Știri din categoria Bugetul de Stat

Acasă/Știri/Bugetul de Stat/30 de miliarde dispărute din contul...

30 de miliarde dispărute din contul curent - investițiile străine revin, dar statul duce datoria externă la 125,6 miliarde de euro

Bancnote românești așezate într-un borcan transparent.

Deficitul de cont curent al României a depășit 30 de miliarde de euro în 2025, în timp ce datoria externă a crescut puternic, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Dezechilibrul extern a ajuns la 30,1 miliarde de euro, față de 28,9 miliarde în 2024, chiar dacă ponderea în PIB a scăzut ușor, de la 8,2% la 8%.

Evoluția vine pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare, unde deficitul s-a adâncit la 10,2 miliarde de euro, cu aproape 1,9 miliarde peste nivelul din anul anterior. Creșterea sumelor din profiturile nete datorate acționarilor străini, până la 11,8 miliarde de euro, precum și majorarea plăților nete pentru datorie, la 4,5 miliarde de euro, au amplificat presiunea asupra contului curent.

În structură, datele arată evoluții mixte:

  • deficitul comercial cu bunuri s-a redus ușor, la 32,3 miliarde de euro;
  • excedentul din servicii a crescut, susținut de transporturi și IT&C, care au generat împreună peste 13 miliarde de euro;
  • deficitul din turism a urcat la 4,6 miliarde de euro, pe fondul cheltuielilor mai mari ale românilor în străinătate;
  • excedentul veniturilor secundare s-a diminuat semnificativ, la 290 de milioane de euro.

Pe partea de finanțare, investițiile străine directe au revenit la 8,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, acoperind circa 32% din deficit, față de 18% în 2024. Totodată, contul de capital a beneficiat de 7,2 miliarde de euro din fonduri europene, iar statul a atras 14,4 miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni externe.

Datoria externă totală a crescut cu aproape 24 de miliarde de euro, ajungând la 227,3 miliarde de euro. Fără creditele intragrup, nivelul a urcat la 176 de miliarde de euro. Cea mai mare contribuție la creștere aparține sectorului public: datoria guvernamentală externă a avansat de la 107 la 125,6 miliarde de euro, în contextul unui deficit bugetar ridicat.

Datele confirmă o economie care continuă să funcționeze pe baza finanțării externe consistente, cu o ușoară îmbunătățire a fluxurilor de investiții, dar cu presiuni tot mai vizibile din zona datoriei și a plăților aferente acesteia.

Recomandate

Articole pe același subiect

Sediul Băncii Naționale a României, simbol al economiei naționale.
Bugetul de Stat16 feb. 2026

BNR confirmă adâncirea dezechilibrului extern în 2025 - deficitul de cont curent a urcat la 30,1 miliarde euro, datoria externă a trecut de 227 miliarde euro

Deficitul de cont curent a ajuns la 30,1 miliarde euro în 2025 , potrivit Băncii Naționale a României , care a publicat luni, 16 februarie 2026, datele privind balanța de plăți și datoria externă aferente lunii decembrie 2025. Nivelul este peste cel din 2024, când deficitul a fost de 28,9 miliarde euro, ceea ce indică o adâncire a dezechilibrului extern. În perioada ianuarie–decembrie 2025, contul curent a înregistrat un deficit de 30.127 milioane euro. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea deficitului la veniturile primare și de reducerea excedentului la veniturile secundare. În schimb, deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 637 milioane euro, iar excedentul serviciilor a crescut cu 369 milioane euro. Structura principalelor componente (mil. euro): Bunuri: deficit de 32.329, în ușoară ameliorare Servicii: excedent de 12.086, în creștere Venituri primare: deficit de 10.174, în creștere semnificativă Venituri secundare: excedent de 290, în scădere Investițiile directe ale nerezidenților au totalizat 8.153 milioane euro, peste nivelul de 5.602 milioane euro din 2024. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 6.185 milioane euro, iar creditele intragrup 1.968 milioane euro. Datoria externă totală a crescut în 2025 cu 23.837 milioane euro, până la 227.347 milioane euro. Din total: Termen lung: 179.431 milioane euro (78,9% din total), +14,8% Termen scurt: 47.916 milioane euro (21,1% din total), +1,6% Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 17,2%, față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele internaționale a urcat la 6 luni, de la 5,7 luni anterior. Totodată, rezervele valutare au acoperit 104,8% din datoria externă pe termen scurt la finalul anului 2025. [...]

