Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul de cont curent al României a depășit 30 de miliarde de euro în 2025, în timp ce datoria externă a crescut puternic, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Dezechilibrul extern a ajuns la 30,1 miliarde de euro, față de 28,9 miliarde în 2024, chiar dacă ponderea în PIB a scăzut ușor, de la 8,2% la 8%.
Evoluția vine pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare, unde deficitul s-a adâncit la 10,2 miliarde de euro, cu aproape 1,9 miliarde peste nivelul din anul anterior. Creșterea sumelor din profiturile nete datorate acționarilor străini, până la 11,8 miliarde de euro, precum și majorarea plăților nete pentru datorie, la 4,5 miliarde de euro, au amplificat presiunea asupra contului curent.
În structură, datele arată evoluții mixte:
Pe partea de finanțare, investițiile străine directe au revenit la 8,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, acoperind circa 32% din deficit, față de 18% în 2024. Totodată, contul de capital a beneficiat de 7,2 miliarde de euro din fonduri europene, iar statul a atras 14,4 miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni externe.
Datoria externă totală a crescut cu aproape 24 de miliarde de euro, ajungând la 227,3 miliarde de euro. Fără creditele intragrup, nivelul a urcat la 176 de miliarde de euro. Cea mai mare contribuție la creștere aparține sectorului public: datoria guvernamentală externă a avansat de la 107 la 125,6 miliarde de euro, în contextul unui deficit bugetar ridicat.
Datele confirmă o economie care continuă să funcționeze pe baza finanțării externe consistente, cu o ușoară îmbunătățire a fluxurilor de investiții, dar cu presiuni tot mai vizibile din zona datoriei și a plăților aferente acesteia.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026 , o ajustare care reduce presiunea de finanțare a statului și poate conta în relația cu investitorii și cu angajamentele fiscale asumate la nivel european, potrivit Știrile Pro TV , care citează date ale Ministerului Finanțelor transmise prin Agerpres. În termeni nominali, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat la final de aprilie cu un deficit de 23,95 miliarde lei, față de 55,97 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, deficitul este de 1,17%, comparativ cu 2,92% în ianuarie–aprilie 2025, ceea ce înseamnă o reducere de 1,75 puncte procentuale. De ce contează: o corecție fiscală de amploare, după doi ani cu deficit ridicat Ministerul Finanțelor descrie evoluția drept „una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani”, cu o reducere de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, instituția arată că, raportat la ultimii doi ani, traiectoria deficitului s-a schimbat vizibil: de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% în 2025 și la 1,17% în 2026. Ce a stat în spatele scăderii: venituri mai mari și efectul măsurilor fiscale din 2025 Veniturile totale ale bugetului au însumat 223,83 miliarde lei în primele patru luni din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor indică drept factori principali veniturile curente, în special din TVA, impozitul pe salarii și venit și contribuțiile de asigurări, și le leagă de măsurile fiscale adoptate în 2025, dar și de o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale. Ținta pentru 2026 și riscurile invocate de Finanțe Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că obiectivul pentru 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB „în termeni cash”, în linie cu angajamentele europene. În același timp, el a avertizat că ajustarea are loc într-un context de cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce ar impune control al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene, în paralel cu menținerea investițiilor publice. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 986,9 milioane de lei la 6,83% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care arată costul la care se finanțează bugetul în piața internă, potrivit Antena 3 . Împrumutul a fost realizat luni printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (serii standard, folosite ca reper în piață), cu o maturitate reziduală de 89 de luni, la un randament mediu de 6,83% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) , citate de Agerpres. Deși valoarea nominală anunțată a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, băncile au subscris 1,581 miliarde de lei, iar statul a adjudecat 986,9 milioane de lei. Ce urmează: licitație suplimentară Marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 148,1 milioane de lei, la randamentul stabilit în licitația de luni pentru aceste obligațiuni. Context: planul de finanțare din mai, peste nivelul din aprilie Ministerul Finanțelor a planificat în luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, cu posibilitatea de a adăuga încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma programată pentru mai este cu 700 de milioane de lei mai mare decât cea din aprilie 2026 (3,9 miliarde de lei) și, potrivit sursei, este destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
