Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Adoptarea bugetului pe 2026 rămâne prioritatea coaliției, după întâlnirea de marți, 17 februarie 2026, dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor aflate la guvernare, la Palatul Cotroceni, potrivit Libertatea. Discuțiile, începute la ora 15.00 și încheiate în jurul orei 18.30, au marcat debutul noii sesiuni parlamentare și au avut în centru atât bugetul de stat, cât și un pachet de reforme economice.
La finalul întâlnirii, reprezentanții celor patru partide și ai minorităților naționale au convenit:
Bugetul de stat pentru 2026 nu a fost însă adoptat, a precizat ulterior liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Președintele a explicat întârzierea prin structura politică complexă a majorității, formată din patru partide și minorități, cu priorități diferite. În paralel, PSD a condiționat votul pe buget de includerea pachetului social propus și de menținerea investițiilor locale la nivelul anului 2025. „Dacă nu vor fi, PSD nu va vota bugetul”, a avertizat Sorin Grindeanu.
În același context, ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că va demisiona dacă până în aprilie nu încep discuțiile privind Legea salarizării, iar fostul lider PSD Marcel Ciolacu a readus în discuție varianta alegerilor anticipate.
Nicușor Dan a cerut cooperare și evitarea criticilor publice între partenerii de guvernare, subliniind că nemulțumirea populației este legată în principal de scăderea puterii de cumpărare. Potrivit șefului statului, discuția pe buget este „gata să înceapă”, însă ritmul adoptării depinde de dinamica negocierilor politice.
Recomandate
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
România își securizează miza bugetară în UE printr-o alianță de 17 state : președintele Nicușor Dan și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au coagulat o poziție comună în Grupul „Prietenii Coeziunii ” pentru ca agricultura și politica de coeziune să rămână priorități în viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), potrivit Euronews . Cele 17 state membre au transmis o scrisoare comună premierului Irlandei, Micheál Martin, a cărui țară deține Președinția rotativă a Consiliului UE, înaintea următoarelor etape de negociere a bugetului european, conform președintelui României. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european.” Ce urmărește România în negocierile pentru 2028–2034 Nicușor Dan spune că poziția comună vizează menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, în condițiile în care UE pregătește următorul buget pe termen lung. În același timp, președintele a invocat nevoia de resurse suficiente și pentru noile priorități ale Uniunii, între care securitatea și apărarea, competitivitatea și tranzițiile energetică și digitală. Contextul: propunerea Comisiei și schimbarea arhitecturii fondurilor Demersul are loc pe fondul unor negocieri descrise ca fiind complexe, după ce Comisia Europeană a propus un cadru financiar de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în care coeziunea și agricultura sunt integrate într-o nouă structură de finanțare. Consiliul UE indică faptul că noua structură ar urma să grupeze într-un plan național și regional mai multe domenii, inclusiv coeziunea, agricultura, pescuitul, migrația și securitatea. Ce urmează și de ce contează calendarul Potrivit Consiliului UE, ținta este ca acordul asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 să fie închis până la finalul lui 2026, astfel încât legislația necesară să fie adoptată în 2027, iar finanțarea să continue fără întrerupere din ianuarie 2028. Pentru România, miza rămâne păstrarea unor alocări consistente pentru coeziune și agricultură, inclusiv pentru reducerea decalajelor dintre state și susținerea competitivității companiilor din economiile mai puțin dezvoltate. [...]
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
România își leagă poziția pe viitorul buget al UE de investiții și de reforma colectării , în condițiile în care președintele Nicușor Dan a discutat la Bruxelles cu șeful Eurogrupului despre un „buget european ambițios” și despre digitalizarea administrației fiscale , potrivit Adevărul . Întâlnirea a avut loc vineri, 11 septembrie, cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis . Într-o postare pe X, șeful statului a spus că România susține un buget al Uniunii Europene care „să răspundă priorităților comune și nevoii de investiții în dezvoltarea Europei”. În același mesaj, Nicușor Dan a indicat ca temă de discuție și digitalizarea administrației fiscale , cu accent pe măsuri pentru creșterea eficienței colectării și reducerea evaziunii, menționând că experiența altor state membre și cooperarea europeană pot accelera progresele. De ce contează: bugetul UE și colectarea fiscală, în aceeași agendă Mesajul politic leagă două dosare cu impact direct asupra finanțelor publice: poziționarea României în negocierile privind viitorul buget european (care influențează volumul și direcția investițiilor finanțate la nivel UE) și modernizarea colectării interne, unde digitalizarea este prezentată ca instrument pentru eficiență și combaterea evaziunii. Context: ce este Eurogrupul și cum funcționează Potrivit Consiliului Europei , Eurogrupul este un organism informal al UE în care miniștrii de finanțe ai statelor din zona euro discută chestiuni legate de moneda unică și coordonează politicile economice. Printre atribuții se numără coordonarea politicilor economice, promovarea creșterii și identificarea de soluții comune la provocări economice. Eurogrupul se reunește, de regulă, o dată pe lună, înaintea reuniunii ECOFIN, și pregătește summit-urile zonei euro și acțiunile ulterioare acestora. [...]
Guvernul a aprobat cheltuieli salariale de 22,94 milioane lei pentru 22 de operatori locali, inclusiv 380 de posturi noi , într-o decizie cu impact direct asupra bugetelor companiilor și regiilor aflate sub autorități locale din 18 județe, potrivit Biziday . Executivul a avizat un act normativ care permite atât ocuparea unor posturi vacante, cât și creșterea numărului de personal și a cheltuielilor de natură salarială „ca urmare a dezvoltării activității” pentru 22 de operatori economici din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea administrației publice locale. Din totalul de 22.942.218 lei , Guvernul detaliază următoarea structură a costurilor: 5.062.675 lei : majorări salariale pentru 16 operatori (indexări cu inflația, conform titlului materialului); 4.390.593 lei : cheltuieli aferente celor 103 posturi vacante (în cazul a 13 operatori ); 13.488.948 lei : cheltuieli aferente pentru 380 de posturi nou-înființate . În justificare, Guvernul arată că operatorii vizați desfășoară „activități esențiale” în servicii publice locale – de la utilități, transport public și salubrizare, până la apă-canal, administrarea domeniului public și energie termică – iar continuitatea acestor servicii depinde de capacitatea de a asigura personalul necesar și de respectarea obligațiilor contractuale. Lista celor 22 de operatori include, între alții, companii și regii din zona de apă-canal, transport public, salubritate și administrare locală, precum Apa Service SA, Gascon SA Miercurea-Ciuc , Publitrans 2000 SA, Transport Urban Reșița SRL, Modern Calor SA Botoșani, Societatea APA CTTA SA Alba, SC Transport Public SA Bacău și SC Salubrizare și Servicii Publice Focșani SA. [...]
Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]