Alexandru Nazare discutând despre disciplina bugetară și ratingul României.
Bugetul de Stat14 feb. 2026

Nazare după decizia Fitch privind ratingul României - „Prioritatea rămâne disciplina bugetară”

„Prioritatea acestui Guvern rămâne disciplina bugetară” , a declarat Alexandru Nazare după ce agenția Fitch a menținut ratingul României la BBB- , cu perspectivă negativă. Potrivit Digi24 , ministrul Finanțelor a transmis vineri, 13 februarie 2026, că Executivul va continua ajustarea fiscală și reducerea deficitului pentru a păstra stabilitatea economică și încrederea investitorilor. Nazare a subliniat că reconfirmarea calificativului „investment grade” arată că partenerii externi au încredere în capacitatea Guvernului de a corecta dezechilibrele. El a amintit că deficitul bugetar a fost preluat la un nivel record și că măsurile adoptate au început să producă efecte. Măsuri invocate de ministru majorarea TVA din august 2025; înghețarea cheltuielilor publice în 2026; reducerea deficitului ESA cu aproape 2 puncte procentuale în 2026; stabilizarea datoriei publice. Potrivit raportului Fitch , costurile de finanțare au scăzut de la peste 7,4% la aproximativ 6,5% în perioada octombrie 2025 – februarie 2026, iar interesul investitorilor pentru titlurile de stat rămâne solid. În același timp, agenția estimează o creștere economică sub 2% până în 2027 și o posibilă majorare a datoriei publice spre 63% din PIB, în lipsa unor măsuri suplimentare. Ministrul Finanțelor a reiterat că obiectivul pe termen mediu este îmbunătățirea ratingului de țară, prin continuarea disciplinei bugetare și respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. [...]

Ministrul Finanțelor discută despre reducerea deficitului bugetar în România.
Bugetul de Stat09 feb. 2026

Reducerea deficitului bugetar, „proiect național”, spune Nazare - miza este recâștigarea încrederii investitorilor

Ministrul Finanțelor vizează scăderea costurilor de împrumut sub 6% până la finalul lui 2026 , în condițiile în care reducerea deficitului bugetar este prezentată drept un obiectiv comun, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că recâștigarea încrederii investitorilor prin reducerea deficitului bugetar excesiv ar trebui să devină un „proiect național”, pe fondul eforturilor guvernului de a prelua controlul asupra politicii fiscale. Ținta declarată este coborârea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la sfârșitul anului, randamentele fiind un indicator al percepției pieței asupra riscului și stabilității fiscale. „Indiferent de tipul de guvern, de orientarea partidelor și a coalițiilor, problema datoriei publice rămâne – și multe lucruri se schimbă pentru că trebuie să abordăm această problemă, nu numai deficitul, ci și datoria, împreună”, a spus Nazare. În centrul mesajului ministrului este ideea că reducerea deficitului nu mai poate fi tratată ca o temă tehnică, rezervată Ministerului Finanțelor, ci ca un proiect național cu efecte directe asupra costului banilor pentru stat și, implicit, asupra economiei. Un deficit mai mic înseamnă nevoi de finanțare mai reduse și, în general, o presiune mai mică pe dobânzile la care se împrumută statul, ceea ce poate elibera spațiu bugetar pentru alte cheltuieli și poate stabiliza traiectoria datoriei publice. Pentru 2026, Nazare a indicat că executivul condus de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrat pe reducerea deficitului la 6,2% din producția economică, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul 2025 a adus „câștiguri mai bune decât se aștepta” în reducerea deficitului. În același timp, ministrul și-a exprimat încrederea că agențiile de rating vor confirma calificativul de investiții al României și ar putea îmbunătăți perspectiva negativă. Evaluarea imediată vine din partea Fitch Ratings, care urma să revizuiască ratingul României vineri; în prezent, ratingul este cu un nivel peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor instituționale), cu perspectivă negativă. În acest context, consolidarea fiscală devine nu doar o țintă internă, ci și un semnal extern către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care au existat speculații privind riscul unei retrogradări. Din informațiile prezentate, „proiectul național” de reducere a deficitului se sprijină pe câteva repere concrete menționate de ministru și de contextul descris: reducerea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la finalul anului; menținerea țintei de deficit de 6,2% din producția economică în 2026; evitarea unei retrogradări a ratingului și, eventual, îmbunătățirea perspectivei; stabilizarea datoriei publice, care a depășit 60% din PIB, aspect considerat esențial pentru rating; ieșirea din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Pe plan intern, miza este complicată de tensiunile din coaliția de guvernare, descrisă ca fragmentată și formată din patru partide, cu dispute inclusiv pe tema reducerilor din administrația publică. Guvernul nu aprobase încă bugetul pentru 2026, iar Nazare a declarat că își propune să obțină aprobarea până la sfârșitul lunii, în timp ce premierul a avertizat partenerii să nu blocheze măsurile. În planul piețelor, investitorii „au recunoscut progresele” din ultimul an, iar randamentele obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei au scăzut cu peste 100 de puncte de bază, însă persistă îngrijorări privind capacitatea României de a menține ritmul de consolidare. În această logică, reducerea deficitului bugetar ca proiect național devine, în practică, un test de coerență: dacă măsurile sunt susținute politic și bugetul este adoptat rapid, statul poate consolida credibilitatea fiscală și poate reduce costurile de finanțare; dacă apar blocaje, presiunea se poate întoarce în dobânzi și în evaluările de rating. [...]

