Știri
Știri din categoria Energie verde
Transelectrica își reduce costurile operaționale și dependența de energia din piață printr-un proiect finanțat din PNRR care aduce panouri fotovoltaice și stocare în 29 de stații electrice, cu ținta de a tăia la jumătate consumul acestora din rețea, potrivit Adevărul.
Investiția vizează instalarea de centrale fotovoltaice (CEF) și sisteme de stocare pentru alimentarea serviciilor interne din 29 de stații electrice de transformare. Proiectul are o finanțare de 29,557 milioane de euro (aprox. 147,8 milioane lei) prin componenta REPowerEU din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Transelectrica urmărește montarea instalațiilor fotovoltaice și de stocare în 35% din totalul stațiilor electrice de transformare pe care le gestionează. Capacitățile planificate sunt:
Compania indică drept rezultat așteptat o scădere cu 50% a consumului de energie electrică din rețea pentru cele 29 de stații, prin utilizarea energiei solare și a soluțiilor de stocare, ceea ce ar reduce dependența de energia cumpărată de pe piață și ar optimiza costurile operaționale.
Lucrările sunt în desfășurare în 13 stații, iar alte 16 se află în etapa de proiectare, urmând să intre în execuție în perioada următoare.
Au fost finalizate montările de panouri fotovoltaice în șase stații din zona sucursalelor teritoriale Craiova (cinci stații) și Bacău (o stație), respectiv: Târgu Jiu Nord, Craiova Nord, Ișalnița, Turnu Severin Est, Calafat și FAI.
Proiectul este descris ca inovator prin natura sa „off-grid”, adică sistemele sunt concepute exclusiv pentru autoconsum, fără injectare în rețeaua de energie electrică. Transelectrica precizează că abordarea respectă regulile de „unbundling” (separarea activităților în sectorul energetic), conform Directivei 2019/944.
Energia produsă va fi folosită direct pentru consum intern, iar surplusul va fi stocat în baterii și utilizat ulterior în același scop.
Pe lângă componenta de cost, instalațiile sunt proiectate să susțină funcționarea continuă și autonomă a celor 29 de stații în situații neprevăzute, inclusiv avarii sau procese de restaurare a sistemului. În material sunt menționate explicit servicii interne precum răcirea transformatoarelor, iluminatul și sistemele HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat), cu impact asupra siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național și a Rețelei Electrice de Transport.
Materialul mai menționează două proiecte finanțate prin PNRR, cu impact asupra operării rețelei:
Recomandate
Guvernul a deblocat pașii administrativi pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore , prin două hotărâri adoptate în ședință extraordinară pe 31 august, care fac posibilă lansarea procedurilor competitive și stabilesc regulile de recepție a lucrărilor, potrivit Mediafax . Noile reguli vizează atât concesionarea perimetrelor din sectorul românesc al Mării Negre, cât și recepția lucrărilor aferente viitoarelor centrale eoliene offshore, inclusiv componentele realizate pe uscat până la punctul de racordare la rețeaua de transport a energiei electrice. Ce schimbă prima hotărâre: cadrul pentru concesionare și taxe Una dintre hotărârile aprobate stabilește normele specifice pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore și cuantumul redevențelor și taxelor aplicabile. Actul normativ reglementează, între altele: organizarea procedurilor competitive; documentația de atribuire; condițiile de participare; modul de evaluare a ofertelor; atribuirea concesiunilor; garanțiile și obligațiile titularilor concesiunilor. Guvernul arată că aprobarea acestor norme permite lansarea procedurilor competitive pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore aprobate în baza Legii nr. 121/2024, etapă pe care o consideră esențială pentru pregătirea primelor proiecte de energie eoliană offshore din România. A doua hotărâre: recepția lucrărilor, inclusiv pe uscat A doua hotărâre stabilește procedura de recepție a lucrărilor pentru centralele electrice eoliene offshore. Regulile se aplică atât lucrărilor executate în perimetrul offshore, cât și celor realizate pe uscat, până la punctul de racordare la rețeaua de transport. Procedura definește modul de organizare a activităților de recepție, responsabilitățile instituțiilor implicate și etapele necesare pentru verificarea lucrărilor. Executivul precizează că nu este vorba despre o politică publică nouă, ci despre un set de reguli necesare pentru aplicarea cadrului juridic deja creat. Legătura cu PNRR și miza de reglementare Ambele hotărâri sunt prezentate de Guvern ca parte a demersurilor pentru îndeplinirea Jalonului 116 din Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obiectivul de a accelera tranziția către surse regenerabile și de a consolida securitatea energetică, inclusiv regional. În termeni practici, adoptarea celor două acte normative mută proiectele eoliene offshore din zona de „cadru legal” către etapa în care pot fi pregătite efectiv concesiunile și proiectele pentru valorificarea potențialului eolian din Marea Neagră . [...]
