Știri
Știri din categoria Energie verde
Franța pune 240 de milioane de euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în electrificare, cu efect direct în transport, industrie și locuințe, printr-un pachet de subvenții și investiții anunțat de compania de stat EDF, pe fondul riscurilor de aprovizionare și al volatilității la petrol și gaze, potrivit Antena 3.
Investiția este prezentată ca o măsură de reducere a dependenței de combustibili fosili și de accelerare a electrificării economiei, într-un context în care războiul din Iran readuce în prim-plan vulnerabilitățile Europei la șocuri externe pe piața energiei. În material se arată că strâmtoarea Ormuz, pe unde tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol, este „practic închisă” de la începutul războiului, iar atacurile asupra instalațiilor din Golf ar urma să afecteze aprovizionarea cu gaze pe mai mulți ani.
Pachetul de 240 de milioane de euro este împărțit pe mai multe direcții, cu accent pe reducerea consumului de motorină și gaze în sectoare greu de decarbonizat:
Directorul general al Grupului EDF, Bernard Fontana, a motivat investiția prin nevoia de a accelera electrificarea pentru reducerea dependenței de „gaze și petrol” și a legat pachetul de obiectivul de „suveranitate energetică și industrială”.
În material se precizează că, pe 1 aprilie, guvernul francez a anunțat accelerarea electrificării economiei și eliminarea treptată a dependenței de importurile de combustibili fosili. Obiectivul menționat este reducerea dependenței Franței de combustibili fosili de la 60% la 40% până în 2030, în principal prin electrificarea transportului și a clădirilor și prin adoptarea pe scară largă a mașinilor electrice și a pompelor de căldură.
Antena 3 citează date Eurostat potrivit cărora, în 2024, 47,5% din electricitatea din UE a provenit din surse regenerabile. În același an, Franța a avut 31,3% electricitate din surse regenerabile, sub Spania (59,7%), dar își acoperă aproximativ 67% din mixul energetic din nuclear.
Materialul notează și poziția premierului Sebastien Lecornu, care a respins în mod repetat încadrările de tip „nuclear versus regenerabile”, argumentând că miza este reducerea emisiilor și a dependenței de importuri.
Dincolo de componenta climatică, pachetul EDF are o logică economică și operațională: reduce expunerea la importuri de petrol și gaze, accelerează infrastructura pentru transportul greu și încearcă să scurteze timpii de racordare la rețea pentru proiecte industriale — un blocaj frecvent în extinderea consumului de electricitate.
Ce urmează, conform anunțului: instalarea stațiilor de încărcare în următorii trei ani și derularea schemelor de sprijin pentru transportatori, industrie și gospodării, în paralel cu planul guvernamental de electrificare până în 2030.
Recomandate
Creșterea prețurilor la energie determină europenii să investească masiv în panouri solare , pe fondul instabilității generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media , care citează date din piață și analize internaționale. Scumpirile accelerate la petrol și gaze au împins gospodăriile să caute alternative mai stabile și mai previzibile. Conflictul a dus la o creștere puternică a prețurilor globale la energie. Petrolul Brent s-a scumpit cu peste 50%, ajungând la circa 116 dolari pe baril, în timp ce gazul natural european (TTF) a înregistrat o creștere de aproximativ 70%, una dintre cele mai abrupte din ultimii ani. Blocarea Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul petrolului, a amplificat tensiunile și incertitudinea din piețe. În acest context, consumatorii europeni își schimbă rapid comportamentul: cererea pentru panouri solare a crescut semnificativ vânzările de pompe de căldură sunt în creștere accelerată interesul pentru mașini electrice s-a intensificat În Marea Britanie, de exemplu, compania Octopus Energy a raportat: +51% vânzări de pompe de căldură +54% cerere pentru panouri solare sisteme mai mari instalate (12 panouri în loc de 10) Tendința este confirmată și în alte state. Compania germană Enpal indică o creștere de aproximativ 30% a cererii pentru soluții energetice verzi, în timp ce 1KOMMA5° vorbește despre o dublare a interesului. În paralel, E.ON a observat salturi rapide ale cererii într-un interval foarte scurt. Pe segmentul transportului, scumpirea carburanților (benzina a ajuns la circa 1,84 euro/litru în UE) a accelerat tranziția către vehicule electrice. În Franța, vânzările aproape s-au dublat într-un interval de câteva săptămâni, iar în Norvegia mașinile electrice au devenit deja dominante. Un studiu al Universității Oxford indică și un avantaj economic clar: o gospodărie alimentată integral din surse regenerabile ar putea economisi până la 441 de lire anual, comparativ cu doar 16–82 de lire în cazul extinderii producției de petrol și gaze. Concluzia experților este că dependența de piețele globale face ca soluțiile bazate pe combustibili fosili să rămână imprevizibile. În acest context, tranziția către energie verde nu mai este doar o opțiune ecologică, ci devine o decizie economică și strategică pentru tot mai multe familii europene. [...]
