Știri
Știri din categoria Energie verde
Transelectrica își reduce costurile operaționale și dependența de energia din piață printr-un proiect finanțat din PNRR care aduce panouri fotovoltaice și stocare în 29 de stații electrice, cu ținta de a tăia la jumătate consumul acestora din rețea, potrivit Adevărul.
Investiția vizează instalarea de centrale fotovoltaice (CEF) și sisteme de stocare pentru alimentarea serviciilor interne din 29 de stații electrice de transformare. Proiectul are o finanțare de 29,557 milioane de euro (aprox. 147,8 milioane lei) prin componenta REPowerEU din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Transelectrica urmărește montarea instalațiilor fotovoltaice și de stocare în 35% din totalul stațiilor electrice de transformare pe care le gestionează. Capacitățile planificate sunt:
Compania indică drept rezultat așteptat o scădere cu 50% a consumului de energie electrică din rețea pentru cele 29 de stații, prin utilizarea energiei solare și a soluțiilor de stocare, ceea ce ar reduce dependența de energia cumpărată de pe piață și ar optimiza costurile operaționale.
Lucrările sunt în desfășurare în 13 stații, iar alte 16 se află în etapa de proiectare, urmând să intre în execuție în perioada următoare.
Au fost finalizate montările de panouri fotovoltaice în șase stații din zona sucursalelor teritoriale Craiova (cinci stații) și Bacău (o stație), respectiv: Târgu Jiu Nord, Craiova Nord, Ișalnița, Turnu Severin Est, Calafat și FAI.
Proiectul este descris ca inovator prin natura sa „off-grid”, adică sistemele sunt concepute exclusiv pentru autoconsum, fără injectare în rețeaua de energie electrică. Transelectrica precizează că abordarea respectă regulile de „unbundling” (separarea activităților în sectorul energetic), conform Directivei 2019/944.
Energia produsă va fi folosită direct pentru consum intern, iar surplusul va fi stocat în baterii și utilizat ulterior în același scop.
Pe lângă componenta de cost, instalațiile sunt proiectate să susțină funcționarea continuă și autonomă a celor 29 de stații în situații neprevăzute, inclusiv avarii sau procese de restaurare a sistemului. În material sunt menționate explicit servicii interne precum răcirea transformatoarelor, iluminatul și sistemele HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat), cu impact asupra siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național și a Rețelei Electrice de Transport.
Materialul mai menționează două proiecte finanțate prin PNRR, cu impact asupra operării rețelei:
Recomandate
Un studiu Anker arată că sistemele solare de balcon se amortizează aproape întotdeauna , însă calculele devin mai greu de susținut economic atunci când sunt adăugate baterii de stocare, din cauza costurilor inițiale mai mari și a garanțiilor mai scurte. Analiza companiei se bazează pe date reale de utilizare din Germania, dintr-un eșantion aleator de circa 230.000 de gospodării în 2025, provenite de la utilizatori care și-au dat acordul pentru prelucrarea datelor. Documentul complet („From Balcony Power Plant to Energy System”) nu este disponibil gratuit și poate fi obținut doar la cerere. Ce arată datele pentru un sistem standard, fără baterie Concluzia principală pentru un sistem solar de balcon „standard” este că, în majoritatea cazurilor, aduce un beneficiu economic. Conform informațiilor , un sistem limitat la 800 W putere de ieșire a invertorului poate produce, în medie, aproape 900 kWh pe an. Pentru o configurație uzuală cu până la 2.000 W putere totală a panourilor (patru panouri), producția ar depăși 1.200 kWh. În medie, aproximativ 40% din energia generată ar fi consumată direct în gospodărie, ceea ce contează pentru economii, deoarece energia autoconsumata reduce direct energia cumpărată din rețea. În termeni de calcul economic, Notebookcheck indică un exemplu la un preț al energiei de 0,30 euro/kWh: un sistem de 500 euro s-ar amortiza în aproximativ trei ani și ar putea genera ulterior economii nete teoretice de circa 150 euro pe an. Publicația notează însă că rezultatul depinde puternic de prețul energiei, orientarea sistemului, umbrire și consumul de bază al locuinței. Riscuri și costuri care pot schimba amortizarea Pe lângă variabilele tehnice, există și riscuri care pot influența rentabilitatea: pagube provocate de furtuni, vandalism sau erori de instalare. Deși nu sunt prezentate ca fiind frecvente, sunt posibile, iar