Programul de baterii pentru prosumatori intră în linie dreaptă cu reguli de finanțare care pot reduce presiunea pe rețea , după publicarea ghidului de finanțare, potrivit HotNews . Miza economică și operațională este dublă: alocarea de 400 de milioane de lei pentru stocare și stimularea autoconsumului, într-un moment în care creșterea numărului de prosumatori pune presiune pe infrastructura de distribuție. Cine poate aplica și ce finanțează programul Conform ghidului, pot solicita finanțare persoanele fizice care au calitatea de prosumator – indiferent dacă au devenit prosumatori prin programele Casa Verde sau prin investiții din fonduri proprii. Eligibilitatea nu depinde de modul de finanțare al sistemului fotovoltaic existent, atâta timp cât acesta este racordat la rețea și produce energie din surse regenerabile. Programul finanțează achiziția de sisteme de stocare pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, cu o capacitate minimă de 12 kWh. Cât acoperă statul și care sunt plafoanele Finanțarea este de maximum 15.000 de lei (TVA inclus), fără a depăși cumulativ următoarele limite: 1.250 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare; 75% din valoarea cheltuielilor eligibile. Ministerul Mediului precizează, într-un comunicat de presă, că beneficiarul trebuie să asigure o contribuție proprie de cel puțin 25% din valoarea eligibilă a investiției (detalii: Ministerul Mediului ). Instalatorii: condiții de acces și atestare Programul este deschis instalatorilor care dețin un atestat ANRE de tip B sau un atestat echivalent emis într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cu condiția să îndeplinească cerințe minime privind transparența și capacitatea de implementare. Buget, țintă de stocare și pașii următori Bugetul total anunțat este de 400 de milioane de lei, iar ministrul interimar Diana Buzoianu spune că implementarea finală ar urma să asigure „stocarea a minim 400 MWh” la nivel național. În perioada de consultare publică, Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu vor organiza dezbateri cu prosumatorii, instalatorii și organizațiile profesionale, urmând ca după această etapă să fie lansat programul. Proiectul de ghid pus în consultare este disponibil aici: Ministerul Mediului . [...]
Intrarea în producție a parcului fotovoltaic de 146 MW de la Ghimpați ridică la 315 MW capacitatea solară conectată a Nofar în România , într-un moment în care ritmul de racordare la rețea rămâne un factor care poate influența direct calendarul și costurile proiectelor, potrivit Economica . Proiectul a fost „pus sub tensiune”, iar „injectarea treptată de energie în rețea a început oficial”, conform mesajului publicat de companie pe o rețea de socializare. Urmează, însă, pașii standard până la operarea comercială: o perioadă de probe, certificatul de conformitate de la operatorul de rețea, recepția finală, certificatul de racordare, apoi licența de operare de la ANRE, după care unitatea se poate înscrie la piață și poate începe vânzarea de energie electrică. Ce înseamnă proiectul de la Ghimpați în portofoliul Nofar Parcul din Ghimpați (județul Giurgiu, în apropiere de București) este a treia mare centrală fotovoltaică din România a dezvoltatorului israelian. Odată cu energizarea acestuia, Nofar indică un portofoliu total în dezvoltare în România de 849 MW în proiecte solare și 2,24 GWh în stocare (capacitate de stocare exprimată în energie, nu în putere). Compania spune că este în „etape avansate” de integrare a unui sistem de stocare de mare capacitate lângă instalația fotovoltaică, cu obiectivul de a crește utilizarea energiei și randamentul proiectului. Finanțare și calendar: miza se mută pe execuție și racordare În contextul extinderii portofoliului, Economica amintește că la finalul lui 2024 BERD și Raiffeisen Bank International au acordat o finanțare de 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) pentru dezvoltarea a două parcuri fotovoltaice la Iepurești și Ghimpați, cu o capacitate totală instalată de 330 MW. Totodată, în noiembrie 2025, BERD a anunțat un pachet de finanțare de 192 milioane euro (aprox. 960 milioane lei) pentru centralele solare Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II (extindere a proiectului energizat în iunie), cu o capacitate totală de 531 MW și o producție estimată de 676 GWh pe an. Pe partea de livrări, Andreea Gilicel, chief commercial officer al Nofar, a declarat în primăvară că firma este avansată cu portofoliul și că „în 2026” ar urma să livreze 400 MW, iar următorii în 2027. În același timp, oficialul a indicat întârzieri în derularea proiectelor, atât din motive birocratice, cât și din cauza conectării la rețea, care „nu se face suficient de rapid”. „Există, din păcate, diferenţe foarte mari între termenele teoretice şi cele reale, care în final afectează modelul de business al proiectelor.” „Din punctul nostru de vedere, ar trebui mai multă predictibilitate în raportare şi o comunicare mai eficientă cu autorităţile, un calendar mai clar şi de înţeles pentru toţi dezvoltatorii.” Context: cum se poziționează în „topul” proiectelor mari Economica notează că, în iunie, parcul de la Iepurești (Giurgiu) a fost energizat și urma să primească licența, fiind prezentat ca viitorul cel mai mare parc fotovoltaic din România, cu 169 MW și plan de extindere la 400 MW. În prezent, publicația indică drept record parcul de la Rătești (Argeș), de 155 MW, pus în funcțiune la finalul lui 2023 de Nofar împreună cu Econergy și deținut integral de Econergy în acest moment. Nofar Energy (OY Nofar Energy) este o companie israeliană de energie regenerabilă listată la bursa din Tel Aviv. [...]