Guvernul britanic va obliga clădirile noi din Anglia să aibă panouri fotovoltaice și pompe de căldură din 2028 , potrivit Biziday . Măsura vizează toate construcțiile civile – locuințe și birouri – care vor fi ridicate începând din 2028 și prevede sisteme de încălzire pe energie electrică (pompe de căldură), precum și panouri fotovoltaice montate pe acoperiș sau pe balcoane. Autoritățile britanice leagă decizia de contextul geopolitic și de costurile energiei. Guvernul susține că inițiativa răspunde crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu și că, pe termen mai lung, ar putea reduce facturile populației, în special față de încălzirea pe gaze, prin creșterea independenței energetice. Regulile sunt incluse într-un proiect numit „Future Homes Standard”, care urmărește și reducerea emisiilor de carbon. Ministrul energiei a argumentat public că direcția spre energie curată ține de securitatea energetică și de reducerea dependenței de piețele de combustibili fosili. „Războiul din Iran a arătat încă o dată că orientarea noastră spre energie curată este esențială pentru securitatea energetică, astfel încât să putem scăpa de dependența de piețele de combustibili fosili pe care nu le controlăm (…) Fie că vorbim despre panouri solare instalate standard pe locuințele noi sau despre posibilitatea ca oamenii să cumpere panouri solare plug-in (sisteme mici care pot fi instalate ușor pe balcoane sau lângă casă) din magazine, suntem hotărâți să extindem energia curată pentru a oferi țării noastre independență energetică”, a declarat ministrul energiei al Marii Britanii. Separat, un semnal privind cererea din piață vine din zona companiilor din energie: Greg Jackson, fondator și director general al Octopus Energy, a declarat pentru CNBC că, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, interesul pentru energia solară a crescut cu 50%, iar cererea pentru pompe de căldură și mașini electrice este în creștere. [...]
Grupul PPC anunță finalizarea celui mai mare ansamblu fotovoltaic din Europa , potrivit Economedia . Grupul grec, prezent și pe piața din România, spune că proiectele au o producție anuală medie de 3.150 GWh, echivalentul a aproape 6% din cererea anuală a sistemului interconectat al Greciei. Ansamblul include parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 2.130 MW, iar energia produsă ar acoperi consumul a aproximativ 750.000 de gospodării. Compania estimează că funcționarea centralelor va preveni peste 1,5 milioane de tone de emisii de CO₂ pe an. Proiectele sunt amplasate în nordul Greciei, în zone precum Amyntaio și Ptolemaida, pe terenuri provenite din foste exploatări de lignit. „Macedonia de Vest, regiune din nordul Greciei, devine noul hub de energie verde al țării, găzduind cel mai mare cluster fotovoltaic din Europa.” În Macedonia de Vest, PPC indică drept proiecte-cheie centrala „Phoebe” (550 MW, producție anuală estimată de 880 GWh), complexul fotovoltaic Amyntaio (940 MW, dezvoltat în cooperare cu RWE, cu producție anuală estimată de 1.500 GWh), „Helios Velos 1” (200 MW, 320 GWh/an), precum și „Exochi 7” și „Akrini” (câte 80 MW fiecare, 122 GWh/an). În plus, grupul menționează existența altor zece sisteme fotovoltaice mai mici, amplasate tot pe foste mine de lignit. Compania leagă extinderea producției de investiții în stocare, pentru a gestiona variațiile specifice energiei solare. PPC Renewables a finalizat două sisteme de stocare electrochimică (în baterii) în Ptolemaida și Meliti, cu o capacitate instalată totală de 98 MW și o capacitate de stocare de 196 MWh, și construiește un al treilea sistem în Amyntaio (50 MW și 200 MWh), așteptat să fie gata „în lunile următoare”. Grupul mai spune că a obținut aprobările pentru două proiecte de stocare prin pompare în Kardia (320 MW timp de opt ore) și South Field (240 MW timp de 12 ore), acesta din urmă având un cost de investiție indicat la 310 milioane de euro. [...]
Primăria Timișoara a lansat licitația pentru un parc fotovoltaic de 20 de hectare , potrivit Economica.net , proiect care ar urma să acopere aproximativ două treimi din consumul necesar iluminatului public din oraș. Procedura vizează servicii de proiectare tehnică și execuție, iar investiția este estimată la peste 32 de milioane de lei (TVA inclus). Finanțarea este asigurată din Fondul pentru Modernizare, administrat de Ministerul Energiei, iar producția anuală este estimată la aproape 8 GWh de energie regenerabilă. Conform informațiilor transmise, noul parc va avea o capacitate instalată de 5,6 MW și o producție medie anuală de aproape 7.800 MWh. Panourile vor fi amplasate pe un teren de circa 20 de hectare, în apropierea stației de epurare din Freidorf. Primarul Dominic Fritz a declarat, într-o informare de presă, că este primul parc fotovoltaic al municipiului și că acesta va ajuta la acoperirea unei părți importante din energia electrică folosită pentru iluminatul public. Municipalitatea estimează că acoperirea a circa două treimi din consum ar reduce costurile lunare, care sunt în prezent evaluate la peste 1,2 milioane de lei. Pe lângă componenta financiară, proiectul este prezentat și ca o măsură de reducere a emisiilor, cu un impact estimat la aproximativ 4.800 de tone echivalent dioxid de carbon pe an. Companiile interesate se pot înscrie la licitație prin platforma electronică de achiziții, conform anunțului municipalității. [...]
