Știri
Știri din categoria Energie verde
Exporturile chineze de baterii cu litiu au crescut cu 50% în ritm anual în primul trimestru, pe fondul unei combinații între cererea mai mare pentru soluții de securitate energetică și un stimulent fiscal pe cale să fie redus, potrivit Economica. Datele sugerează o accelerare a livrărilor înainte de diminuarea rambursării taxelor la export, într-un moment în care războiul din Iran a amplificat preocupările legate de aprovizionarea globală cu combustibil.
Creșterea din T1 ar fi fost „probabil” influențată și de decizii de livrare anticipată, înainte de expirarea unei rambursări mai generoase a taxelor la export, notează Agerpres. De la 1 aprilie, procentul de rambursare a fost redus de la 9% la 6%, iar China ar urma să elimine complet rambursarea începând din 2027.
Chiar dacă exporturile de baterii erau deja pe un trend ascendent, ritmul din primul trimestru indică o accelerare semnificativă după avansul de 26% consemnat pe întreg anul 2025.
În același timp, exporturile de alte tehnologii „verzi” au avut, la rândul lor, o creștere de două cifre, inclusiv la vehicule electrice și turbine eoliene, potrivit declarațiilor directorului adjunct al Administrației Generale a Vămilor din China, Wang Jun. Oficialul a spus că acești „noi factori de creștere” au continuat să câștige elan în primul trimestru, fără să indice o cauză precisă pentru avans.
Războiul din Iran s-a suprapus doar peste ultima lună a trimestrului, însă perturbarea „severă și continuă” a aprovizionării globale cu combustibil a făcut ca securitatea energetică să devină mai urgentă pentru țările dependente de importuri. În acest context, producătorii chinezi de baterii — deja dominanți pe întreg lanțul de aprovizionare — apar printre principalii beneficiari.
Unele companii au raportat deja efecte pozitive. Ningbo Deye Technology, producător de sisteme de stocare în baterii, a transmis că profitul din primul trimestru ar urma să crească cu până la 70% în ritm anual, pe fondul unui salt al comenzilor din Europa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est.
Recomandate
China accelerează electrificarea transportului fluvial de marfă , mizând pe industria navală și pe tehnologia bateriilor pentru a-și atinge obiectivele climatice, informează South China Morning Post . După ce a extins rapid vehiculele electrice pe șosele, Beijingul își mută atenția spre căile navigabile interne, unde încearcă să reducă emisiile prin dezvoltarea de nave comerciale electrice, nu doar ambarcațiuni de pasageri pe distanțe scurte. Strategia face parte din angajamentul Chinei de a atinge vârful emisiilor de carbon până în 2030 și neutralitatea climatică până în 2060. În prezent, peste 1.000 de nave alimentate cu energie electrică sau combustibili alternativi operează pe rețeaua vastă de ape interioare, dintre care 485 sunt complet electrice, majoritatea destinate transportului de pasageri pe râuri, potrivit datelor Ministerului Transporturilor de la Beijing. Accentul începe însă să se mute către transportul de marfă. La 7 februarie 2026, grupul Fujian Shipbuilding Industry a lansat o navă cargo complet electrică, proiectată să transporte până la 1.000 de tone pe râul Min, cu o autonomie de aproximativ 200 de kilometri la o singură încărcare. Inițiativa marchează trecerea de la proiecte pilot la aplicații comerciale mai consistente. În paralel, Contemporary Amperex Technology (CATL), cel mai mare producător mondial de baterii pentru vehicule electrice, a încheiat un parteneriat cu compania de stat Jining Energy din provincia Shandong pentru a dezvolta nave electrice cu o capacitate de 2.000 de tone și o autonomie de până la 270 de kilometri. Cinci astfel de unități au fost lansate în decembrie 2025, iar Jining Energy a comandat încă 50 de nave, semnalând o extindere rapidă a flotei. Pe scurt, autoritățile și companiile chineze încearcă să combine două puncte forte – construcția navală și tehnologia bateriilor – pentru a decarboniza transportul fluvial intern. Deocamdată, proiectele vizează rutele interne, nu transportul maritim de mare adâncime, însă direcția este clară: electrificarea nu se oprește la drumuri, ci coboară pe ape. [...]
