Știri
Știri din categoria Energie verde
Un studiu Anker arată că sistemele solare de balcon se amortizează aproape întotdeauna, însă calculele devin mai greu de susținut economic atunci când sunt adăugate baterii de stocare, din cauza costurilor inițiale mai mari și a garanțiilor mai scurte.
Analiza companiei se bazează pe date reale de utilizare din Germania, dintr-un eșantion aleator de circa 230.000 de gospodării în 2025, provenite de la utilizatori care și-au dat acordul pentru prelucrarea datelor. Documentul complet („From Balcony Power Plant to Energy System”) nu este disponibil gratuit și poate fi obținut doar la cerere.
Concluzia principală pentru un sistem solar de balcon „standard” este că, în majoritatea cazurilor, aduce un beneficiu economic. Conform informațiilor, un sistem limitat la 800 W putere de ieșire a invertorului poate produce, în medie, aproape 900 kWh pe an.
Pentru o configurație uzuală cu până la 2.000 W putere totală a panourilor (patru panouri), producția ar depăși 1.200 kWh. În medie, aproximativ 40% din energia generată ar fi consumată direct în gospodărie, ceea ce contează pentru economii, deoarece energia autoconsumata reduce direct energia cumpărată din rețea.
În termeni de calcul economic, Notebookcheck indică un exemplu la un preț al energiei de 0,30 euro/kWh: un sistem de 500 euro s-ar amortiza în aproximativ trei ani și ar putea genera ulterior economii nete teoretice de circa 150 euro pe an. Publicația notează însă că rezultatul depinde puternic de prețul energiei, orientarea sistemului, umbrire și consumul de bază al locuinței.
Pe lângă variabilele tehnice, există și riscuri care pot influența rentabilitatea: pagube provocate de furtuni, vandalism sau erori de instalare. Deși nu sunt prezentate ca fiind frecvente, sunt posibile, iar sursa noastră menționează că merită verificat înainte de achiziție dacă asigurarea locuinței acoperă astfel de situații sau dacă sistemul trebuie adăugat explicit în poliță, cu un cost suplimentar care intră în calculul final.
Elementele care pot influența decisiv amortizarea, așa cum reies din material, includ:
Partea de stocare este prezentată de Anker într-o lumină favorabilă, dar cu informații incomplete privind dimensionarea necesară pentru a atinge anumite economii. Potrivit comunicatului companiei, sistemele evaluate ar fi generat în total 206 milioane kWh de electricitate solară în 2025, iar 83% ar fi fost folosită direct în gospodărie; economiile totale la costurile cu energia ar fi ajuns la 65 milioane euro, cu economii medii anuale de 270–360 euro per gospodărie.
„Anker vorbește despre aproximativ cinci ani, dar își bazează calculul pe un preț al energiei electrice de 0,40 euro per kWh.”
Sistemele mai mari, precum Anker SOLIX Solarbank 3 E2700 Pro, pot ajunge la 5.376 Wh capacitate de stocare cu o baterie suplimentară și ar costa în jur de 1.500 euro atunci când sunt asociate cu 2.000 W putere a panourilor. Costul inițial mai ridicat prelungește perioada de amortizare, iar la prețuri mai mici ale energiei decât cele folosite în exemplul Anker (0,40 euro/kWh), recuperarea investiției poate dura considerabil mai mult.
Un alt element important este diferența de garanție: panourile solare au, de regulă, garanții în jur de 25 de ani, în timp ce bateriile au adesea garanții de aproximativ 10 ani. În această logică, un sistem de balcon cu stocare devine o investiție mai „speculativă”, care se justifică pe termen lung și doar în condiții favorabile, potrivit concluziilor prezentate în material.
