Știri
Știri din categoria Energie verde
Un studiu Anker arată că sistemele solare de balcon se amortizează aproape întotdeauna, însă calculele devin mai greu de susținut economic atunci când sunt adăugate baterii de stocare, din cauza costurilor inițiale mai mari și a garanțiilor mai scurte.
Analiza companiei se bazează pe date reale de utilizare din Germania, dintr-un eșantion aleator de circa 230.000 de gospodării în 2025, provenite de la utilizatori care și-au dat acordul pentru prelucrarea datelor. Documentul complet („From Balcony Power Plant to Energy System”) nu este disponibil gratuit și poate fi obținut doar la cerere.
Concluzia principală pentru un sistem solar de balcon „standard” este că, în majoritatea cazurilor, aduce un beneficiu economic. Conform informațiilor, un sistem limitat la 800 W putere de ieșire a invertorului poate produce, în medie, aproape 900 kWh pe an.
Pentru o configurație uzuală cu până la 2.000 W putere totală a panourilor (patru panouri), producția ar depăși 1.200 kWh. În medie, aproximativ 40% din energia generată ar fi consumată direct în gospodărie, ceea ce contează pentru economii, deoarece energia autoconsumata reduce direct energia cumpărată din rețea.
În termeni de calcul economic, Notebookcheck indică un exemplu la un preț al energiei de 0,30 euro/kWh: un sistem de 500 euro s-ar amortiza în aproximativ trei ani și ar putea genera ulterior economii nete teoretice de circa 150 euro pe an. Publicația notează însă că rezultatul depinde puternic de prețul energiei, orientarea sistemului, umbrire și consumul de bază al locuinței.
Pe lângă variabilele tehnice, există și riscuri care pot influența rentabilitatea: pagube provocate de furtuni, vandalism sau erori de instalare. Deși nu sunt prezentate ca fiind frecvente, sunt posibile, iar sursa noastră menționează că merită verificat înainte de achiziție dacă asigurarea locuinței acoperă astfel de situații sau dacă sistemul trebuie adăugat explicit în poliță, cu un cost suplimentar care intră în calculul final.
Elementele care pot influența decisiv amortizarea, așa cum reies din material, includ:
Partea de stocare este prezentată de Anker într-o lumină favorabilă, dar cu informații incomplete privind dimensionarea necesară pentru a atinge anumite economii. Potrivit comunicatului companiei, sistemele evaluate ar fi generat în total 206 milioane kWh de electricitate solară în 2025, iar 83% ar fi fost folosită direct în gospodărie; economiile totale la costurile cu energia ar fi ajuns la 65 milioane euro, cu economii medii anuale de 270–360 euro per gospodărie.
„Anker vorbește despre aproximativ cinci ani, dar își bazează calculul pe un preț al energiei electrice de 0,40 euro per kWh.”
Sistemele mai mari, precum Anker SOLIX Solarbank 3 E2700 Pro, pot ajunge la 5.376 Wh capacitate de stocare cu o baterie suplimentară și ar costa în jur de 1.500 euro atunci când sunt asociate cu 2.000 W putere a panourilor. Costul inițial mai ridicat prelungește perioada de amortizare, iar la prețuri mai mici ale energiei decât cele folosite în exemplul Anker (0,40 euro/kWh), recuperarea investiției poate dura considerabil mai mult.
Un alt element important este diferența de garanție: panourile solare au, de regulă, garanții în jur de 25 de ani, în timp ce bateriile au adesea garanții de aproximativ 10 ani. În această logică, un sistem de balcon cu stocare devine o investiție mai „speculativă”, care se justifică pe termen lung și doar în condiții favorabile, potrivit concluziilor prezentate în material.