Creșterea producției fotovoltaice din Germania din această vară ar urma să reducă importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) echivalente cu nouă nave , diminuând presiunea pe aprovizionarea Europei într-un context de prețuri în urcare pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu , potrivit Agerpres , care citează Bloomberg și date BloombergNEF . Germania, cea mai mare piață energetică din Europa, ar urma să aibă o producție medie de energie fotovoltaică de aproximativ 16,5 GW în intervalul aprilie–septembrie, în creștere cu circa 31% față de anul trecut, conform BloombergNEF. În același interval, necesarul de gaze pentru producerea de electricitate ar urma să scadă cu aproximativ 29%, reducere echivalentă cu circa nouă nave încărcate cu GNL. Efectul imediat: mai puțină concurență pe piața GNL și un „respiro” pentru stocuri În acest an, numărul de panouri fotovoltaice din Germania este așteptat să crească cu 15%, evoluție care ar urma să atenueze competiția cu cumpărătorii asiatici de GNL, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu împinge prețurile în sus. Producția suplimentară de energie regenerabilă ar urma să ajute și la reumplerea depozitelor de gaze ale Europei înainte de iarna viitoare, după epuizarea stocurilor. Ce se întâmplă cu producția pe gaze și pe cărbune Analiștii BloombergNEF estimează că producția de electricitate pe bază de gaze din Germania ar urma să coboare până la un minim de aproximativ 2,5 GW în luna iulie, pe fondul avansului fotovoltaic. În paralel, producția de electricitate pe bază de cărbune — care încă are un rol important în mixul energetic german — este așteptată să scadă cu aproximativ 63%, până la aproximativ 3,2 GW în perioada aprilie–septembrie. Limitarea: gazele rămân esențiale pentru echilibrarea sistemului Chiar și cu această creștere a producției din surse regenerabile, gazele vor rămâne importante pentru echilibrarea sistemului energetic și pentru formarea prețurilor la electricitate, mai ales în perioadele cu producție redusă din regenerabile, mai notează materialul. [...]
Franța pune 240 de milioane de euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în electrificare, cu efect direct în transport, industrie și locuințe , printr-un pachet de subvenții și investiții anunțat de compania de stat EDF, pe fondul riscurilor de aprovizionare și al volatilității la petrol și gaze, potrivit Antena 3 . Investiția este prezentată ca o măsură de reducere a dependenței de combustibili fosili și de accelerare a electrificării economiei, într-un context în care războiul din Iran readuce în prim-plan vulnerabilitățile Europei la șocuri externe pe piața energiei. În material se arată că strâmtoarea Ormuz , pe unde tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol, este „practic închisă” de la începutul războiului, iar atacurile asupra instalațiilor din Golf ar urma să afecteze aprovizionarea cu gaze pe mai mulți ani. Unde se duc banii: transport greu, infrastructură, industrie, pompe de căldură Pachetul de 240 de milioane de euro este împărțit pe mai multe direcții, cu accent pe reducerea consumului de motorină și gaze în sectoare greu de decarbonizat: 30 de milioane de euro pentru subvenții de achiziție destinate operatorilor de transport care își convertesc camioanele diesel în vehicule grele electrice; subvenția medie este de 15.000 de euro pe camion . 50 de milioane de euro pentru instalarea, în următorii trei ani, a 180 de stații de încărcare pentru camioane electrice de cursă lungă în Franța continentală. 