Recomandate
Capacitatea instalată în solar şi eolian a depăşit pentru prima dată hidro , un prag care schimbă ordinea de mărime a investiţiilor şi presiunea pe reţea şi pe soluţiile de echilibrare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, România avea în parcuri fotovoltaice o putere instalată de 3.841 MW, în creştere cu 747 MW faţă de începutul anului şi cu 1.414 MW faţă de iulie 2025. Eolianul a ajuns la 3.185 MW la aceeaşi dată, cu un plus de 94 MW faţă de iulie anul trecut. Cumulate, cele două tehnologii trec de 7.000 MW şi depăşesc în premieră puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW. Ce se vede în cifre: accelerare pe solar şi revenire pe eolian Datele citate de publicaţie indică o recuperare „în forţă” după un început de an modest în privinţa investiţiilor conectate la reţea, cu un avans puternic pe fotovoltaic şi o creştere mai lentă pe eolian. În paralel, „cărbunii se retrag lent din sistem”, conform datelor Transelectrica menţionate în articol, ceea ce mută şi mai mult accentul pe surse variabile (dependente de vreme) şi pe capacităţi care pot stabiliza sistemul. Stocarea „galopează”, dar rămâne o piesă de echilibrare Un alt indicator urmărit de piaţă este stocarea de energie, care a ajuns în iulie la 878 MW. Ziarul Financiar notează că nivelul este aproape dublu faţă de începutul anului şi de 3,6 ori mai mare decât în iulie 2025. Miza economică, aşa cum o descrie articolul, este legată de aşteptarea ca, pe măsură ce ponderea energiei verzi creşte şi investiţiile în stocare reuşesc să capteze producţia, facturile să scadă. Publicaţia mai atrage atenţia asupra creşterii puterii instalate totale a sistemului, pe fondul unui istoric în care România „a închis mai rapid capacităţi decât a pus în funcţiune”, cu efecte vizibile în preţ. [...]
Capacitatea instalată în solar și eolian a trecut de hidro , un prag care schimbă raportul de forțe în producția de energie și mută presiunea pe rețele și pe investițiile în stocare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, energia solară ajunsese la o putere instalată de 3.841 MW, în creștere cu 747 MW față de începutul anului și cu 1.414 MW față de iulie 2025. În același timp, eolienele au urcat la 3.185 MW, cu un plus de 94 MW față de iulie anul trecut. Împreună, solarul și eolianul depășesc 7.000 MW și trec, în premieră, peste puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW, nivel menținut de ani de zile. De ce contează: rețeaua și stocarea devin „gâtul de sticlă” Dincolo de simbolistica depășirii hidro ca putere instalată, miza economică se mută spre capacitatea sistemului de a integra producția variabilă (dependentă de soare și vânt). În acest context, stocarea de energie avansează rapid: în iulie, capacitatea de stocare a ajuns la 878 MW, aproape dublu față de începutul anului și de 3,6 ori mai mult decât în iulie 2025, conform datelor Transelectrica citate de publicație. Așteptarea din piață, notează ZF, este ca pe măsură ce crește ponderea energiei verzi și se dezvoltă stocarea care poate „captura” producția, facturile să scadă. În paralel, un indicator urmărit atent este creșterea puterii instalate totale a sistemului, după ani în care România a închis capacități mai repede decât a pus în funcțiune, cu efecte vizibile în preț. Context: cărbunii se retrag treptat În același tablou, cărbunii „se retrag lent din sistem”, arată datele Transelectrica citate în articol, pe fondul schimbării structurii de producție către surse regenerabile și a accelerării investițiilor conectate la rețea în prima parte a anului. [...]
Punerea în funcțiune a parcului solar Fénix de 243 MW din Sicilia ridică miza pentru contractele pe termen lung de energie în Italia , după ce proiectul Iberdrola a început să livreze electricitate în rețea și își vinde cea mai mare parte a producției prin acorduri de cumpărare pe termen lung (PPA), potrivit CNMO . Modelul contează pentru piață deoarece oferă predictibilitate de preț companiilor consumatoare și, în același timp, bancabilitate (siguranță a veniturilor) dezvoltatorilor de proiecte mari. Cel mai mare parc fotovoltaic din Italia: capacitate și producție estimată Centrala fotovoltaică Fénix, amplasată între provinciile Enna și Catania, la granița dintre municipalitățile Centuripe, Paternò și Belpasso, are o capacitate instalată de 243 MW și a devenit cea mai mare facilitate solară din Italia, după conectarea completă la rețea. Proiectul folosește peste 413.000 de panouri bifaciale, care captează lumina pe ambele fețe pentru a crește randamentul. Producția anuală estimată este de aproape 400.000 MWh de energie curată, suficientă pentru consumul anual a peste 140.000 de gospodării italiene, conform aceleiași surse. Infrastructura de racordare și execuția lucrărilor Pentru integrarea în sistemul energetic, proiectul a fost conectat prin: 26 km de linii de medie tensiune; 9 km de linii de înaltă tensiune. În vârful șantierului, la construcție au lucrat simultan peste 500 de persoane, potrivit informațiilor publicate. PPA și finanțarea: cum își securizează proiectul veniturile CNMO notează că cea mai mare parte a energiei produse de Fénix a fost vândută prin contracte de cumpărare pe termen lung (PPA – acorduri prin care un cumpărător își asigură energia la un preț stabilit pe o perioadă extinsă). Pentru companii, acest tip de contract reduce riscul de volatilitate a prețului energiei; pentru dezvoltator, crește predictibilitatea fluxurilor de numerar, esențială pentru finanțarea proiectelor mari. Pe partea de finanțare, proiectul a beneficiat de sprijin din partea Băncii Europene de Investiții (EIB) , mai arată sursa. Context: ținta Italiei pentru 2030 și blocajele rămase Italia are în prezent peste 40 GW capacitate fotovoltaică instalată, iar planul național energie și climă prevede ca până în 2030 această valoare să fie aproximativ dublată. Sicilia este prezentată drept o zonă-cheie pentru proiecte fotovoltaice de mari dimensiuni, datorită resursei solare și disponibilității terenurilor. În același timp, rămân probleme structurale pentru industrie: întârzieri în autorizare și constrângeri de conectare la rețea. În acest context, intrarea în operare a unui proiect de talia Fénix devine relevantă nu doar ca record de capacitate, ci ca exemplu de proiect „bancabil” prin PPA, într-o piață care trebuie să accelereze investițiile pentru a-și atinge țintele din 2030. [...]
