Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Adoptarea bugetului pe 2026 rămâne prioritatea coaliției, după întâlnirea de marți, 17 februarie 2026, dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor aflate la guvernare, la Palatul Cotroceni, potrivit Libertatea. Discuțiile, începute la ora 15.00 și încheiate în jurul orei 18.30, au marcat debutul noii sesiuni parlamentare și au avut în centru atât bugetul de stat, cât și un pachet de reforme economice.
La finalul întâlnirii, reprezentanții celor patru partide și ai minorităților naționale au convenit:
Bugetul de stat pentru 2026 nu a fost însă adoptat, a precizat ulterior liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Președintele a explicat întârzierea prin structura politică complexă a majorității, formată din patru partide și minorități, cu priorități diferite. În paralel, PSD a condiționat votul pe buget de includerea pachetului social propus și de menținerea investițiilor locale la nivelul anului 2025. „Dacă nu vor fi, PSD nu va vota bugetul”, a avertizat Sorin Grindeanu.
În același context, ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că va demisiona dacă până în aprilie nu încep discuțiile privind Legea salarizării, iar fostul lider PSD Marcel Ciolacu a readus în discuție varianta alegerilor anticipate.
Nicușor Dan a cerut cooperare și evitarea criticilor publice între partenerii de guvernare, subliniind că nemulțumirea populației este legată în principal de scăderea puterii de cumpărare. Potrivit șefului statului, discuția pe buget este „gata să înceapă”, însă ritmul adoptării depinde de dinamica negocierilor politice.
Recomandate
Sorin Grindeanu critică dur bugetul și anunță amendamente de 1,1 miliarde lei , potrivit Mediafax , acuzând că actualul proiect favorizează „oamenii bogați” și ignoră categoriile vulnerabile. Liderul PSD a declarat că partidul nu acceptă un rol pasiv în coaliția de guvernare și a subliniat că social-democrații vor interveni pentru a modifica bugetul în Parlament. Acesta a calificat documentul drept „un buget de dreapta”, asociat cu viziunea premierului Ilie Bolojan, care nu ar reflecta suficient politicile sociale. Grindeanu a insistat că amendamentele nu sunt revendicări politice, ci măsuri destinate unor categorii considerate vulnerabile: pensionari familii cu copii persoane cu dizabilități angajați plătiți cu salariul minim agricultori și antreprenori români Potrivit liderului PSD, suma totală a amendamentelor pregătite este de aproximativ 1,1 miliarde lei și vizează completarea așa-numitului „pachet de solidaritate”, considerat prioritar de partid. Tensiunile din coaliție sunt amplificate și de nemulțumirile legate de procesul decizional. Grindeanu a acuzat existența unui „simulacru de dialog” în cadrul guvernării, sugerând că influența PSD nu este proporțională cu ponderea sa politică. Deși PSD a decis să susțină bugetul pe 2026, votul este condiționat de acceptarea unor amendamente, ceea ce indică negocieri tensionate între partenerii de guvernare. În paralel, din partea PNL au apărut reacții care pun sub semnul întrebării intențiile PSD, unele voci sugerând că amendamentele ar putea avea și un rol politic în destabilizarea executivului. Situația conturează o etapă delicată în coaliție, în care adoptarea bugetului depinde de compromisuri între viziuni economice diferite. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]
Coaliția a convenit deblocarea votului pe buget , după un blocaj apărut miercuri seară în comisiile reunite de buget-finanțe, potrivit Biziday . Soluția anunțată după o ședință a liderilor coaliției la Palatul Parlamentului presupune includerea integrală în buget a pachetului social susținut de PSD, finanțarea urmând să fie asigurată prin amânarea plății unor drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță. Premierul Ilie Bolojan a prezentat compromisul ca pe o alegere între două opțiuni: majorarea deficitului bugetar pentru a acoperi amendamentele din Parlament sau reducerea altor cheltuieli. Guvernul a ales a doua variantă, prin tăierea cheltuielilor destinate achitării drepturilor obținute de magistrați, pentru a face loc în buget pachetului social. Mesajul a fost dublat de o linie roșie politică: după acest acord, „alte amendamente nu vor fi acceptate”, ceea ce indică o încercare de a limita noi negocieri care ar putea redeschide conflictul din coaliție. Din partea PSD, Sorin Grindeanu a spus că formațiunea este „satisfăcută” de rezultat și că a „impus pachetul de solidaritate în integralitate”, pe care l-a legat de sprijin pentru pensionari și copiii cu dizabilități. În același timp, liderul social-democrat a insistat asupra tensiunilor recurente din negocierile bugetare, susținând