Recomandate
Rytis Kėvelaitis , fost viceministru al Energiei din Lituania în perioada 2019–2020, intră pe piața locală prin compania Energy Unlimited , pe care o conduce din poziția de CEO. Firma a fost înființată în 2021 și activează deja în Lituania și Letonia, iar din februarie 2024 a intrat oficial în Romania, cu o entitate juridică locală, pregătită să dezvolte proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare a energiei. Primul proiect confirmat este în Chitila , pe un teren de un hectar, chiar vis-a-vis de stația de transformare a Rețelei Electrice Muntenia. Acolo va fi instalat un sistem modular de stocare pe bază de baterii LiFePO₄, recunoscute internațional pentru fiabilitate, cicluri lungi de viață și siguranță operațională. Sistemul are o capacitate instalată de 98,384 MWh (DC) și o putere de 24,495 MW (AC), adică poate livra energie continuu timp de circa 4 ore. Instalația va include 22 de unități de baterii, fiecare de 4,472 MWh, montate în containere prefabricate. Valoarea totală a proiectului este estimată la 12,5 milioane de euro, sumă ce acoperă echipamentele (invertoare, posturi de transformare, sistem SCADA etc.), construcția, montajul, proiectarea și avizele. Energy Unlimited consideră locația un atu major din punct de vedere logistic, oferind conectare ușoară între rețea și costuri reduse de racordare. Contextul actual, cu producție fotovoltaică excedentară și lipsă de flexibilitate în rețele, transformă aceste proiecte în soluții vitale pentru echilibrarea sistemului energetic. Alte trei centre de stocare vor urma, dintre care unul este planificat în Tulcea. Capacitatea lor este de 49 MW, 17,5 MW și respectiv 49 MW. Compania dezvoltă în prezent proiecte regenerabile care depășesc 1.000 MW în total, distribuite în Lituania , Letonia și acum și în România . Rytis Kėvelaitis a avut un rol esențial în configurarea cadrului legislativ pentru investiții de infrastructură de peste 4 miliarde de euro în perioada mandatului său ministerial. Pe plan local, Nova Power & Gas este încă liderul pieței de stocare, cu cea mai mare instalație operațională din România, finalizată la finalul lui 2025. În paralel, rețelele de distribuție, cum este cea a Rețelei Electrice Muntenia, se confruntă cu probleme legate de surplusul de energie injectat de prosumatori în zilele cu soare, ceea ce face ca soluțiile de stocare să devină prioritare. În județele Ilfov și Timiș, lideri la număr de prosumatori și putere instalată (peste 340 MW cumulat), presiunea pe rețele este deja o realitate. Iar cu peste 3.100 MW de capacitate prosumator la nivel național atinsă în toamna lui 2025, aceste proiecte de stocare nu mai sunt opționale, ci urgente. Conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), până în 2030 ar trebui dezvoltate 1.200 MW / 2.400 MWh de capacitate de stocare, folosind tehnologii diverse – de la baterii electrochimice la hidro-pompaj. Investițiile precum cea a Energy Unlimited vin exact în direcția acestui obiectiv. [...]
Guvernul britanic va obliga clădirile noi din Anglia să aibă panouri fotovoltaice și pompe de căldură din 2028 , potrivit Biziday . Măsura vizează toate construcțiile civile – locuințe și birouri – care vor fi ridicate începând din 2028 și prevede sisteme de încălzire pe energie electrică (pompe de căldură), precum și panouri fotovoltaice montate pe acoperiș sau pe balcoane. Autoritățile britanice leagă decizia de contextul geopolitic și de costurile energiei. Guvernul susține că inițiativa răspunde crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu și că, pe termen mai lung, ar putea reduce facturile populației, în special față de încălzirea pe gaze, prin creșterea independenței energetice. Regulile sunt incluse într-un proiect numit „Future Homes Standard”, care urmărește și reducerea emisiilor de carbon. Ministrul energiei a argumentat public că direcția spre energie curată ține de securitatea energetică și de reducerea dependenței de piețele de combustibili fosili. „Războiul din Iran a arătat încă o dată că orientarea noastră spre energie curată este esențială pentru securitatea energetică, astfel încât să putem scăpa de dependența de piețele de combustibili fosili pe care nu le controlăm (…) Fie că vorbim despre panouri solare instalate standard pe locuințele noi sau despre posibilitatea ca oamenii să cumpere panouri solare plug-in (sisteme mici care pot fi instalate ușor pe balcoane sau lângă casă) din magazine, suntem hotărâți să extindem energia curată pentru a oferi țării noastre independență energetică”, a declarat ministrul energiei al Marii Britanii. Separat, un semnal privind cererea din piață vine din zona companiilor din energie: Greg Jackson, fondator și director general al Octopus Energy, a declarat pentru CNBC că, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, interesul pentru energia solară a crescut cu 50%, iar cererea pentru pompe de căldură și mașini electrice este în creștere. [...]
