Știri din categoria Bugetul de Stat

Bugetul 2026, blocat după 3 ore de negocieri la Cotroceni: PSD amenință că nu votează, iar Nicușor Dan cere „încetarea criticilor”

17 februarie 2026, 19:28

Nicușor Dan discutând despre bugetul pe 2026 la Palatul Cotroceni.

Adoptarea bugetului pe 2026 rămâne prioritatea coaliției, după întâlnirea de marți, 17 februarie 2026, dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor aflate la guvernare, la Palatul Cotroceni, potrivit Libertatea. Discuțiile, începute la ora 15.00 și încheiate în jurul orei 18.30, au marcat debutul noii sesiuni parlamentare și au avut în centru atât bugetul de stat, cât și un pachet de reforme economice.

Ce au decis liderii coaliției

La finalul întâlnirii, reprezentanții celor patru partide și ai minorităților naționale au convenit:

adoptarea prin ordonanță de urgență a reformei și a pachetului de relansare economică, imediat după avizare;
amendamente în domenii precum apărare, ordine publică, educație, sănătate și cultură;
elaborarea unor modificări privind taxele și impozitele locale, inclusiv în cazul supraimpozitării, al clădirilor mai vechi de 50 de ani și al persoanelor cu dizabilități.

Bugetul de stat pentru 2026 nu a fost însă adoptat, a precizat ulterior liderul PSD, Sorin Grindeanu.

Tensiuni în interiorul coaliției

Președintele a explicat întârzierea prin structura politică complexă a majorității, formată din patru partide și minorități, cu priorități diferite. În paralel, PSD a condiționat votul pe buget de includerea pachetului social propus și de menținerea investițiilor locale la nivelul anului 2025. „Dacă nu vor fi, PSD nu va vota bugetul”, a avertizat Sorin Grindeanu.

În același context, ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că va demisiona dacă până în aprilie nu încep discuțiile privind Legea salarizării, iar fostul lider PSD Marcel Ciolacu a readus în discuție varianta alegerilor anticipate.

Apel la stabilitate

Nicușor Dan a cerut cooperare și evitarea criticilor publice între partenerii de guvernare, subliniind că nemulțumirea populației este legată în principal de scăderea puterii de cumpărare. Potrivit șefului statului, discuția pe buget este „gata să înceapă”, însă ritmul adoptării depinde de dinamica negocierilor politice.

Tag-uri:coalitie de guvernare buget 2026 guvernul romaniei nicusor dan palatul cotroceni psd sorin grindeanu

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursălibertatea.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Premierul discută despre măsuri economice și reducerea cheltuielilor.

Bugetul de Stat05 feb. 2026

Guvernul pregătește pachet de relansare economică de 2,5 miliarde lei - condiționat de reducerea cheltuielilor în administrație

Guvernul condiționează noul pachet de relansare economică de reduceri suplimentare de cheltuieli , potrivit Euronews , care notează că finanțarea măsurilor nu este posibilă fără adoptarea „Pachetului 3” de tăieri în administrația publică, locală și centrală. Executivul pregătește adoptarea unui set de măsuri care ar urma să marcheze ieșirea din perioada de ajustare bugetară, însă calculele sunt complicate de ținta de deficit de 6,2% pentru 2026 și de un „pachet de solidaritate” propus de PSD , încă nediscutat în coaliție. În acest context, miza pachetului de relansare este stimularea investițiilor prin facilități și deduceri, dar și schimbarea modului în care funcționează schemele de sprijin pentru companii, de la mari jucători până la microîntreprinderi. Valoarea pachetului de relansare ar fi „în jur de 2,5 miliarde de lei”, cu o structură mixtă: o componentă de granturi și una mai consistentă de credite fiscale (adică reduceri ale obligațiilor fiscale viitoare, condiționate de îndeplinirea unor criterii). Direcțiile vizate includ resurse strategice și minerale, investiții strategice, sprijin pentru industria prelucrătoare și pentru micii antreprenori. În zona de stimulente, pachetul ar readuce bonificația de 3% pentru companiile mari și pentru firmele care își plătesc taxele înainte de termen, similar bonificațiilor existente pentru persoanele fizice. Totodată, ar urma să fie introduse deduceri de impozit de până la 400 de euro pentru persoanele fizice care contribuie la Pilonul 3 (pensii private facultative) sau investesc la bursă, măsuri gândite să încurajeze economisirea și canalizarea capitalului către finanțarea economiei. Condiția-cheie rămâne însă sursa de finanțare. Premierul Ilie Bolojan a transmis că banii pentru relansare depind de aplicarea „Pachetului 3” de reducere a cheltuielilor în administrație , iar Guvernul ia în calcul o asumare a răspunderii săptămâna viitoare, pe un calendar nou. Potrivit datelor Guvernului, au fost deja operate reduceri de cheltuieli de peste 500 de milioane de lei, iar Executivul nu ar fi dispus să renunțe la o parte dintre măsurile adoptate anul trecut. „Banii necesari pentru finanțarea lor nu vor exista însă dacă nu se adoptă și pachetul 3 de reduceri de cheltuieli în zona de administrație”, avertizează Palatul Victoria. Pe fondul acestor discuții, PSD pregătește un pachet separat, de „solidaritate”, estimat la aproape 3,4 miliarde de lei, cu ajutoare pentru persoane cu dizabilități, copii, mame, veterani și, în special, pensionari, printr-o nouă schemă de sprijin. Euronews arată că finanțarea unor astfel de măsuri ar fi dificilă dacă statul ar renunța la decizii precum neplata primei zile de concediu medical (în condițiile în care anul trecut a plătit 6 miliarde de lei pentru concedii medicale) sau la majorarea impozitării pe locuințe și autoturisme, deși este avută în vedere o discuție pentru formule tranzitorii acolo unde creșterile au depășit așteptările din lege. [...]