Un pachet de 510 milioane euro (aprox. 2,6 mld. lei) finanțează parcul eolian Peștera II din Constanța , unul dintre cele mai mari proiecte regenerabile din România, cu BCR și Erste Group Bank AG în rol de creditori principali, potrivit Economica . Componenta de finanțare acordată de BCR și Erste este de 151 milioane euro (aprox. 770 mil. lei), într-o tranzacție care arată cum proiectele mari de energie verde se închid tot mai mult prin structuri sindicalizate și instrumente de acoperire a riscurilor. Proiectul Peștera II are o capacitate instalată de 392 MW și este amplasat pe raza comunelor Peștera și Ciocârlia (județul Constanța). Parcul eolian este așteptat să intre în funcțiune în 2028. Cum arată structura finanțării și cine pune capitalul Finanțarea totală de 510 milioane euro este asigurată de un consorțiu format din șapte bănci comerciale locale și internaționale, în timp ce capitalul propriu este asigurat de proprietarii proiectului prin: CIP Growth Markets Fund II (GMF II), Banca Europeană de Investiții , un fond de pensii danez. BCR și Erste Group Bank AG au rol de creditori principali și furnizori de soluții de hedging (instrumente de acoperire a riscurilor financiare, de regulă legate de dobânzi și curs valutar). În plus, BCR este Agent de Garanții și Agent de Facilitate și are rol de bancă emitentă de instrumente de garantare, respectiv bancă de administrare a conturilor curente. Legătura cu schema CfD: subvenție pe 15 ani pentru 245 MW Peștera II este prezentat ca cel mai mare proiect eolian din România subvenționat prin schema contractelor pentru diferență (CfD) derulată la finalul anului 2024. Proiectul s-a calificat pentru subvenții CfD pe 15 ani, pentru o putere instalată de 245 MW. Context: ritmul finanțărilor BCR în energie În 2025, BCR a acordat finanțări de peste 800 milioane euro (aprox. 4,1 mld. lei) sectorului energetic din România, prin structuri bilaterale sau sindicalizate, pentru proiecte care însumează peste 1.150 MW putere instalată. Din total, peste 300 milioane euro (aprox. 1,5 mld. lei) au mers către proiecte noi de energie regenerabilă. Tranzacția a fost asistată de consultanți, inclusiv White & Case și Bondoc & Asociații (consilieri juridici ai sindicatului de bănci), EY (consultant financiar și fiscal) și Marsh (consultant de asigurări al finanțării). Într-un material separat, Economedia a relatat despre finanțarea de 151 milioane euro pentru proiect. [...]
