Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul de cont curent al României a depășit 30 de miliarde de euro în 2025, în timp ce datoria externă a crescut puternic, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Dezechilibrul extern a ajuns la 30,1 miliarde de euro, față de 28,9 miliarde în 2024, chiar dacă ponderea în PIB a scăzut ușor, de la 8,2% la 8%.
Evoluția vine pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare, unde deficitul s-a adâncit la 10,2 miliarde de euro, cu aproape 1,9 miliarde peste nivelul din anul anterior. Creșterea sumelor din profiturile nete datorate acționarilor străini, până la 11,8 miliarde de euro, precum și majorarea plăților nete pentru datorie, la 4,5 miliarde de euro, au amplificat presiunea asupra contului curent.
În structură, datele arată evoluții mixte:
Pe partea de finanțare, investițiile străine directe au revenit la 8,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, acoperind circa 32% din deficit, față de 18% în 2024. Totodată, contul de capital a beneficiat de 7,2 miliarde de euro din fonduri europene, iar statul a atras 14,4 miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni externe.
Datoria externă totală a crescut cu aproape 24 de miliarde de euro, ajungând la 227,3 miliarde de euro. Fără creditele intragrup, nivelul a urcat la 176 de miliarde de euro. Cea mai mare contribuție la creștere aparține sectorului public: datoria guvernamentală externă a avansat de la 107 la 125,6 miliarde de euro, în contextul unui deficit bugetar ridicat.
Datele confirmă o economie care continuă să funcționeze pe baza finanțării externe consistente, cu o ușoară îmbunătățire a fluxurilor de investiții, dar cu presiuni tot mai vizibile din zona datoriei și a plăților aferente acesteia.
Recomandate
Execuția bugetară a României pe primele două luni din 2026 arată o îmbunătățire semnificativă , cu un deficit redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Știrile ProTV . Veniturile bugetului general consolidat au crescut, iar restituirile de TVA au adus o infuzie de 7 miliarde de lei în economie. Venituri și deficit bugetar Conform Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,70% din PIB. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de deficitul de 30,24 miliarde lei din aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile totale au însumat 103,73 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de anul trecut. „Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit în termeni nominali de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 miliarde lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB”, arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat. Creșterea veniturilor din TVA și impozite Încasările din TVA au crescut cu 20,6%, ajungând la 23,75 miliarde lei, datorită unei performanțe mai bune în colectare. Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, cu o creștere de 22,3%, influențate de eliminarea unor facilități fiscale și de avansul încasărilor din impozitul pe dividende. Principalele surse de venituri: TVA: 23,75 miliarde lei (+20,6%) Impozit pe venit și salarii: 13,46 miliarde lei (+22,3%) Contribuții de asigurări: 35,15 miliarde lei (+6,0%) Accize: 6,90 miliarde lei (-0,9%) Rambursări UE: 8,28 miliarde lei (+87,8%) Cheltuieli și investiții Cheltuielile totale au scăzut cu 1,6%, ajungând la 117,96 miliarde lei. Cheltuielile cu asistența socială au crescut ușor, în timp ce cheltuielile de personal și cele cu bunurile și serviciile au scăzut. Cheltuielile pentru investiții au fost de 11,20 miliarde lei, cu o mare parte destinată proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Detalii despre cheltuieli: Asistență socială: 43,18 miliarde lei (+0,9%) Dobânzi: 10,26 miliarde lei (stabil) Personal: 27,13 miliarde lei (-0,98 miliarde lei) Bunuri și servicii: 14,43 miliarde lei (-2,1%) Investiții: 11,20 miliarde lei În concluzie, execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 indică o gestionare mai eficientă a finanțelor publice, cu venituri în creștere și un deficit semnificativ redus, ceea ce poate oferi un context favorabil pentru dezvoltarea economică a României. [...]
Premierul Ilie Bolojan anunță reduceri de „zeci de mii” de posturi în administrația centrală și locală, potrivit News.ro . Șeful Guvernului avertizează că, în lipsa restructurărilor, alocările bugetare nu vor acoperi cheltuielile de personal, iar România riscă să adâncească din nou deficitul bugetar. Bolojan a spus că reducerea schemelor de personal este una dintre cele mai importante provocări pe termen scurt și că măsurile vor trebui aplicate în lunile următoare în întreg aparatul administrativ. El a explicat că procesul presupune pași administrativi și decizionali care îl fac dificil de implementat rapid: hotărâri de consiliu, ordonanțe, hotărâri de guvern și organizarea de concursuri. „Prin urmare vom avea nişte reduceri în lunile următoare, care sunt la nivelul zecilor de mii de posturi în tot aparatul central şi în administraţia locală.” Premierul a legat direct restructurările de construcția bugetară pe 2026, susținând că Ministerul Finanțelor a bugetat cheltuieli de salarizare mai mici, cu „câteva procente”, la nivelul ministerelor, ceea ce ar face inevitabilă ajustarea numărului de posturi. În acest context, el a invocat experiența din 2025, când s-au estimat reduceri de personal de 5% în primele luni, dar acestea nu s-au realizat, iar cheltuielile au crescut, ceea ce a contribuit la deteriorarea execuției bugetare. În același timp, Bolojan a arătat că în ministerele unde există deficit de personal și unde reducerile nu sunt fezabile, precum Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, Guvernul are în vedere o altă măsură cu impact bugetar: creșterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, printr-un proiect ce ar urma să fie pus în dezbatere publică până la finalul lunii martie. Premierul a mai spus că reforma companiilor de stat rămâne o prioritate, dar este dificilă în condițiile unor contracte care nu impun criterii de performanță managementului. [...]