Premierul discută despre relansarea economică și măsurile bugetare la Palatul Victoria.

Bugetul de Stat04 feb. 2026

Măsurile de ajustare bugetară încheiate pregătesc terenul pentru relansarea economică - impact asupra politicilor fiscale în 2026

Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul trece de la ajustări la relansare economică , după o conferință de presă susținută miercuri seară la Palatul Victoria. Șeful Executivului a indicat că pachetele următoare vor viza relansarea și debirocratizarea, în paralel cu închiderea setului de măsuri de ajustare bugetară. În centrul mesajului a fost ideea că relansarea economică trebuie construită pe investiții și pe reducerea blocajelor administrative care întârzie proiectele mari. Bolojan a menționat explicit simplificarea avizelor de mediu, a autorizațiilor de incendiu și a avizului CISD, precum și priorități industriale și energetice: finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și „salvarea combinatului de la Galați”. În același timp, premierul a avertizat că România riscă să piardă 2,6 miliarde de euro din fondurile PNRR dacă absorbția nu se accelerează, ceea ce pune presiune pe calendarul de implementare. „Efectele economice se vor vedea în anii următori. Nu de pe o zi pe alta. În prima fază, acest pachet va avea niște costuri. Efectele pozitive se vor vedea în locuri de muncă mai multe, mai bine plătite, în creșterea exporturilor”, a declarat premierul. Pe partea de buget, Bolojan a anunțat că proiectul bugetului pentru 2026 ar urma să fie transmis Parlamentului până la 20 februarie, cu o țintă de deficit de 4%, sub nivelul de 6,2% menționat ca reper al Comisiei Europene. Mesajul este relevant pentru mediul de afaceri și pentru finanțarea statului: o traiectorie de deficit mai redusă ar trebui să susțină costurile de împrumut, însă premierul a subliniat că România va continua să se finanțeze din credite, iar miza este reducerea volumului și a dobânzilor, inclusiv prin stabilitate politică. În aceeași conferință, premierul a atins și teme conexe cu impact bugetar și de încredere publică, de la contestarea în instanță a măsurii privind neplata primei zile de concediu medical (pe care a numit-o „măsură tranzitorie”), până la finanțarea Primăriei București și discuțiile despre impozitele pe proprietate. În ansamblu, direcția anunțată de Guvern pune accent pe un „pachet” de relansare economică cu efecte pe termen mediu, condiționat de accelerarea investițiilor și de deblocarea fondurilor europene, în timp ce bugetul pentru 2026 devine testul de coerență între consolidare și stimularea creșterii. [...]

Ilie Bolojan anunță menținerea normei de hrană pentru militari.