sursa noastră menționează că merită verificat înainte de achiziție dacă asigurarea locuinței acoperă astfel de situații sau dacă sistemul trebuie adăugat explicit în poliță, cu un cost suplimentar care intră în calculul final. Elementele care pot influența decisiv amortizarea, așa cum reies din material, includ: prețul efectiv al energiei electrice (euro/kWh); orientarea și umbrirea (care reduc producția); consumul de bază și ponderea autoconsumului; costuri de asigurare și riscuri de avarie (furtună, vandalism, instalare). De ce stocarea „complică” ecuația Partea de stocare este prezentată de Anker într-o lumină favorabilă, dar cu informații incomplete privind dimensionarea necesară pentru a atinge anumite economii. Potrivit comunicatului companiei , sistemele evaluate ar fi generat în total 206 milioane kWh de electricitate solară în 2025, iar 83% ar fi fost folosită direct în gospodărie; economiile totale la costurile cu energia ar fi ajuns la 65 milioane euro, cu economii medii anuale de 270–360 euro per gospodărie. „Anker vorbește despre aproximativ cinci ani, dar își bazează calculul pe un preț al energiei electrice de 0,40 euro per kWh.” Sistemele mai mari, precum Anker SOLIX Solarbank 3 E2700 Pr o, pot ajunge la 5.376 Wh capacitate de stocare cu o baterie suplimentară și ar costa în jur de 1.500 euro atunci când sunt asociate cu 2.000 W putere a panourilor. Costul inițial mai ridicat prelungește perioada de amortizare, iar la prețuri mai mici ale energiei decât cele folosite în exemplul Anker (0,40 euro/kWh), recuperarea investiției poate dura considerabil mai mult. Un alt element important este diferența de garanție: panourile solare au, de regulă, garanții în jur de 25 de ani, în timp ce bateriile au adesea garanții de aproximativ 10 ani. În această logică, un sistem de balcon cu stocare devine o investiție mai „speculativă”, care se justifică pe termen lung și doar în condiții favorabile, potrivit concluziilor prezentate în material. [...]
Germania pregătește stimulente pentru ca noile parcuri fotovoltaice să includă baterii , într-o încercare de a reduce costurile generate de supraproducția la prânz și presiunea asupra rețelei, potrivit Agerpres . Ministerul Economiei intenționează să introducă aceste stimulente odată cu revizuirea Legii privind Energia Regenerabilă, a declarat Christian Schmidt, șeful Departamentului pentru energie din minister. Miza este limitarea „risipei” de energie în zilele foarte însorite, când producția fotovoltaică depășește consumul și împinge în jos prețurile energiei pentru ziua următoare, situație vizibilă și în perioada recentelor sărbători de Paște. În viziunea ministerului, integrarea stocării în baterii ar permite ca energia să nu mai fie injectată în rețea la prânz, când cererea este redusă, ci în orele de vârf. Schmidt a susținut că această flexibilitate ar reduce atât costurile subvențiilor, cât și costurile energiei electrice. Reducerea subvențiilor și costul dezechilibrelor din rețea Pe lângă stimularea proiectelor „fotovoltaic + baterii”, reformele așteptate „în lunile următoare” ar include și scăderea subvențiilor pentru energia fotovoltaică, cu obiectivul de a diminua povara asupra rețelei germane, care nu s-a extins în același ritm cu noile capacități regenerabile. Această diferență dintre ritmul de dezvoltare a regenerabilelor și cel al rețelei este estimată să genereze în acest an costuri de 3,7 miliarde de euro (aprox. 18,4 miliarde lei) din măsuri de reducere a consumului de energie, potrivit lui Barbie Haller, vicepreședinte al Agenției Federale pentru Rețele , față de o estimare anterioară de 3,1 miliarde de euro (aprox. 15,4 miliarde lei). De ce contează și pentru operarea sistemului Un argument suplimentar invocat de Schmidt este că dezvoltarea „la pachet” a stocării cu producția regenerabilă ar reduce riscul ca bateriile instalate separat să devină o povară pentru rețea. Conform explicațiilor sale, atunci când bateriile sunt folosite exclusiv pentru arbitraj energetic (încărcare când prețul e mic și descărcare când prețul e mare), ele pot ajunge să se încarce și să se descarce de până la 20 de ori pe zi, ceea ce ar putea provoca probleme de sistem, inclusiv căderi frecvente de tensiune. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre nivelul stimulentelor sau despre forma exactă a obligațiilor/condițiilor care ar urma să fie introduse în lege. [...]