Moldova a atins o capacitate instalată de peste 1 GW de energie regenerabilă, cu o creștere semnificativă în ultimul an , informează PiataAuto.md . Această realizare marchează o etapă importantă pentru sectorul energetic al țării, având în vedere că, în 2025, capacitatea totală instalată era de aproximativ 580 MW. În contextul crizei energetice din 2025 și al implementării primelor licitații mari cu contracte de achiziție la preț garantat, Moldova a reușit să crească rapid capacitatea sa de energie regenerabilă. La sfârșitul anului 2025, capacitatea instalată ajunsese la 981 MW, iar în primele trei luni ale anului 2026, s-au adăugat încă 42,44 MW, depășind astfel pragul de 1 GW. Dominanța fotovoltaicelor și alte surse regenerabile Panourile fotovoltaice reprezintă cea mai mare parte a capacității de energie regenerabilă din Moldova, însumând 747 MW, adică 73% din total. Turbinele eoliene contribuie cu 252,52 MW, reprezentând 25% din capacitate. Alte surse, precum hidrocentralele și producția de biogaz, au o contribuție mai mică. Într-o zi însorită, cum a fost sâmbăta menționată în raport, panourile fotovoltaice au generat 124,1 MW, aproape jumătate din consumul intern al țării la acea oră. Turbinele eoliene și hidrocentralele au adăugat 32,6 MW și, respectiv, 23,2 MW, iar biogazul a contribuit cu 1,6 MW. Astfel, energia regenerabilă a acoperit 70,7% din consumul total de 256,7 MW la ora 12:00. Impactul asupra pieței energetice și exporturile Datorită supraproducției de energie regenerabilă, Moldova a exportat aproximativ 130 MW către Ucraina. De asemenea, România a contribuit cu 405 MW, care au fost, de asemenea, exportați către Ucraina, totalizând peste 500 MW de exporturi. Un aspect important al pieței energetice din Moldova este că o mare parte a capacității regenerabile, 570,5 MW, provine din investiții private fără prețuri minime garantate, ceea ce demonstrează viabilitatea economică a sectorului. Viitorul energiei regenerabile în Moldova În ultimul an, Moldova a început să activeze și primele centrale de stocare a energiei pe bază de baterii, un pas esențial pentru integrarea și mai multor capacități regenerabile în sistemul energetic. Aceste soluții vor permite utilizarea energiei regenerabile stocate în perioadele de supraproducție, contribuind la stabilitatea rețelei în orele de consum maxim. Această evoluție semnificativă subliniază angajamentul Moldovei de a-și dezvolta sectorul de energie regenerabilă și de a contribui la tranziția energetică globală. [...]
România a depășit 10.000 MW instalați în fotovoltaic și eolian , însă acest prag nu se traduce automat într-o funcționare mai bună a Sistemului Energetic Național, potrivit Economedia . Datele citate indică faptul că, în aprilie 2026, România a trecut de 7.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri industriale și prosumatori, împărțiți aproximativ 50%-50%), iar împreună cu circa 3.200 MW în eolian, totalul din aceste două surse a sărit de 10.000 MW. La finalul lui 2025, prosumatorii depășiseră pragul de 3.500 MW, echivalentul a „cinci reactoare de la Cernavodă”, dispersate pe acoperișurile locuințelor și firmelor, în timp ce restul până la aproximativ 7.000 MW în fotovoltaic provine din parcuri industriale. În 2025 s-au adăugat peste 1.200 MW de capacitate nouă, aproape dublu față de anul anterior, conform informațiilor din articol. În eolian, capacitatea instalată este mai redusă, la circa 3.200 MW, pe fondul complexității proiectelor și a duratei mai mari de dezvoltare, ceea ce face ca totalul să rămână uneori neschimbat ani la rând. În plus, instalarea de turbine eoliene pentru autoconsum este rară în România, spre deosebire de fotovoltaic, unde prosumatorii au devenit o componentă importantă a creșterii. Un element esențial este că o parte semnificativă din energia solară nu „se vede” integral în producția raportată la nivel național: prosumatorii consumă local o mare parte din energia produsă, iar operatorul de transport vede în principal surplusul injectat în rețea . Astfel, în graficele de producție pot apărea 1.500–2.000 MW solar, deși producția totală a panourilor poate ajunge la 5.000 MW, restul fiind consumat la locul de producție. În plus, chiar și capacitatea instalată mare produce la putere maximă doar câteva ore pe zi, iar noaptea producția este zero , ceea ce accentuează dezechilibrele: România ajunge să exporte ziua la prețuri mai mici și să importe seara, la orele de vârf, la prețuri mai mari. În acest context, Economedia indică drept soluție un program susținut de investiții în baterii de stocare, pentru a muta surplusul din timpul zilei către intervalele de consum ridicat de seară. [...]