Bugetul de Stat17 feb. 2026

Ilie Bolojan respinge tăierea normei de hrană - Guvernul vorbește doar despre o analiză

Norma de hrană pentru militari nu va fi tăiată , a anunțat marți, 17 februarie 2026, premierul Ilie Bolojan, precizând că a existat doar o discuție de analiză la propunerea Ministerului Finanțelor, fără o decizie în acest sens, potrivit Digi24 . Șeful Guvernului a explicat că subiectul a fost abordat la nivel de ipoteză de lucru, în contextul mai larg al reducerii cheltuielilor bugetare. „Nu se va acționa asupra normei de hrană”, a declarat Bolojan, subliniind că nu este vorba despre o măsură asumată, ci doar despre o analiză tehnică. Reduceri de personal prin audit Premierul a detaliat că Executivul pregătește un audit al cheltuielilor de personal, cu obiectivul reducerii acestora cu 10%, măsură care ar urma să producă efecte în anii următori. Planul vizează: administrația locală, prin ajustarea grilelor de personal în funcție de numărul de locuitori; reducerea posturilor acolo unde aparatul este supradimensionat; evaluări similare în administrația centrală. Bolojan a precizat că, în instituțiile unde personalul este „corect calculat”, nu vor exista tăieri. Poziția Ministerului Apărării În paralel, ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că refuză eliminarea normei de hrană, calificând-o drept o măsură existentă „de la Cuza încoace”. Acesta a afirmat că sunt posibile reduceri de cheltuieli în cadrul ministerului, dar nu prin diminuarea veniturilor militarilor. Discuția apare într-un moment în care Guvernul caută soluții pentru echilibrarea bugetului, însă Executivul încearcă să evite măsuri care ar putea afecta direct veniturile personalului din domenii sensibile, precum apărarea. [...]

Sorin Grindeanu exprimând îngrijorări legate de viitorul fiscal al României.

Bugetul de Stat14 feb. 2026

Fitch avertizează asupra incertitudinilor fiscale generate de rotația guvernamentală din 2027 - schimbarea premierului complică consolidarea bugetară

Fitch vede o incertitudine majoră pentru deficit în 2027 , odată cu rotativa guvernamentală, potrivit Economedia . Agenția a menținut vineri ratingul suveran al României la „ BBB minus ”, cu perspectivă negativă, și a atras atenția că schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 poate complica traiectoria consolidării fiscale (reducerea deficitului prin măsuri de venituri și cheltuieli). În comunicatul prin care anunță menținerea ratingului, Fitch estimează că implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor pentru 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA (deficitul calculat după metodologia europeană) cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Mesajul cheie al agenției este însă că, dincolo de 2026, predictibilitatea politicilor fiscale scade. Fitch subliniază că „există incertitudine cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și după această dată” , iar printre motive indică explicit schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 și apropierea ciclului electoral din 2028. În evaluarea agenției, această combinație poate face mai dificilă menținerea sau întărirea măsurilor de reducere a deficitului, într-un moment în care România pornește deja de la un nivel ridicat al dezechilibrului bugetar. Consecința directă, în lectura Fitch, este că deficitele administrației publice din România „vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria «BBB» pe perioada de prognoză”. Cu alte cuvinte, chiar dacă ajustarea fiscală din 2026 ar putea arăta mai bine pe hârtie, riscul este ca schimbarea conducerii guvernului să slăbească continuitatea deciziilor necesare pentru a coborî deficitul într-un ritm credibil pentru piețe și pentru agențiile de rating. Rotativa este prevăzută în acordul de coaliție agreat în vara anului 2025 de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, consemnează G4Media, citată de Economedia. Documentul stabilește că PNL va desemna premierul în perioada iunie 2025 – aprilie 2027, iar din aprilie 2027 până în decembrie 2028 premierul va fi desemnat de PSD, ceea ce ar însemna înlocuirea lui Ilie Bolojan cu Sorin Grindeanu cu circa un an și jumătate înaintea alegerilor parlamentare programate pentru decembrie 2028. [...]

Marian Neacșu discutând despre dezvoltarea infrastructurii rutiere în Moldova.

