării cu venituri mici , pentru instalarea unei pompe de căldură care să înlocuiască centralele pe gaz sau pe combustibil lichid. Directorul general al Grupului EDF, Bernard Fontana , a motivat investiția prin nevoia de a accelera electrificarea pentru reducerea dependenței de „gaze și petrol” și a legat pachetul de obiectivul de „suveranitate energetică și industrială”. Ținta guvernului: reducerea dependenței de fosile până în 2030 În material se precizează că, pe 1 aprilie, guvernul francez a anunțat accelerarea electrificării economiei și eliminarea treptată a dependenței de importurile de combustibili fosili. Obiectivul menționat este reducerea dependenței Franței de combustibili fosili de la 60% la 40% până în 2030 , în principal prin electrificarea transportului și a clădirilor și prin adoptarea pe scară largă a mașinilor electrice și a pompelor de căldură. Context european: Franța, sub media UE la regenerabile, dar cu pondere mare a nuclearului Antena 3 citează date Eurostat potrivit cărora, în 2024, 47,5% din electricitatea din UE a provenit din surse regenerabile. În același an, Franța a avut 31,3% electricitate din surse regenerabile, sub Spania (59,7%), dar își acoperă aproximativ 67% din mixul energetic din nuclear. Materialul notează și poziția premierului Sebastien Lecornu, care a respins în mod repetat încadrările de tip „nuclear versus regenerabile”, argumentând că miza este reducerea emisiilor și a dependenței de importuri. De ce contează pentru economie: investiție cu efect de lanț în costuri și capacitate industrială Dincolo de componenta climatică, pachetul EDF are o logică economică și operațională: reduce expunerea la importuri de petrol și gaze, accelerează infrastructura pentru transportul greu și încearcă să scurteze timpii de racordare la rețea pentru proiecte industriale — un blocaj frecvent în extinderea consumului de electricitate. Ce urmează, conform anunțului: instalarea stațiilor de încărcare în următorii trei ani și derularea schemelor de sprijin pentru transportatori, industrie și gospodării, în paralel cu planul guvernamental de electrificare până în 2030. [...]

Grupul PPC anunță finalizarea celui mai mare ansamblu fotovoltaic din Europa , potrivit Economedia . Grupul grec, prezent și pe piața din România, spune că proiectele au o producție anuală medie de 3.150 GWh, echivalentul a aproape 6% din cererea anuală a sistemului interconectat al Greciei. Ansamblul include parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 2.130 MW, iar energia produsă ar acoperi consumul a aproximativ 750.000 de gospodării. Compania estimează că funcționarea centralelor va preveni peste 1,5 milioane de tone de emisii de CO₂ pe an. Proiectele sunt amplasate în nordul Greciei, în zone precum Amyntaio și Ptolemaida, pe terenuri provenite din foste exploatări de lignit. „Macedonia de Vest, regiune din nordul Greciei, devine noul hub de energie verde al țării, găzduind cel mai mare cluster fotovoltaic din Europa.” În Macedonia de Vest, PPC indică drept proiecte-cheie centrala „Phoebe” (550 MW, producție anuală estimată de 880 GWh), complexul fotovoltaic Amyntaio (940 MW, dezvoltat în cooperare cu RWE, cu producție anuală estimată de 1.500 GWh), „Helios Velos 1” (200 MW, 320 GWh/an), precum și „Exochi 7” și „Akrini” (câte 80 MW fiecare, 122 GWh/an). În plus, grupul menționează existența altor zece sisteme fotovoltaice mai mici, amplasate tot pe foste mine de lignit. Compania leagă extinderea producției de investiții în stocare, pentru a gestiona variațiile specifice energiei solare. PPC Renewables a finalizat două sisteme de stocare electrochimică (în baterii) în Ptolemaida și Meliti, cu o capacitate instalată totală de 98 MW și o capacitate de stocare de 196 MWh, și construiește un al treilea sistem în Amyntaio (50 MW și 200 MWh), așteptat să fie gata „în lunile următoare”. Grupul mai spune că a obținut aprobările pentru două proiecte de stocare prin pompare în Kardia (320 MW timp de opt ore) și South Field (240 MW timp de 12 ore), acesta din urmă având un cost de investiție indicat la 310 milioane de euro. [...]

Primăria Timișoara a lansat licitația pentru un parc fotovoltaic de 20 de hectare , potrivit Economica.net , proiect care ar urma să acopere aproximativ două treimi din consumul necesar iluminatului public din oraș. Procedura vizează servicii de proiectare tehnică și execuție, iar investiția este estimată la peste 32 de milioane de lei (TVA inclus). Finanțarea este asigurată din Fondul pentru Modernizare, administrat de Ministerul Energiei, iar producția anuală este estimată la aproape 8 GWh de energie regenerabilă. Conform informațiilor transmise, noul parc va avea o capacitate instalată de 5,6 MW și o producție medie anuală de aproape 7.800 MWh. Panourile vor fi amplasate pe un teren de circa 20 de hectare, în apropierea stației de epurare din Freidorf. Primarul Dominic Fritz a declarat, într-o informare de presă, că este primul parc fotovoltaic al municipiului și că acesta va ajuta la acoperirea unei părți importante din energia electrică folosită pentru iluminatul public. Municipalitatea estimează că acoperirea a circa două treimi din consum ar reduce costurile lunare, care sunt în prezent evaluate la peste 1,2 milioane de lei. Pe lângă componenta financiară, proiectul este prezentat și ca o măsură de reducere a emisiilor, cu un impact estimat la aproximativ 4.800 de tone echivalent dioxid de carbon pe an. Companiile interesate se pot înscrie la licitație prin platforma electronică de achiziții, conform anunțului municipalității. [...]