că propunerile PSD ajung să fie acceptate doar după confruntări și întârzieri, și a cerut o viteză mai mare de decizie în coaliție. El a indicat și că se așteaptă ca „schemele” propuse de miniștrii Economiei și Agriculturii, în legătură cu scumpirile la pompă, să fie acceptate, semn că discuțiile despre măsuri de compensare nu sunt închise. Pe fundal, președintele Nicușor Dan, aflat la Bruxelles, a făcut un apel public la compromis, argumentând că „cele patru partide pro-occidentale din România sunt condamnate să guverneze împreună”. Intervenția vine după o zi de negocieri fragmentate, cu întreruperi și momente tensionate, declanșate de un amendament PSD privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor, care a contribuit la suspendarea discuțiilor în comisii. Calendarul rămâne strâns: premierul a anunțat reluarea dezbaterilor la prânz, cu perspectiva ca în această seară să aibă loc discuții în plen, iar adoptarea bugetului să fie programată pentru vineri. Dincolo de deblocarea procedurală, compromisul arată costul politic al închiderii negocierii: pachetul social intră în buget, dar plata unor drepturi salariale stabilite de instanțe pentru magistrați este împinsă în timp, iar coaliția încearcă să evite o nouă rundă de amendamente care ar putea reaprinde disputa pe deficit și priorități de cheltuire. [...]
Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro . Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței. Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar . Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene. În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori. [...]
Curtea Constituțională a respins sesizările AUR privind bugetul pe 2026 , iar legile bugetare au fost declarate constituționale, potrivit G4Media . În consecință, bugetul urmează să fie trimis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. AUR a contestat pe 23 martie legile bugetului pentru anul 2026, solicitând oprirea intrării în vigoare a unor acte normative pe care le-a descris drept „profund viciate”. Sesizările au vizat atât Legea bugetului de stat, cât și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie 2026. În argumentația publică, AUR a susținut că procedura de adoptare a fost accelerată și ar fi limitat dezbaterea parlamentară, invocând și o fundamentare „nerealistă” a bugetului, construită pe estimări considerate prea optimiste. Formațiunea a mai reclamat încălcarea unor drepturi sociale, inclusiv prin neindexarea pensiilor conform legii, precum și utilizarea de derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară. Decizia CCR închide etapa controlului de constituționalitate declanșată de sesizările opoziției, iar promulgarea de către președinte este pasul necesar pentru intrarea în vigoare a legilor bugetare. [...]
Premierul Ilie Bolojan anunță reduceri de „zeci de mii” de posturi în administrația centrală și locală, potrivit News.ro . Șeful Guvernului avertizează că, în lipsa restructurărilor, alocările bugetare nu vor acoperi cheltuielile de personal, iar România riscă să adâncească din nou deficitul bugetar. Bolojan a spus că reducerea schemelor de personal este una dintre cele mai importante provocări pe termen scurt și că măsurile vor trebui aplicate în lunile următoare în întreg aparatul administrativ. El a explicat că procesul presupune pași administrativi și decizionali care îl fac dificil de implementat rapid: hotărâri de consiliu, ordonanțe, hotărâri de guvern și organizarea de concursuri. „Prin urmare vom avea nişte reduceri în lunile următoare, care sunt la nivelul zecilor de mii de posturi în tot aparatul central şi în administraţia locală.” Premierul a legat direct restructurările de construcția bugetară pe 2026, susținând că Ministerul Finanțelor a bugetat cheltuieli de salarizare mai mici, cu „câteva procente”, la nivelul ministerelor, ceea ce ar face inevitabilă ajustarea numărului de posturi. În acest context, el a invocat experiența din 2025, când s-au estimat reduceri de personal de 5% în primele luni, dar acestea nu s-au realizat, iar cheltuielile au crescut, ceea ce a contribuit la deteriorarea execuției bugetare. În același timp, Bolojan a arătat că în ministerele unde există deficit de personal și unde reducerile nu sunt fezabile, precum Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, Guvernul are în vedere o altă măsură cu impact bugetar: creșterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, printr-un proiect ce ar urma să fie pus în dezbatere publică până la finalul lunii martie. Premierul a mai spus că reforma companiilor de stat rămâne o prioritate, dar este dificilă în condițiile unor contracte care nu impun criterii de performanță managementului. [...]