80 de milioane de euro pentru sprijinirea proiectelor de instalare în Franța a unor noi industrii consumatoare de electricitate ; EDF spune că va oferi și „șantiere la cheie cu racordare la rețea”, pentru a reduce timpul de punere în funcțiune. Grant forfetar de 1.000 de euro (cumulabil cu schemele existente) pentru 80.000 de gospodării cu venituri mici , pentru instalarea unei pompe de căldură care să înlocuiască centralele pe gaz sau pe combustibil lichid. Directorul general al Grupului EDF, Bernard Fontana , a motivat investiția prin nevoia de a accelera electrificarea pentru reducerea dependenței de „gaze și petrol” și a legat pachetul de obiectivul de „suveranitate energetică și industrială”. Ținta guvernului: reducerea dependenței de fosile până în 2030 În material se precizează că, pe 1 aprilie, guvernul francez a anunțat accelerarea electrificării economiei și eliminarea treptată a dependenței de importurile de combustibili fosili. Obiectivul menționat este reducerea dependenței Franței de combustibili fosili de la 60% la 40% până în 2030 , în principal prin electrificarea transportului și a clădirilor și prin adoptarea pe scară largă a mașinilor electrice și a pompelor de căldură. Context european: Franța, sub media UE la regenerabile, dar cu pondere mare a nuclearului Antena 3 citează date Eurostat potrivit cărora, în 2024, 47,5% din electricitatea din UE a provenit din surse regenerabile. În același an, Franța a avut 31,3% electricitate din surse regenerabile, sub Spania (59,7%), dar își acoperă aproximativ 67% din mixul energetic din nuclear. Materialul notează și poziția premierului Sebastien Lecornu, care a respins în mod repetat încadrările de tip „nuclear versus regenerabile”, argumentând că miza este reducerea emisiilor și a dependenței de importuri. De ce contează pentru economie: investiție cu efect de lanț în costuri și capacitate industrială Dincolo de componenta climatică, pachetul EDF are o logică economică și operațională: reduce expunerea la importuri de petrol și gaze, accelerează infrastructura pentru transportul greu și încearcă să scurteze timpii de racordare la rețea pentru proiecte industriale — un blocaj frecvent în extinderea consumului de electricitate. Ce urmează, conform anunțului: instalarea stațiilor de încărcare în următorii trei ani și derularea schemelor de sprijin pentru transportatori, industrie și gospodării, în paralel cu planul guvernamental de electrificare până în 2030. [...]
Grupul PPC anunță finalizarea celui mai mare ansamblu fotovoltaic din Europa , potrivit Economedia . Grupul grec, prezent și pe piața din România, spune că proiectele au o producție anuală medie de 3.150 GWh, echivalentul a aproape 6% din cererea anuală a sistemului interconectat al Greciei. Ansamblul include parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 2.130 MW, iar energia produsă ar acoperi consumul a aproximativ 750.000 de gospodării. Compania estimează că funcționarea centralelor va preveni peste 1,5 milioane de tone de emisii de CO₂ pe an. Proiectele sunt amplasate în nordul Greciei, în zone precum Amyntaio și Ptolemaida, pe terenuri provenite din foste exploatări de lignit. „Macedonia de Vest, regiune din nordul Greciei, devine noul hub de energie verde al țării, găzduind cel mai mare cluster fotovoltaic din Europa.” În Macedonia de Vest, PPC indică drept proiecte-cheie centrala „Phoebe” (550 MW, producție anuală estimată de 880 GWh), complexul fotovoltaic Amyntaio (940 MW, dezvoltat în cooperare cu RWE, cu producție anuală estimată de 1.500 GWh), „Helios Velos 1” (200 MW, 320 GWh/an), precum și „Exochi 7” și „Akrini” (câte 80 MW fiecare, 122 GWh/an). În plus, grupul menționează existența altor zece sisteme fotovoltaice mai mici, amplasate tot pe foste mine de lignit. Compania leagă extinderea producției de investiții în stocare, pentru a gestiona variațiile specifice energiei solare. PPC Renewables a finalizat două sisteme de stocare electrochimică (în baterii) în Ptolemaida și Meliti, cu o capacitate instalată totală de 98 MW și o capacitate de stocare de 196 MWh, și construiește un al treilea sistem în Amyntaio (50 MW și 200 MWh), așteptat să fie gata „în lunile următoare”. Grupul mai spune că a obținut aprobările pentru două proiecte de stocare prin pompare în Kardia (320 MW timp de opt ore) și South Field (240 MW timp de 12 ore), acesta din urmă având un cost de investiție indicat la 310 milioane de euro. [...]
