Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Adoptarea bugetului pe 2026 rămâne prioritatea coaliției, după întâlnirea de marți, 17 februarie 2026, dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor aflate la guvernare, la Palatul Cotroceni, potrivit Libertatea. Discuțiile, începute la ora 15.00 și încheiate în jurul orei 18.30, au marcat debutul noii sesiuni parlamentare și au avut în centru atât bugetul de stat, cât și un pachet de reforme economice.
La finalul întâlnirii, reprezentanții celor patru partide și ai minorităților naționale au convenit:
Bugetul de stat pentru 2026 nu a fost însă adoptat, a precizat ulterior liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Președintele a explicat întârzierea prin structura politică complexă a majorității, formată din patru partide și minorități, cu priorități diferite. În paralel, PSD a condiționat votul pe buget de includerea pachetului social propus și de menținerea investițiilor locale la nivelul anului 2025. „Dacă nu vor fi, PSD nu va vota bugetul”, a avertizat Sorin Grindeanu.
În același context, ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că va demisiona dacă până în aprilie nu încep discuțiile privind Legea salarizării, iar fostul lider PSD Marcel Ciolacu a readus în discuție varianta alegerilor anticipate.
Nicușor Dan a cerut cooperare și evitarea criticilor publice între partenerii de guvernare, subliniind că nemulțumirea populației este legată în principal de scăderea puterii de cumpărare. Potrivit șefului statului, discuția pe buget este „gata să înceapă”, însă ritmul adoptării depinde de dinamica negocierilor politice.
Recomandate
Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]
O indexare de 7% a pensiilor și salariilor din 2027 ar adăuga peste 23 mld. lei la cheltuielile statului , într-un moment în care Guvernul trebuie să coboare deficitul bugetar la 5% din PIB, potrivit Euronews . Decizia este lăsată viitorului Executiv, iar discuția se poartă între presiunea socială pentru recuperarea pierderilor din inflație și riscul unor noi taxe. După doi ani de înghețări, pensiile și salariile „ar putea crește” din 2027 cu 7%, prin indexare cu inflația. Sindicatele avertizează că vor protesta dacă veniturile nu sunt majorate, în timp ce economiștii atrag atenția că o astfel de indexare nu înseamnă neapărat o creștere reală, ci mai degrabă o compensare a scumpirilor. Ce ar însemna 7% pentru venituri Euronews dă două exemple de impact la nivel individual: pentru o pensie de 2.800 lei, o indexare ar aduce un plus de aproape 200 lei; pentru un bugetar cu un venit de aproape 4.700 lei net, creșterea ar fi de peste 300 de lei. Reprezentantul BNS, Horațiu Raicu, susține că refuzul indexării cu inflația ar împinge „milioane de oameni activi și pensionari” spre sărăcie, prin erodarea puterii de cumpărare. Nota de plată pentru buget și riscul de taxe Costul bugetar al măsurii este estimat la peste 23 miliarde lei în anul următor, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe finanțele publice. În acest context, experții fiscali citați avertizează că ar putea urma majorări de taxe, inclusiv la accize, impozit pe venit și impozit pe profit. „Accize, impozit pe venit, impozit pe profit. Vedem o preocupare destul de redusă pentru reducerea evaziunii, chiar dacă ANAF face eforturi și au rezultate bune pe colectare în special la TVA, nu e suficient.” — Gabriel Biriș, expert fiscal Deficitul de 5% din PIB și negocierile cu Comisia Europeană În 2027, Guvernul are ținta de reducere a deficitului bugetar la 5% din PIB. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că problema nu este dacă România poate indexa, ci cum construiește un buget care să permită aceste creșteri. Vicepremierul Tanczos Barna avansează ideea unui moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană, pentru a rămâne la deficitul din acest an, argumentând că o reducere suplimentară cu încă un punct procentual ar fi „extrem de dureroasă”. În România sunt peste 4,5 milioane de pensionari și mai mult de un milion de bugetari, ceea ce face ca orice decizie de indexare să aibă un impact bugetar major și să devină, inevitabil, o miză centrală pentru viitorul Guvern. [...]