Creșterea datoriei externe la 231,5 miliarde euro pune presiune pe finanțare, în condițiile în care intrările de investiții străine directe au scăzut , deși deficitul de cont curent s-a redus ușor în primul trimestru din 2026, potrivit datelor BNR prezentate de Economedia . La finalul lunii martie 2026, datoria externă totală a României a ajuns la 231,5 miliarde euro, în creștere cu circa 3 miliarde euro față de sfârșitul lui 2025. Evoluția a fost susținută atât de sectorul public, cât și de alte sectoare instituționale, într-un context în care finanțarea externă rămâne un element-cheie pentru echilibrele macroeconomice. Datoria externă crește, cu pondere dominantă pe termen lung Structura datoriei arată o predominanță a împrumuturilor pe termen lung: datoria pe termen lung: 182,8 miliarde euro (79% din total); datoria pe termen scurt: 48,7 miliarde euro (21% din total). În interiorul acestei dinamici, administrația publică rămâne principalul debitor extern, cu 126,5 miliarde euro în martie 2026, în ușoară creștere față de finalul anului trecut. Contul curent se îmbunătățește, dar nu din toate componentele Deficitul de cont curent s-a redus la 5,33 miliarde euro în perioada ianuarie–martie 2026, de la 6,15 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost susținută în principal de diminuarea deficitului din comerțul cu bunuri, cu aproape 1 miliard euro. În același timp, balanța serviciilor a avut un excedent mai mic, iar deficitul veniturilor primare a crescut la 1,59 miliarde euro. Veniturile secundare au contribuit pozitiv mai mult decât în anul anterior, compensând parțial deteriorările din celelalte componente. Investițiile străine directe scad, cu credite intragrup pe minus Un punct sensibil pentru finanțarea externă este reducerea investițiilor directe ale nerezidenților în România: 1,13 miliarde euro în T1 2026, față de 1,63 miliarde euro în T1 2025. Structura indică: 1,46 miliarde euro participații la capital (inclusiv profit reinvestit); -331 milioane euro credite intragrup (valoare net negativă). Indicatori de acoperire: ușoare îmbunătățiri, serviciul datoriei scade BNR raportează o ușoară îmbunătățire a unor indicatori de risc extern: acoperirea importurilor de bunuri și servicii: 6,4 luni (de la 6 luni în decembrie 2025); acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare: 108,1%. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 11,8%, de la 18,4% în anul precedent, ceea ce sugerează o presiune mai mică pe plățile curente aferente datoriei pe termen lung, în pofida creșterii stocului total de datorie. [...]
Datoria externă totală a României a urcat la 231,5 miliarde euro , după o creștere de 3,062 miliarde euro în primele trei luni din 2026, un nivel care menține presiunea pe finanțarea externă și pe costurile de împrumut ale statului și economiei, potrivit datelor BNR citate de Antena 3 . BNR arată că, în perioada ianuarie–martie 2026, datoria externă totală „a crescut cu 3 062 milioane euro, până la 231 525 milioane euro”. Cum arată structura datoriei: termen lung vs. termen scurt La 31 martie 2026, datoria externă pe termen lung a însumat 182.847 milioane euro, adică 79% din total, în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2025. Datoria externă pe termen scurt a fost de 48.678 milioane euro (21% din total), în creștere cu 1,1% față de finalul lui 2025. Context: deficitul de cont curent s-a redus, dar rămâne semnificativ În ianuarie–martie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5.338 milioane euro, comparativ cu 6.153 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. BNR detaliază modificările din structura contului curent: balanța bunurilor: deficit mai mic cu 977 milioane euro; balanța serviciilor: excedent mai mic cu 334 milioane euro; veniturile primare: deficit mai mare cu 305 milioane euro; veniturile secundare: contribuție pozitivă de 477 milioane euro. Investițiile străine directe : nivel mai mic decât anul trecut Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1.130 milioane euro, în scădere față de 1.635 milioane euro în ianuarie–martie 2025. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1.461 milioane euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane euro. Datele sunt incluse în raportarea BNR privind balanța de plăți și datoria externă pentru martie 2026. [...]