Hidroelectrica a lansat procedura de achiziție pentru echipamentele CHE Nehoiașu II , un contract estimat la circa 49,5 milioane euro (fără TVA), potrivit Economica.net . Contractul va fi atribuit „la cheie” și include proiectare, fabricare, livrare, montaj, testare, punere în funcțiune și instruirea personalului de exploatare. Durata estimată de implementare este de 44 de luni, iar proiectul se derulează în cadrul Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, amplasată în județele Buzău, Vrancea și Covasna. Procedura de atribuire are ca criteriu „cel mai bun raport calitate-preț”, evaluarea urmând să ia în calcul parametrii tehnici garantați, performanța echipamentelor și garanțiile, alături de componenta financiară. „Lansarea acestei proceduri reprezintă un moment important în strategia noastră de dezvoltare și în efortul de valorificare a potențialului hidroenergetic al României. Proiectul CHE Nehoiașu II, parte a Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, va contribui la creșterea capacității de producție din surse regenerabile, la îmbunătățirea flexibilității Sistemului Energetic Național și la consolidarea rolului Hidroelectrica ca principal producător de energie verde din România. Continuăm să investim în proiecte strategice, în dezvoltarea, diversificarea și hibridizarea portofoliului astfel încât să asigurăm tranziția către un sistem energetic sustenabil”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Investiția vizează instalarea hidroagregatului complet (turbina, generatorul, sistemele de automatizare și protecții), echipamentele hidromecanice auxiliare, precum și extinderea stației electrice de 110 kV, integrarea sistemelor SCADA (sistem de monitorizare și control la distanță) și a infrastructurii de securitate și comunicații. Compania indică drept efecte așteptate creșterea flexibilității sistemului energetic, îmbunătățirea capacității de reglaj și valorificarea suplimentară a potențialului hidroenergetic al râului Buzău. CHE Nehoiașu II este prezentată ca un proiect mai vechi, parte a extinderii Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, care include amenajarea râului Buzău și a râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică. Noua centrală ar urma să fie echipată cu un hidroagregat tip Francis de 55 MW și, după finalizare, ar urma să producă circa 150 GWh anual; valoarea relativ redusă a contractului este explicată prin faptul că o mare parte din lucrări sunt deja realizate, Hidroelectrica indicând în date din 2024 un stadiu de execuție de aproximativ 85%. [...]
Rezolv Energy vrea finanțare de la BERD pentru un parc solar de peste 1.200 MW în Arad , potrivit Profit.ro . Dacă proiectul se concretizează, România ar urma să găzduiască „cel mai mare proiect fotovoltaic din Europa”, conform titlului publicat de sursă. Inițiativa vizează dezvoltarea unui parc fotovoltaic (producție de electricitate din energie solară) cu o capacitate instalată de peste 1.200 MW, în județul Arad. BERD este menționată ca potențial finanțator, ceea ce indică o etapă de structurare a finanțării pentru proiect. Miza economică este dublă: pe de o parte, un proiect de asemenea dimensiune ar crește semnificativ capacitatea de producție din surse regenerabile; pe de altă parte, implicarea unei instituții financiare internaționale precum BERD poate influența ritmul de implementare și condițiile de finanțare, inclusiv cerințele de guvernanță și raportare. „România va avea cel mai mare proiect fotovoltaic din Europa. Rezolv Energy vrea finanțare de la BERD pentru un parc solar de peste 1.200 MW în Arad” Din informațiile disponibile în textul furnizat, elementele-cheie ale știrii sunt: compania: Rezolv Energy finanțator vizat: BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) tipul investiției: parc fotovoltaic capacitatea anunțată: peste 1.200 MW locația: județul Arad Profit.ro nu oferă, în fragmentul pus la dispoziție, detalii despre valoarea finanțării, calendarul de execuție, structura proiectului sau stadiul avizelor. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă solicitarea de finanțare se transformă într-o decizie fermă a BERD și care vor fi pașii următori pentru dezvoltare. [...]