Bugetul de Stat10 feb. 2026

Progresul infrastructurii rutiere în Moldova avansează cu autostrăzi până la Suceava și Siret - investiții majore în următorii ani

Vicepremierul PSD, Marian Neacșu , a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii rutiere în Moldova, menționând că autostrăzile care vor lega Bucureștiul de principalele orașe moldovene, precum Suceava și Iași, sunt în curs de realizare . Potrivit Digi24 , aceste proiecte sunt parte a unui plan mai amplu de investiții în infrastructură, care include și extinderea rețelei de autostrăzi până la Siret și Ungheni. În prezent, circulația pe autostradă se desfășoară până dincolo de Focșani, iar în următorii doi ani se estimează că va fi posibil să se ajungă pe autostradă la Suceava și Iași. De asemenea, în următorul an după finalizarea acestor tronsoane, autostrada va continua până la Siret și Ungheni. Aceste proiecte au fost descrise de Neacșu ca fiind un vis al locuitorilor din Moldova, care devine treptat realitate. Investiții și Progrese Actuale La finalul anului trecut, România avea în trafic 1.418 kilometri de autostradă, iar pentru anul curent se preconizează că vor fi dați în funcțiune încă 285 de kilometri . Aceste realizări sunt parte a unui plan de investiții semnificativ, care a înregistrat un volum de 137 de miliarde de lei anul trecut. Vicepremierul a menționat că, în ciuda acestor progrese, România se confruntă cu un deficit bugetar preconizat de 6,2% pentru acest an, din care 3,2% reprezintă serviciul datoriei. Acest context financiar impune un efort comun de ajustare fiscală, dar și o abordare diferențiată a soluțiilor. Lista Proiectelor de Infrastructură Extinderea autostrăzii până dincolo de Focșani. Construcția tronsoanelor de autostradă către Suceava și Iași în următorii doi ani. Continuarea autostrăzii până la Siret și Ungheni în anul următor. Trecerea unei autostrăzi peste Carpați în următorii doi ani. Perspective și Provocări Marian Neacșu a afirmat că, pentru a rezolva problemele actuale, este esențial să fie conștientizate și discutate în mod deschis, căutând soluții împreună cu cei implicați în implementarea acestora. Reforma administrativă, deși încă în discuție, este considerată un pas necesar pentru eficientizarea actului de guvernare local și central. Aceste investiții în infrastructură nu doar că îmbunătățesc conectivitatea regiunilor, dar contribuie și la dezvoltarea economică și socială a Moldovei, oferind noi oportunități pentru locuitori și afaceri. [...]

Un oficial guvernamental intrând într-o sală de ședințe.

Bugetul de Stat05 feb. 2026

Guvernul propune alocarea a 30 miliarde lei pentru relansarea economică - investițiile vizează sectoare cheie pentru redresare rapidă

Guvernul a prezentat un pachet de relansare economică de aproape 4 miliarde de euro , întins pe șase ani, care include și finanțări pentru proiecte de cercetare și apărare, potrivit Știrile ProTV . Măsurile sunt gândite să susțină creșterea economică într-un context de constrângeri bugetare, cu accent pe investiții și pe domenii considerate strategice. În arhitectura planului, componenta de finanțare pentru cercetare și apărare este prezentată ca parte a efortului de creștere a competitivității economiei. Premierul Ilie Bolojan a indicat că efectele unor investiții – exemplul dat fiind reducerea importurilor prin producție internă, precum în zona îngrășămintelor – „vor fi cuantificate în anii următori”, ceea ce sugerează o miză pe rezultate pe termen mediu, nu pe impact imediat în execuția bugetară. Planul urmărește să direcționeze resursele către sectoare unde România are deficite comerciale mari, adică importă mai mult decât exportă, fiind menționată explicit industria chimică. În paralel, statul ar urma să încurajeze investiții în zona materiilor prime critice, precum cuprul și grafitul, resurse cu cerere ridicată la nivel internațional și relevante pentru lanțuri industriale care includ tehnologii avansate, inclusiv cele cu utilizări duale (civile și de apărare). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a prezentat pachetul ca o schimbare de abordare „de pe consum pe investiții” și de pe volum pe „calitate”, iar facilitățile ar urma să fie calibrate în funcție de impact. Concret, companiile care pot finanța din surse proprii investiții de peste 1 miliard de lei ar putea primi granturi și credite fiscale (reduceri ale taxelor datorate), iar proiectele mai mici ale IMM-urilor ar urma să fie eligibile de la 7 milioane de lei în sus; reușita planului este legată, potrivit materialului, de reforma administrației, din economiile rezultate urmând să fie acoperită o parte din finanțare. [...]