AJ Brand are în livrare 2.204 MWh de stocare în baterii, cu punere în funcțiune în T2 2027 , un volum care indică accelerarea investițiilor în flexibilitatea rețelei necesară integrării noilor capacități regenerabile, potrivit Economedia . Compania românească spune că lucrează la patru proiecte de stocare a energiei în baterii ( BESS – sisteme de stocare cu baterii ), programate pentru punerea în funcțiune în trimestrul al doilea din 2027, conform unei postări pe LinkedIn. Proiectele sunt fie hibride, fie sisteme de stocare de sine stătătoare. Ce livrează AJ Brand și de ce contează pentru sistemul energetic AJ Brand descrie proiectele ca soluții complete de tip EPC (proiectare, achiziție și construcție), care includ atât componentele de producție și stocare, cât și infrastructura de conectare: configurații hibride fotovoltaic + BESS; configurații hibride eolian + BESS; BESS de sine stătătoare (stand-alone); stații de transformare și infrastructură de conectare la rețea. În argumentația companiei, stocarea la scară utilitară (adică proiecte mari, conectate la rețea) răspunde nevoii de echilibrare și flexibilitate, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, care este variabilă. Portofoliul din România: 1.194 MWh stocare în trei proiecte fotovoltaice Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, AJ Brand are în România trei proiecte fotovoltaice care includ și stocare în baterii: Butimanu (Dâmbovița): 638 MW și BESS de 400 MWh; Corbii Mari (Dâmbovița): 281 MW și 434 MWh; Vălter (Giurgiu): 178 MW și 360 MWh. În total, cele trei proiecte însumează 1.097 MW capacitate fotovoltaică și 1.194 MWh stocare în baterii. Compania mai menționează proiecte fotovoltaice în Spania și Portugalia și proiecte eoliene în România. Dimensiunea business-ului: 120 milioane euro cifră de afaceri în 2025 AJ Brand a fost fondată în 2008 de Adrian și George Stan, inițial ca subcontractor în instalații electrice pentru centrale industriale și nucleare, iar din 2010 s-a extins în zona energiei verzi, cu servicii electrice pentru parcuri eoliene. Extinderea internațională a venit din 2018 (proiecte BOS – „Balance of System”, adică lucrări și echipamente auxiliare pentru funcționarea unui parc energetic), urmată de contracte în Italia și Portugalia în 2020. În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) și un profit de circa 16 milioane de euro (aprox. 80 milioane lei), cu un număr mediu de 298 de angajați. Context: stocarea, prioritate la nivelul UE Stocarea energiei este tratată ca prioritate în Uniunea Europeană, cu o nevoie estimată de circa 200 GW până în 2030, față de aproximativ 55 GW instalați la începutul lui 2026. În acest context, România a semnat, pe 26 iunie 2026, acordul tripartit al UE dedicat extinderii sectorului de stocare, potrivit unui material anterior al Economedia despre acordul de la Luxemburg (link în sursa principală). [...]
Un nou proiect de stocare în baterii de 220 MWh în județul Olt intră în faza de execuție , după ce grupul românesc Enevo a fost contractat ca antreprenor general (EPC) pentru investiția austriecilor de la Kraftfeld , potrivit Profit . Miza economică și operațională este creșterea flexibilității Sistemului Energetic Național, într-un context în care producția din surse regenerabile pune presiune pe echilibrarea rețelei. Proiectul este la Drăgănești-Olt și include, pe lângă sistemul de stocare (BESS – „battery energy storage system”, adică stocare în baterii), și racordarea la rețeaua de înaltă tensiune, inclusiv stația aferentă. Ce livrează proiectul și cum va funcționa în piață Kraftfeld este proprietarul proiectului, iar Enevo Group va avea rol de contractor EPC, fiind responsabil de proiectare, achiziții și construcție „la cheie” a sistemului BESS și a stației de înaltă tensiune. Sistemul va avea: putere nominală de descărcare: 110 MW ; capacitate de stocare: 220 MWh . Conform informațiilor din articol, instalația va putea stoca și livra energie „în funcție de semnalele pieței” și de nevoile operaționale ale Sistemului Energetic Național, adică va contribui la echilibrare și flexibilitate atunci când producția și consumul nu se potrivesc. Calendar: șantier în T3 2026, operare comercială la început de 2027 Contractul a fost semnat în cadrul Intersolar Europe 2026 . Lucrările de construcție sunt programate să înceapă în trimestrul al treilea din 2026 , iar punerea în funcțiune și intrarea în operare comercială sunt planificate pentru începutul anului 2027 . Context: portofoliul Enevo și interesul pentru stocare Enevo afirmă, într-un comunicat citat de Profit, că proiectul „consolidează poziția” companiei ca partener EPC pentru sisteme de stocare de mare capacitate din România și că portofoliul său depășește 1 GWh , incluzând proiecte aflate în execuție sau deja operaționale. „Proiectele de această amploare sunt posibile doar prin parteneriate solide, prin încredere și printr-o viziune comună asupra unui viitor mai sustenabil și mai sigur din punct de vedere energetic”, a declarat Ben Salm-Reifferscheidt, Managing Director al Kraftfeld. „Stocarea energiei nu mai este opțională, ci reprezintă un element esențial pentru construirea unui sistem energetic rezilient și decarbonizat. (…) Suntem mândri să sprijinim Kraftfeld (…) și să contribuim la o rețea electrică mai stabilă și mai flexibilă în România”, a spus Eduard Meiloiu, VP Renewables, Enevo Group. [...]