Creșterea producției fotovoltaice din Germania din această vară ar urma să reducă importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) echivalente cu nouă nave , diminuând presiunea pe aprovizionarea Europei într-un context de prețuri în urcare pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu , potrivit Agerpres , care citează Bloomberg și date BloombergNEF . Germania, cea mai mare piață energetică din Europa, ar urma să aibă o producție medie de energie fotovoltaică de aproximativ 16,5 GW în intervalul aprilie–septembrie, în creștere cu circa 31% față de anul trecut, conform BloombergNEF. În același interval, necesarul de gaze pentru producerea de electricitate ar urma să scadă cu aproximativ 29%, reducere echivalentă cu circa nouă nave încărcate cu GNL. Efectul imediat: mai puțină concurență pe piața GNL și un „respiro” pentru stocuri În acest an, numărul de panouri fotovoltaice din Germania este așteptat să crească cu 15%, evoluție care ar urma să atenueze competiția cu cumpărătorii asiatici de GNL, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu împinge prețurile în sus. Producția suplimentară de energie regenerabilă ar urma să ajute și la reumplerea depozitelor de gaze ale Europei înainte de iarna viitoare, după epuizarea stocurilor. Ce se întâmplă cu producția pe gaze și pe cărbune Analiștii BloombergNEF estimează că producția de electricitate pe bază de gaze din Germania ar urma să coboare până la un minim de aproximativ 2,5 GW în luna iulie, pe fondul avansului fotovoltaic. În paralel, producția de electricitate pe bază de cărbune — care încă are un rol important în mixul energetic german — este așteptată să scadă cu aproximativ 63%, până la aproximativ 3,2 GW în perioada aprilie–septembrie. Limitarea: gazele rămân esențiale pentru echilibrarea sistemului Chiar și cu această creștere a producției din surse regenerabile, gazele vor rămâne importante pentru echilibrarea sistemului energetic și pentru formarea prețurilor la electricitate, mai ales în perioadele cu producție redusă din regenerabile, mai notează materialul. [...]
Exporturile chineze de baterii cu litiu au crescut cu 50% în ritm anual în primul trimestru , pe fondul unei combinații între cererea mai mare pentru soluții de securitate energetică și un stimulent fiscal pe cale să fie redus, potrivit Economica . Datele sugerează o accelerare a livrărilor înainte de diminuarea rambursării taxelor la export, într-un moment în care războiul din Iran a amplificat preocupările legate de aprovizionarea globală cu combustibil. Creșterea din T1 ar fi fost „probabil” influențată și de decizii de livrare anticipată, înainte de expirarea unei rambursări mai generoase a taxelor la export, notează Agerpres. De la 1 aprilie, procentul de rambursare a fost redus de la 9% la 6%, iar China ar urma să elimine complet rambursarea începând din 2027. Accelerare față de 2025 și efect de antrenare pe „tehnologii verzi” Chiar dacă exporturile de baterii erau deja pe un trend ascendent, ritmul din primul trimestru indică o accelerare semnificativă după avansul de 26% consemnat pe întreg anul 2025. În același timp, exporturile de alte tehnologii „verzi” au avut, la rândul lor, o creștere de două cifre, inclusiv la vehicule electrice și turbine eoliene, potrivit declarațiilor directorului adjunct al Administrației Generale a Vămilor din China, Wang Jun. Oficialul a spus că acești „noi factori de creștere” au continuat să câștige elan în primul trimestru, fără să indice o cauză precisă pentru avans. De ce contează: securitatea energetică împinge cererea, iar China e deja dominantă pe lanțul de aprovizionare Războiul din Iran s-a suprapus doar peste ultima lună a trimestrului, însă perturbarea „severă și continuă” a aprovizionării globale cu combustibil a făcut ca securitatea energetică să devină mai urgentă pentru țările dependente de importuri. În acest context, producătorii chinezi de baterii — deja dominanți pe întreg lanțul de aprovizionare — apar printre principalii beneficiari. Unele companii au raportat deja efecte pozitive. Ningbo Deye Technology , producător de sisteme de stocare în baterii, a transmis că profitul din primul trimestru ar urma să crească cu până la 70% în ritm anual, pe fondul unui salt al comenzilor din Europa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est. [...]