Frații Pavăl investesc 27 milioane euro în energie regenerabilă și pregătesc extinderea proiectelor fotovoltaice. Potrivit Profit.ro , grupul Pavăl Holding, care controlează retailerul Dedeman, tratează producția de energie verde ca pe o nouă direcție strategică de dezvoltare și analizează extinderea investițiilor în acest domeniu. Proiectele sunt realizate în principal prin compania Grunman Energy , parte a holdingului. În ultimii ani, grupul a instalat centrale fotovoltaice pe acoperișurile magazinelor și depozitelor logistice Dedeman, în colaborare cu compania Simtel Team. În prezent, rețeaua Dedeman include 60 de centrale fotovoltaice instalate pe 54 de magazine și 6 depozite logistice , cu o capacitate totală de aproximativ 40 MWp . Un proiect similar a fost implementat și pe clădirea de birouri The Office din Cluj-Napoca , aflată în portofoliul grupului. Un alt proiect important este dezvoltarea unei centrale fotovoltaice la depozitul logistic Dedeman din Pantelimon , investiție estimată la aproximativ 2 milioane de euro. Reprezentanții Pavăl Holding spun că proiectele sunt implementate etapizat, în funcție de caracteristicile tehnice ale fiecărei locații. Pe termen mediu, compania Grunman Energy își propune să depășească 400 MW capacitate instalată , iar planurile includ nu doar energie solară, ci și dezvoltarea unor parcuri eoliene și microhidrocentrale . Investițiile în energie fac parte dintr-o strategie mai amplă de diversificare a capitalului generat de Dedeman . Frații Adrian și Dragoș Pavăl au direcționat deja aproximativ un miliard de euro către sectorul imobiliar , prin achiziția unor mari proiecte de birouri din București și Cluj-Napoca, precum The Bridge, The Office, U Center sau Dacia One. Astfel, Pavăl Holding a devenit al doilea cel mai mare proprietar de spații de birouri din România, cu circa 350.000 de metri pătrați închiriabili . În paralel, grupul a investit în numeroase domenii, de la energie și industrie până la agricultură, sănătate, tehnologie și fonduri de investiții, continuând să reinvestească profiturile obținute din activitatea Dedeman. [...]
Producția de energie solară din România a atins un nou record istoric , iar aportul masiv al fotovoltaicelor a contribuit la menținerea unui preț al energiei electrice mai scăzut decât în multe state din vestul Europei, chiar în contextul tensiunilor geopolitice care au împins în sus cotațiile petrolului și gazelor. Potrivit Economica.net , sistemul energetic românesc a înregistrat luni, 9 martie 2026, cea mai mare producție instantanee de energie din parcurile fotovoltaice dispecerizabile din istorie. La ora 11:52 , producția solară a ajuns la 2.319 MW , depășind recordul stabilit cu doar câteva zile înainte, când fusese atins nivelul de 2.081 MW . În acel moment, producția totală de energie electrică a României era de aproximativ 6.504 MW , iar consumul intern era semnificativ mai mic, în jur de 4.900 MW , inclusiv din cauza energiei produse pentru autoconsum de prosumatori. Structura producției în momentul recordului Indicator Valoare Producție solară 2.319 MW Producție totală națională 6.504 MW Consum intern 4.900 MW Export de energie aprox. 2.600 MW Pondere solară în producție 34% Energia fotovoltaică a devenit astfel principala sursă de electricitate la mijlocul zilei , depășind alte tehnologii. Hidrocentralele și centralele pe gaze au funcționat la o capacitate redusă, iar centrala nucleară de la Cernavodă a continuat să livreze energie constantă în sistem. În condițiile surplusului de producție, România a exportat aproximativ 2.600 MW către rețelele electrice din statele vecine. Exportul are loc însă la prețuri relativ mici atunci când se realizează prin mecanismul european de cuplare a piețelor spot. Creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice Expansiunea energiei solare din ultimii ani este una dintre cele mai rapide din Europa. În prezent: parcurile fotovoltaice dispecerizabile au o capacitate instalată de aproximativ 3.300 MW ; prosumatorii – gospodării și firme cu panouri – au instalat aproximativ 3.400 MW . Potrivit organizației Solar Power Europe , România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a capacităților fotovoltaice din Europa , cu aproximativ 45% față de 2024 . Prognozele arată că până în 2030 capacitatea solară instalată ar putea ajunge la 24.000 MW . Impact asupra prețurilor energiei Creșterea producției din surse regenerabile are un efect direct asupra pieței. Abundența energiei solare în orele de zi – combinată cu scăderea consumului din rețea generată de autoconsumul prosumatorilor – a contribuit la menținerea unui preț moderat al electricității. Prețul mediu zilnic din piața pentru ziua următoare a fost de aproximativ 120 de euro/MWh , nivel care: este mai mic decât în multe state din centrul și vestul Europei ; este similar cu cel din Spania , țară cunoscută pentru prețuri energetice relativ scăzute; este comparabil cu cel din Franța , unde sistemul energetic este dominat de energia nucleară. Această situație apare într-un context tensionat pe piețele globale de energie. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a determinat o creștere bruscă a cotației petrolului Brent, care a urcat temporar spre 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî spre aproximativ 105 dolari . În paralel, prețul gazelor naturale în Europa a crescut cu aproximativ 30% , până la circa 66 de euro/MWh . În aceste condiții, aportul tot mai mare al energiei solare contribuie la stabilizarea pieței interne de electricitate și reduce presiunea asupra costurilor pentru consumatori și industrie. [...]