Clădirea Ministerului Finanțelor cu steaguri și sigla instituției vizibile.
Bugetul de Stat06 feb. 2026

Ministerul Finanțelor a atras 335 mil. lei suplimentar de la bănci - cerere peste ofertă la două emisiuni

Ministerul Finanțelor a atras 335 milioane de lei suplimentar de la bănci potrivit Economica.net , în cadrul unei sesiuni suplimentare (oferte necompetitive) organizate după licitația de referință de joi. Operațiunea se înscrie în planul de finanțare al lunii februarie 2026, iar destinația fondurilor este explicită: refinanțare și finanțarea deficitului bugetar. În sesiunea suplimentară, valoarea nominală a celor două emisiuni adjudecate a fost de 161 milioane de lei, respectiv 174 milioane de lei, totalizând 335 milioane de lei. Interesul băncilor a depășit volumele adjudecate: ofertele transmise au fost de 381 milioane de lei pentru prima emisiune și 418 milioane de lei pentru a doua, ceea ce indică o cerere peste ofertă la ambele instrumente. Pentru februarie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,7 miliarde de lei. La această sumă se poate adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (titluri de stat standardizate, folosite ca reper de piață). Conform aceleiași surse, suma de 7,7 miliarde de lei este cu 2,3 miliarde de lei sub nivelul programat în ianuarie 2026 (10 miliarde de lei) și are o dublă destinație bugetară, relevantă pentru presiunea de finanțare din 2026: refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice; finanțarea deficitului bugetului de stat. [...]

Reprezentanți ai Ministerului Finanțelor discutând despre datoriile României.
Bugetul de Stat28 ian. 2026

România plătește datorii de 30 miliarde euro în 2026 - nivel record al scadențelor și impact asupra bugetului