BCR și Erste Group pun pe masă 132 mil. euro (aprox. 694 mil. lei) pentru parcul eolian Urleasca , o finanțare care împinge proiectul în faza de construcție și arată cum schema de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) începe să „bancabilizeze” investițiile mari în energie regenerabilă, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea vizează construcția parcului eolian Urleasca, cu o capacitate de 77 MW, dezvoltat în județul Brăila de grupul norvegian Scatec. Din totalul de 132 mil. euro, contribuția BCR este de 76 mil. euro (aprox. 400 mil. lei). Odată obținută finanțarea, proiectul intră în execuție, iar începerea operării comerciale este estimată pentru a doua jumătate a anului 2028. Cum este asigurată vânzarea energiei: CfD plus piața angro Aproximativ 57% din producția estimată a parcului este acoperită de un contract pentru diferență (CfD) – un mecanism prin care veniturile producătorului sunt stabilizate în jurul unui preț de referință, reducând riscul de piață. Restul energiei urmează să fie vândut pe piața angro din România. Ce înseamnă proiectul pentru Scatec și cine îl construiește Urleasca este primul proiect eolian pe uscat al Scatec în Europa și completează portofoliul fotovoltaic de 190 MW pe care grupul îl are în construcție în România. Scatec deține integral proiectul, iar compania OX2 va gestiona construcția până la punerea în funcțiune, în baza unui acord de construcție și transfer de active. Ulterior, Scatec va asigura operarea, mentenanța și administrarea parcului. Context: expunerea BCR pe energie în 2026 BCR a acordat în primul semestru din 2026 finanțări de 450 mil. euro pentru sectorul energetic, dintre care peste 362 mil. euro au mers către proiecte de energie regenerabilă. Din această sumă, 288 mil. euro au finanțat proiecte eoliene, 41 mil. euro capacități solare și 33 mil. euro investiții în baterii pentru stocarea energiei. Pentru Scatec, aceasta este a doua finanțare acordată de BCR în România: anterior, banca a finanțat cu 42,5 mil. euro portofoliul fotovoltaic Dobrun și Sadova, cu o capacitate totală de 190 MW, în județele Dolj și Olt. [...]
Bulgaria reia investițiile în eolian după 13 ani, cu două proiecte de 140 MW lângă Balcic , într-un moment în care regiunea caută soluții de echilibrare a sistemelor energetice pe fondul tranziției către regenerabile, potrivit Ziarul Financiar . Reluarea proiectelor vine pe fondul unei vulnerabilități recunoscute de experți locali: Bulgaria „a ratat cursa” pentru centrale pe gaze naturale, considerate cea mai rapidă soluție de echilibrare a unui sistem energetic cu pondere tot mai mare de producție variabilă (din surse precum vântul și soarele). Declarațiile îi aparțin lui Iordan Stankov, manager al companiei de energie DMT Prime , într-o intervenție pentru Bloomberg TV, citată de ZF. Ce se construiește: primele proiecte eoliene după o pauză lungă DMT Prime implementează „primele două proiecte eoliene din Bulgaria după o pauză de 13 ani”, cu o capacitate totală de 140 MW, aflate în construcție lângă Balcic, potrivit lui Stankov. În același timp, acesta afirmă că energia eoliană „lipsește cu desăvârșire”, iar contribuția centralelor fotovoltaice la mixul energetic al Bulgariei este „mică”, ceea ce explică de ce revenirea eolianului capătă greutate în discuția despre modernizarea mixului. De ce contează pentru regiune: exporturi de electricitate și rolul României Bulgaria este exportator net de electricitate, iar România se numără printre clienții majori, în contextul în care producția internă a României s-a redus din cauza opririi a două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă , pe fondul scăderii cotelor Dunării la niveluri istorice, notează ZF. Publicația mai arată că Ungaria a fost, la rândul ei, un client important, însă și-a repus în funcțiune reactoarele oprite după ce a rezolvat problema nivelului insuficient al apei din Dunăre. Context operațional: seceta, Dunărea și echilibrarea sistemului Stankov spune că nu se așteaptă la probleme pentru sectorul energetic bulgar din cauza secetei din Europa, menționând că nivelurile Dunării au început să crească și în Bulgaria. El indică și faptul că termocentralele pe cărbune ale Bulgariei nu sunt amplasate în regiunea afectată, spre deosebire de situația Ungariei. Totodată, expertul afirmă că Bulgaria are „un avantaj” în prezent, inclusiv prin sisteme de stocare a energiei (soluții care permit acumularea energiei și livrarea ei ulterior în rețea), care au ajutat regiunea. „Spre deosebire de Ungaria, centralele noastre pe cărbune nu se află în această regiune. Aşadar, nu mă aştept să existe probleme pentru sectorul nostru energetic.” În ultimele zile, Bulgaria a început să reducă producția la centrala nucleară de la Kozlodui, mai notează ZF, în contextul discuției despre presiunile operaționale din sistemele energetice regionale. [...]