Vicepremierul interimar Tanczos Barna propune înghețarea țintei de deficit pentru 2027 , printr-un moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană , pe motiv că o reducere suplimentară „încă un procent” ar fi „extrem de dureroasă” pentru economie, potrivit Newsweek . Miza este una de politică fiscală și de finanțare: Barna leagă presiunea pe buget de ieșirea României din PNRR în 2027 și de costul ridicat al dobânzilor la datoria publică, sugerând că ajustarea deficitului ar putea amplifica încetinirea economică și ar reduce încasările. De ce cere un moratoriu și ce invocă pentru 2027 Tanczos Barna a spus că, după rectificarea bugetară necesară în acest an, o prioritate este pregătirea bugetului pe 2027. În acest context, el susține că România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an, astfel încât să rămână în 2027 la nivelul deficitului din 2026. „Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă.” Argumentul central: în 2027 România nu va mai avea PNRR, iar din bugetul de investiții ar urma să „dispară” peste 40 de miliarde de lei. Barna afirmă că, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia ar suferi suplimentar, consumul ar scădea, iar încasările bugetare ar fi și mai mici. Presiunea dobânzilor și „soluția de finanțare alternativă” Vicepremierul interimar mai indică drept problemă majoră costul dobânzilor plătite de stat, despre care spune că depășește 64 de miliarde de lei. În opinia sa, este nevoie de „o soluție de finanțare alternativă” care să ajute la echilibrarea dobânzilor ridicate rezultate din împrumuturile contractate în anii trecuți. „Plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă...” Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din declarațiile citate reiese că Barna vede două repere imediate: rectificarea bugetară pentru anul în curs și construcția bugetului pe 2027, în paralel cu o eventuală negociere cu Comisia Europeană pentru moratoriul de un an. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a „soluției de finanțare alternative” sau despre calendarul unei negocieri cu Bruxelles-ul. [...]
Taiwanul a aprobat bugetul pe 2026 după 266 de zile de blocaj politic , iar una dintre cele mai mari mize economice este direcționarea a aproape 2 miliarde de dolari către industria dronelor, într-un pachet de cheltuieli totale de 2,98 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 93,06 miliarde dolari, adică aproximativ 419 miliarde lei), potrivit G4Media . Bugetul a fost votat vineri de Parlamentul Taiwanului , controlat de partidele de opoziție, după o întârziere de 266 de zile – cea mai lungă din istoria insulei, conform Reuters. În acest interval, administrația a funcționat pe baza unui mecanism provizoriu care a permis plata salariilor din sectorul public, acordarea beneficiilor sociale și finanțarea proiectelor deja în derulare, folosind veniturile fiscale și alte fonduri disponibile. Aproape 2 miliarde de dolari pentru drone, într-un buget de 93 miliarde dolari Din totalul cheltuielilor aprobate, 63,4 miliarde dolari taiwanezi (aprox. 1,98 miliarde dolari, adică aproximativ 8,9 miliarde lei) sunt alocate dezvoltării și achiziției de echipamente pentru industria dronelor, potrivit agenției taiwaneze CNA , citată de publicație. Programul pentru drone este prezentat în contextul intensificării presiunii militare exercitate de China și al eforturilor Taipeiului de a-și consolida capacitățile de apărare, inclusiv pentru supravegherea teritoriului și a apelor din jurul insulei. Dispute politice și tăieri contestate de președinte Guvernul de la Taipei a transmis proiectul de buget Parlamentului la 31 august 2025. Propunerea inițială prevedea cheltuieli de aproximativ 3,034 trilioane dolari taiwanezi, însă disputele dintre partidul de guvernământ și opoziție au împiedicat adoptarea documentului în termenul prevăzut (până la finalul lunii noiembrie 2025, potrivit CNA). Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a criticat forma finală a bugetului, acuzând parlamentarii că au introdus „numeroase reduceri și înghețări nejustificate” ale fondurilor, într-un mesaj publicat vineri pe Facebook. Ce urmează: bugetul pe 2027, cu cheltuieli militare record Aprobarea bugetului pe 2026 vine cu doar câteva zile înainte ca guvernul să prezinte proiectul de buget pe 2027, programat pentru 20 august. Potrivit CNA, acesta ar urma să includă cheltuieli militare record de 1,1 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 34,35 miliarde dolari, adică aproximativ 155 miliarde lei), destinate consolidării capacităților militare în fața presiunii exercitate de China. [...]