Primăria Timișoara a lansat licitația pentru un parc fotovoltaic de 20 de hectare , potrivit Economica.net , proiect care ar urma să acopere aproximativ două treimi din consumul necesar iluminatului public din oraș. Procedura vizează servicii de proiectare tehnică și execuție, iar investiția este estimată la peste 32 de milioane de lei (TVA inclus). Finanțarea este asigurată din Fondul pentru Modernizare, administrat de Ministerul Energiei, iar producția anuală este estimată la aproape 8 GWh de energie regenerabilă. Conform informațiilor transmise, noul parc va avea o capacitate instalată de 5,6 MW și o producție medie anuală de aproape 7.800 MWh. Panourile vor fi amplasate pe un teren de circa 20 de hectare, în apropierea stației de epurare din Freidorf. Primarul Dominic Fritz a declarat, într-o informare de presă, că este primul parc fotovoltaic al municipiului și că acesta va ajuta la acoperirea unei părți importante din energia electrică folosită pentru iluminatul public. Municipalitatea estimează că acoperirea a circa două treimi din consum ar reduce costurile lunare, care sunt în prezent evaluate la peste 1,2 milioane de lei. Pe lângă componenta financiară, proiectul este prezentat și ca o măsură de reducere a emisiilor, cu un impact estimat la aproximativ 4.800 de tone echivalent dioxid de carbon pe an. Companiile interesate se pot înscrie la licitație prin platforma electronică de achiziții, conform anunțului municipalității. [...]
Moldova a atins o capacitate instalată de peste 1 GW de energie regenerabilă, cu o creștere semnificativă în ultimul an , informează PiataAuto.md . Această realizare marchează o etapă importantă pentru sectorul energetic al țării, având în vedere că, în 2025, capacitatea totală instalată era de aproximativ 580 MW. În contextul crizei energetice din 2025 și al implementării primelor licitații mari cu contracte de achiziție la preț garantat, Moldova a reușit să crească rapid capacitatea sa de energie regenerabilă. La sfârșitul anului 2025, capacitatea instalată ajunsese la 981 MW, iar în primele trei luni ale anului 2026, s-au adăugat încă 42,44 MW, depășind astfel pragul de 1 GW. Dominanța fotovoltaicelor și alte surse regenerabile Panourile fotovoltaice reprezintă cea mai mare parte a capacității de energie regenerabilă din Moldova, însumând 747 MW, adică 73% din total. Turbinele eoliene contribuie cu 252,52 MW, reprezentând 25% din capacitate. Alte surse, precum hidrocentralele și producția de biogaz, au o contribuție mai mică. Într-o zi însorită, cum a fost sâmbăta menționată în raport, panourile fotovoltaice au generat 124,1 MW, aproape jumătate din consumul intern al țării la acea oră. Turbinele eoliene și hidrocentralele au adăugat 32,6 MW și, respectiv, 23,2 MW, iar biogazul a contribuit cu 1,6 MW. Astfel, energia regenerabilă a acoperit 70,7% din consumul total de 256,7 MW la ora 12:00. Impactul asupra pieței energetice și exporturile Datorită supraproducției de energie regenerabilă, Moldova a exportat aproximativ 130 MW către Ucraina. De asemenea, România a contribuit cu 405 MW, care au fost, de asemenea, exportați către Ucraina, totalizând peste 500 MW de exporturi. Un aspect important al pieței energetice din Moldova este că o mare parte a capacității regenerabile, 570,5 MW, provine din investiții private fără prețuri minime garantate, ceea ce demonstrează viabilitatea economică a sectorului. Viitorul energiei regenerabile în Moldova În ultimul an, Moldova a început să activeze și primele centrale de stocare a energiei pe bază de baterii, un pas esențial pentru integrarea și mai multor capacități regenerabile în sistemul energetic. Aceste soluții vor permite utilizarea energiei regenerabile stocate în perioadele de supraproducție, contribuind la stabilitatea rețelei în orele de consum maxim. Această evoluție semnificativă subliniază angajamentul Moldovei de a-și dezvolta sectorul de energie regenerabilă și de a contribui la tranziția energetică globală. [...]