Franța pune 240 de milioane de euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în electrificare, cu efect direct în transport, industrie și locuințe , printr-un pachet de subvenții și investiții anunțat de compania de stat EDF, pe fondul riscurilor de aprovizionare și al volatilității la petrol și gaze, potrivit Antena 3 . Investiția este prezentată ca o măsură de reducere a dependenței de combustibili fosili și de accelerare a electrificării economiei, într-un context în care războiul din Iran readuce în prim-plan vulnerabilitățile Europei la șocuri externe pe piața energiei. În material se arată că strâmtoarea Ormuz , pe unde tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol, este „practic închisă” de la începutul războiului, iar atacurile asupra instalațiilor din Golf ar urma să afecteze aprovizionarea cu gaze pe mai mulți ani. Unde se duc banii: transport greu, infrastructură, industrie, pompe de căldură Pachetul de 240 de milioane de euro este împărțit pe mai multe direcții, cu accent pe reducerea consumului de motorină și gaze în sectoare greu de decarbonizat: 30 de milioane de euro pentru subvenții de achiziție destinate operatorilor de transport care își convertesc camioanele diesel în vehicule grele electrice; subvenția medie este de 15.000 de euro pe camion . 50 de milioane de euro pentru instalarea, în următorii trei ani, a 180 de stații de încărcare pentru camioane electrice de cursă lungă în Franța continentală. 80 de milioane de euro pentru sprijinirea proiectelor de instalare în Franța a unor noi industrii consumatoare de electricitate ; EDF spune că va oferi și „șantiere la cheie cu racordare la rețea”, pentru a reduce timpul de punere în funcțiune. Grant forfetar de 1.000 de euro (cumulabil cu schemele existente) pentru 80.000 de gospodării cu venituri mici , pentru instalarea unei pompe de căldură care să înlocuiască centralele pe gaz sau pe combustibil lichid. Directorul general al Grupului EDF, Bernard Fontana , a motivat investiția prin nevoia de a accelera electrificarea pentru reducerea dependenței de „gaze și petrol” și a legat pachetul de obiectivul de „suveranitate energetică și industrială”. Ținta guvernului: reducerea dependenței de fosile până în 2030 În material se precizează că, pe 1 aprilie, guvernul francez a anunțat accelerarea electrificării economiei și eliminarea treptată a dependenței de importurile de combustibili fosili. Obiectivul menționat este reducerea dependenței Franței de combustibili fosili de la 60% la 40% până în 2030 , în principal prin electrificarea transportului și a clădirilor și prin adoptarea pe scară largă a mașinilor electrice și a pompelor de căldură. Context european: Franța, sub media UE la regenerabile, dar cu pondere mare a nuclearului Antena 3 citează date Eurostat potrivit cărora, în 2024, 47,5% din electricitatea din UE a provenit din surse regenerabile. În același an, Franța a avut 31,3% electricitate din surse regenerabile, sub Spania (59,7%), dar își acoperă aproximativ 67% din mixul energetic din nuclear. Materialul notează și poziția premierului Sebastien Lecornu, care a respins în mod repetat încadrările de tip „nuclear versus regenerabile”, argumentând că miza este reducerea emisiilor și a dependenței de importuri. De ce contează pentru economie: investiție cu efect de lanț în costuri și capacitate industrială Dincolo de componenta climatică, pachetul EDF are o logică economică și operațională: reduce expunerea la importuri de petrol și gaze, accelerează infrastructura pentru transportul greu și încearcă să scurteze timpii de racordare la rețea pentru proiecte industriale — un blocaj frecvent în extinderea consumului de electricitate. Ce urmează, conform anunțului: instalarea stațiilor de încărcare în următorii trei ani și derularea schemelor de sprijin pentru transportatori, industrie și gospodării, în paralel cu planul guvernamental de electrificare până în 2030. [...]
Grupul PPC anunță finalizarea celui mai mare ansamblu fotovoltaic din Europa , potrivit Economedia . Grupul grec, prezent și pe piața din România, spune că proiectele au o producție anuală medie de 3.150 GWh, echivalentul a aproape 6% din cererea anuală a sistemului interconectat al Greciei. Ansamblul include parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 2.130 MW, iar energia produsă ar acoperi consumul a aproximativ 750.000 de gospodării. Compania estimează că funcționarea centralelor va preveni peste 1,5 milioane de tone de emisii de CO₂ pe an. Proiectele sunt amplasate în nordul Greciei, în zone precum Amyntaio și Ptolemaida, pe terenuri provenite din foste exploatări de lignit. „Macedonia de Vest, regiune din nordul Greciei, devine noul hub de energie verde al țării, găzduind cel mai mare cluster fotovoltaic din Europa.” În Macedonia de Vest, PPC indică drept proiecte-cheie centrala „Phoebe” (550 MW, producție anuală estimată de 880 GWh), complexul fotovoltaic Amyntaio (940 MW, dezvoltat în cooperare cu RWE, cu producție anuală estimată de 1.500 GWh), „Helios Velos 1” (200 MW, 320 GWh/an), precum și „Exochi 7” și „Akrini” (câte 80 MW fiecare, 122 GWh/an). În plus, grupul menționează existența altor zece sisteme fotovoltaice mai mici, amplasate tot pe foste mine de lignit. Compania leagă extinderea producției de investiții în stocare, pentru a gestiona variațiile specifice energiei solare. PPC Renewables a finalizat două sisteme de stocare electrochimică (în baterii) în Ptolemaida și Meliti, cu o capacitate instalată totală de 98 MW și o capacitate de stocare de 196 MWh, și construiește un al treilea sistem în Amyntaio (50 MW și 200 MWh), așteptat să fie gata „în lunile următoare”. Grupul mai spune că a obținut aprobările pentru două proiecte de stocare prin pompare în Kardia (320 MW timp de opt ore) și South Field (240 MW timp de 12 ore), acesta din urmă având un cost de investiție indicat la 310 milioane de euro. [...]