România se confruntă cu un an record în 2026, când datoriile cumulate în ultimii ani ajung la scadență, totalizând 30 de miliarde de euro. Potrivit Profit.ro , acest volum de plăți este semnificativ mai mare comparativ cu 2025, când scadențele au fost de 99 de miliarde de lei. Creșterea este atribuită în principal împrumuturilor contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare. În 2026, Ministerul Finanțelor trebuie să gestioneze rambursări semnificative, inclusiv 127 de miliarde de lei către creditorii interni. Acestea includ obligațiuni emise către bănci și investitori instituționali, precum și titluri retail de 32 de miliarde de lei, care au fost populare în rândul populației datorită randamentelor mai mari decât depozitele bancare. Impactul asupra cheltuielilor cu dobânzile Cheltuielile cu dobânzile au crescut considerabil, ajungând la 50,5 miliarde de lei anul trecut, cu 40% mai mult față de 2024. Această creștere este determinată de două cauze principale: deficitul bugetar ridicat și refinanțarea datoriilor mai vechi la dobânzi mai mari. Dobânda medie la datoria emisă a atins 6,2% pe an, cea mai ridicată din regiune. „Vedem loc suplimentar pentru compresia randamentului, cu condiția ca execuția fiscală să decurgă conform planului. Cu toate acestea, aceasta este o funcție a stabilității politice. În ciuda unor discuții inițiale, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilitate până când agențiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu strictețe la traiectoria consolidării fiscale”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. Strategii de finanțare și perspective Pentru a gestiona aceste datorii, guvernul intenționează să emită eurobonduri de 10 miliarde de euro în 2026. De asemenea, se bazează pe împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programul SAFE al Uniunii Europene, care oferă dobânzi mai mici decât cele de pe piață. Datoria publică a României este estimată să crească la 59% din PIB la sfârșitul anului trecut, cu perspective de a atinge 67-68% în 2028-2029, conform estimărilor Erste. Totuși, se anticipează o scădere a randamentului la 10 ani la 6,5% până la sfârșitul lui 2026, datorită excedentului de lichiditate din piața interbancară și reducerii așteptate a ratei cheie de către BNR. Provocări și riscuri Economiștii avertizează asupra riscurilor de creștere a dobânzilor, cauzate de eventualele dezacorduri politice care ar putea întârzia implementarea măsurilor de ajustare fiscală. În plus, stabilitatea politică este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating. Pe scurt, România se află într-un punct critic în 2026, când trebuie să gestioneze eficient un volum record de datorii scadente. Strategiile de finanțare și stabilitatea politică vor juca un rol esențial în navigarea acestor provocări financiare. [...]

Ștefan Nanu discută despre bugetul pe 2026 în contextul austerității temporare.
Bugetul de Stat13 ian. 2026

Bugetul pe 2026 vine cu întârziere; Guvernul va funcționa două luni cu fonduri limitate

Vom avea bugetul pe 2026 abia la jumătatea lunii februarie , ceea ce înseamnă că Guvernul va începe anul în regim de austeritate bugetară temporară, cu cheltuieli limitate la media lunară din 2025. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de către Ștefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, aflat la Viena, unde participă la FT Central and Eastern European Forum. Întârzierea are potențialul de a afecta finanțarea unor proiecte de investiții, cel puțin în primele două luni ale anului. Potrivit lui Nanu, planul de finanțare pentru anul 2026 este estimat între 265 și 275 miliarde de lei, în funcție de un deficit bugetar care va fi stabilit între 6% și 6,5% din PIB. Din această sumă, 160-170 miliarde de lei vor proveni din împrumuturi interne , iar componenta de retail (emisiuni pentru populație) se va menține la un nivel record de 48,5 miliarde de lei, la fel ca în 2025. În ceea ce privește împrumuturile externe, planul include atragerea a 21 miliarde de euro, structura fiind următoarea: 6,5 miliarde euro – de la Comisia Europeană 1,5 miliarde euro – de la Banca Mondială și BEI 10 miliarde euro – prin eurobonduri 3 miliarde euro – vor fi folosiți pentru rambursarea unor emisiuni ajunse la maturitate Comparativ cu 2025, se estimează o scădere semnificativă a emisiunilor de eurobonduri , de la 16 miliarde euro la 10 miliarde euro. Această reducere vizează îmbunătățirea condițiilor de finanțare externe prin scăderea curbei randamentelor și a spreadurilor. Nanu mai subliniază că, pe termen mediu, creșterea absorbției fondurilor europene este esențială pentru a reduce presiunile asupra necesarului de finanțare a deficitului. Se așteaptă ca, pe măsură ce reformele fiscale vor da rezultate, componenta internă de împrumuturi să crească. Deși ținta de deficit pentru 2026 prevede o îmbunătățire față de anii anteriori – de la 8,4% în 2025 și 9,3% în 2024 – România va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Această situație obligă Guvernul la o politică fiscală atent calibrată, într-un context economic intern și internațional incert. Tabel – Comparativ plan de finanțare 2025 vs. 2026: Indicator 2025 2026 (estimare) Deficit bugetar (% PIB) 8,4% 6 – 6,5% Finanțare totală (mld. lei) – 265 – 275 Împrumuturi interne (mld. lei) – 160 – 170 Retail (mld. lei) 48,5 48,5 Împrumuturi externe (mld. euro) 21 21 Eurobonduri (mld. euro) 16 10 Observație: În lipsa bugetului aprobat, administrația publică va putea aloca fonduri doar în limita unei douăsprezece din cheltuielile anuale din anul anterior, ceea ce afectează în special proiectele de investiții cu execuție rapidă. [...]