România poate atinge în 2027 deficitul de 5,8% din PIB fără noi taxe și fără înghețarea veniturilor , dacă ține sub control creșterea cheltuielilor și face o indexare „rațională” a salariilor și pensiilor, susține Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Antena 3 . Miza, în lectura sa, este credibilitatea finanțării deficitului și a datoriei publice în fața piețelor, nu doar respectarea unei ținte negociate cu Comisia Europeană. România are de redus deficitul în 2027, iar presiunea bugetară rămâne ridicată inclusiv din cauza nevoii de a finanța investiții care nu vor mai putea fi acoperite prin PNRR , pe lângă alte obligații de plată. În acest context, Dăianu spune că ajustarea poate continua fără măsuri drastice asupra veniturilor populației, dacă ritmul cheltuielilor este calibrat la dinamica economiei. De ce „pauza” de la Bruxelles nu rezolvă problema finanțării Întrebat despre ideea ca România să ceară Comisiei Europene o „pauză” în reducerea deficitului (idee atribuită în material lui Tánczos Barna), Dăianu afirmă că o astfel de soluție nu se poate obține „pur și simplu” prin negociere, pentru că decizia relevantă se vede în reacția piețelor financiare. „Comisia Europeană nu este un dictator pentru piețele financiare” El explică faptul că România își finanțează deficitul și își refinanțează datoria publică atât intern, cât și extern, iar acolo contează percepția investitorilor, a băncilor și a agențiilor de rating. „Sunt fonduri mari care fac plasamente în obligațiunile suverane, sunt bănci și care ascultă de agențiile de rating, ele nu ascultă de Comisia Europeană” Condițiile invocate: fără înghețări, dar cu indexare „rațională” Președintele Consiliului Fiscal spune că nu vede necesară o nouă înghețare a salariilor și pensiilor în 2027, după măsurile din 2025 și 2026, în condițiile în care România are încă inflație ridicată, iar PIB-ul nominal ar urma să crească și în 2027. Cheia, în argumentația sa, este ca dinamica acestor cheltuieli să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal. „În 2027 nu este necesar să se procedeze la o nouă înghețare a salariilor și pensiilor. (...) Dacă noi vom avea o dinamică (...) care să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, nu va fi nicio problemă” În același timp, Dăianu afirmă că Ministerul Finanțelor lucrează la mai multe scenarii de indexare și că aceasta trebuie făcută astfel încât să nu pună în pericol consolidarea fiscal-bugetară și ținta de deficit. Fără taxe noi, dar cu o piesă lipsă: legea salarizării unitare Dăianu consideră că ținta de deficit de 5,8% din PIB este realizabilă și fără majorări de taxe sau impozite, însă insistă asupra nevoii de reguli mai clare privind cheltuielile cu personalul din sectorul public, prin legea salarizării unitare, pentru a crește predictibilitatea bugetară. „Fără salarizare unitară noi nu vom avea predictibilitate privind cheltuielile” El mai spune că România ar putea coborî chiar sub 5,8% dacă evoluția veniturilor fiscale rămâne bună, invocând încasări mai bune, inclusiv din TVA. Când ar putea apărea o îmbunătățire resimțită de populație Întrebat când ar putea românii să simtă o îmbunătățire a situației economice, Dăianu indică anul 2027 și estimează o creștere economică „în jur de 2% din PIB”, posibil mai mare. În opinia sa, indexarea salariilor și pensiilor ar urma să susțină consumul și cererea, dar trebuie calibrată astfel încât să nu deraieze reducerea deficitului. [...]
Președintele Consiliului European António Costa condiționează acordul pe bugetul UE de noi taxe la nivel european , avertizând că, în lipsa lor, statele membre vor ajunge fie la tăieri de cheltuieli, fie la creșterea contribuțiilor naționale, potrivit Politico . Costa a transmis mesajul în timpul unei vizite în Croația, unde a cerut liderilor UE să își „înmoaie liniile roșii” înaintea summitului din 15 octombrie. Obiectivul său este să reducă lista de opțiuni la un „coș” de noi „resurse proprii” (venituri directe ale UE, distincte de contribuțiile statelor), acceptabile pentru guverne. „Prioritatea noastră este să încercăm să fixăm deja în octombrie coșul de noi resurse proprii. Apoi putem ști cât trebuie să cerem de la fiecare stat membru.” De ce contează: alternativa este fie austeritate, fie bani mai mulți de la bugetele naționale Miza este închiderea negocierilor pentru următorul buget multianual al UE (pe șapte ani) până în decembrie, înainte ca alegerile naționale din Franța, Spania și Italia, programate în 2027, să complice discuțiile. Costa a avertizat că eșecul de a conveni noi taxe UE împinge automat negocierile spre două variante, ambele politice și fiscal sensibile: „Avem doar două căi: să reducem ambițiile privind securitatea, apărarea, competitivitatea, coeziunea și agricultura… iar cealaltă alternativă este să creștem contribuțiile naționale, ceea ce este, de asemenea, o problemă pentru toate statele membre.” În termeni de impact bugetar, asta înseamnă fie un buget mai mic (cu presiune pe programele de cheltuieli), fie o povară mai mare pe bugetele naționale, într-un moment în care mai multe capitale contestă deja nivelul contribuțiilor. Ce taxe sunt pe masă și de ce e greu de obținut unanimitatea Comisia Europeană a propus anul trecut cinci noi taxe, estimate la 66 miliarde euro pe an (aprox. 330 miliarde lei), care ar viza: importurile de carbon (mecanisme legate de carbon la frontieră); emisiile; deșeurile electronice necolectate; profiturile corporative; produsele din tutun. Propunerile au întâmpinat rezistență, iar fiecare nouă taxă trebuie aprobată în unanimitate de guverne. Publicația notează că tensiunile au fost vizibile inclusiv miercuri, când premierul Luxemburgului, Luc Frieden, a respins ideea unei taxe UE pe tutun. „Nu vom accepta propuneri care afectează [Luxemburgul] într-un mod disproporționat.” Următorii pași în negocieri Costa își continuă turul în cele 27 de capitale pentru a identifica zone de compromis. Următoarea discuție formală între miniștrii pentru afaceri europene pe tema noilor taxe este programată la Bruxelles pe 22 septembrie, înaintea summitului din 15 octombrie, unde Costa vrea să restrângă opțiunile la un pachet negociabil. [...]