O turbină eoliană terestră ridicată la 300 m ar putea dubla producția anuală , prin creșterea factorului de capacitate la niveluri apropiate de cele offshore, potrivit PiataAuto . Proiectul, realizat în Germania de inginerii Gicon , mizează pe un turn metalic de tip „schelet” (similar celor pentru linii electrice aeriene), care permite montajul la înălțimi inaccesibile macaralelor clasice și, implicit, acces la vânturi mai puternice și mai constante. De ce contează: randament offshore, dar pe uscat În mod obișnuit, turbinele eoliene terestre au factori de capacitate semnificativ mai mici decât cele maritime, din cauza vânturilor mai slabe și mai variabile. Inginerii Gicon au plecat de la o observație simplă: la altitudini mai mari față de sol, viteza medie a vântului crește, ceea ce poate ridica substanțial producția de energie fără a schimba turbina în sine. În cazul de față, echipa estimează că ridicarea turbinei la 300 metri ar duce la o producție anuală de 18 GWh, față de 9,47 GWh pentru aceeași turbină montată la înălțime standard în condiții locale comparabile. În termeni operaționali, asta înseamnă dublarea energiei obținute folosind aceeași suprafață de teren și aceeași turbină, dar cu un turn mult mai înalt. Soluția tehnică: turn telescopic, ca să evite limita macaralelor O problemă majoră pentru un turn clasic de 300 metri este montajul: publicația notează că cele mai mari macarale ajung de regulă la 235–245 metri, iar o macara specială pe bază inelară poate atinge 274 metri, însă cu limitări de capacitate și costuri foarte mari de relocare și instalare. Gicon a rezolvat acest blocaj printr-un turn metalic telescopic, format din două segmente de aproximativ 160–170 metri. Turbina este montată inițial la sub 170 metri, după care segmentul interior este ridicat în interiorul celui exterior și fixat, rezultând un turn final de 300 metri. Cu palele turbinei, înălțimea totală a construcției ajunge la 365 metri, depășind înălțimea Turnului Eiffel (300 metri, conform comparației din material). Datele proiectului: turbină de serie, structură de oțel de 2.000 tone Pentru a izola efectul înălțimii, inginerii au ales intenționat o turbină de serie, astfel încât rezultatele să poată fi comparate cu turbine identice din aceeași regiune. Elementele-cheie menționate: Turbina : Vensys 126 (Germania), 3,8 MW , diametru rotor 126,2 metri . Parametri de funcționare : pornește la 3,0 m/s , viteză maximă a vântului 25 m/s . Generator : sincron cu magneți permanenți, fără cutie de viteze (sistem „direct drive”, adică antrenare directă). Turnul : bază cu latura de 48 metri , greutate totală 2.000 tone de oțel , alcătuit din 22.000 componente . Construcția a fost ridicată pe segmente cu o macara târâtoare Liebherr LR 11350 (1.350 tone), operată de Schmidbauer; la un moment dat, a fost ridicat un segment de 350 tone la aproape 100 metri, operatorii indicând că ar putea fi un record pentru combinația greutate–înălțime în cazul acestui model. Unde este instalată și ce urmează Noua turbină se află în parcul de testare Klettwitz din Germania. Estimarea de producție (18 GWh/an) nu este prezentată ca un simplu calcul teoretic: înainte de proiect, echipa a instalat un turn mai mic cu instrumente de măsurare a vântului la 300 metri și a colectat date timp de un an. Următorul pas este conectarea la rețea și contorizarea producției pe durata unui an, pentru a obține rezultate „de facto”. Abia după această etapă, Gicon intenționează să treacă la producția de serie a conceptului, ca o nouă categorie de turbine terestre montate la mare înălțime. [...]