Datoria externă a României a crescut cu 2 miliarde de euro într-o singură lună , în ianuarie, pe fondul unei corecții bugetare aflate „nici măcar la jumătate”, potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile economistului-șef al BNR, Valentin Lazea . Într-o intervenție de joi, Lazea a avertizat că România se află în procedură de deficit excesiv și că, în locul asumării ajustărilor necesare, „populismul devine răspunsul preferat” într-un context în care „nimeni nu vrea să piardă absolut nimic”, deși există semnale de deteriorare a echilibrelor macroeconomice. „Populismul este în floare, ca și când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială, ca și când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv și că n-am făcut nici măcar jumate din drumul de corecție bugetară pe care trebuie să-l facem și noi deja ne gândim să facem pași înapoi, și ca și când nu s-ar vedea că datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună. Atâta a crescut în ianuarie.” Economistul-șef al BNR a comparat ritmul actual al acumulării datoriei cu episoade istorice, amintind că România a intrat în dificultăți în perioada comunistă cu o datorie totală de 11 miliarde de dolari, în timp ce acum datoria externă crește cu 2 miliarde de euro pe lună, iar dezbaterea publică se concentrează pe protejarea intereselor individuale. Pe componenta datoriei guvernamentale, datele Ministerului Finanțelor citate de HotNews.ro arată că pragul de 60% din PIB a fost depășit din noiembrie 2025, când datoria a urcat la 1.121 miliarde lei, respectiv 60,2% din PIB (față de 60% în luna anterioară), pe baza PIB-ului comunicat de Institutul Național de Statistică la 6 ianuarie 2026. Conform legislației în vigoare care folosește metodologia UE, depășirea pragului obligă Guvernul să aplice măsuri pentru reducerea datoriei sub 60% din PIB, iar Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară limitează posibilitatea de a majora cheltuieli permanente, inclusiv cele cu pensiile și salariile din sectorul public, și prevede inițierea unor măsuri de înghețare a cheltuielilor totale cu asistența socială din sistemul public. În plus, regulamentele europene impun prezentarea unui plan fiscal multianual care să indice reducerea treptată a datoriei, controlul cheltuielilor și sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor amintește pachetul de reducere a cheltuielilor asumat de Guvern în septembrie 2025 și susține că acesta va fi urmat de inițiative suplimentare, astfel încât datoria publică să coboare sub 60% din PIB începând cu 2031 și să rămână sub acest nivel până în 2041. [...]
România nu pregătește un acord cu FMI , iar discuțiile de la Washington sunt axate pe consolidarea fiscală deja începută și pe finanțări pentru proiecte energetice, potrivit Antena 3 , care îl citează pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , aflat la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI . Nazare spune că România „nu [este] în postura de a avea un acord cu FMI”, ci urmărește „să capitalizeze rezultatele consolidării fiscale” programului aplicat până acum. În același context, ministrul indică o „ajustare de aproape 1%, ca și deficit cash”, fără alte detalii în material despre perioada exactă de referință sau nivelul deficitului. Mesajul pentru piețe: consolidare fiscală, nu finanțare de urgență Din perspectiva finanțelor publice, poziționarea contează pentru percepția de risc: un acord cu FMI este asociat, de regulă, cu presiuni de finanțare și condiționalități, în timp ce mesajul transmis de ministru este că România discută „punctual” despre situația macroeconomică, „mult îmbunătățită”, și despre perspectivele pe termen scurt și mediu. Ministrul mai afirmă că România va avea discuții și cu „toate cele 3 agenții de rating”, întâlniri relevante în contextul costurilor de finanțare ale statului și al evaluării riscului suveran. Banca Mondială: proiecte energetice și întâlnire la vârf Nazare afirmă că este „o premieră” întâlnirea României cu președintele Băncii Mondiale și leagă acest lucru de o „postură nouă” și de „credibilitatea” recâștigată în discuțiile începute anul trecut. În material sunt menționate drept proiecte „concrete” pentru care Banca Mondială ar fi „pregătită să intervină cu finanțare”: zona nucleară, inclusiv reabilitarea reactoarelor de la Cernavodă; proiecte cu gaz natural. Investiții și inflație: interes, dar context dificil Ministrul spune că a prezentat potențialul de investiții în România și că „există interes pentru investiții”, inclusiv din partea investitorilor americani, fără a oferi cifre sau angajamente. Pe partea de context macro, Nazare apreciază că „inflația va rămâne ridicată”, invocând și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra proiecțiilor de dezinflație ale României și ale BNR. Totodată, el arată că delegația României urmează să aibă întâlniri și cu administrația americană, inclusiv la Trezoreria SUA, Departamentul de Comerț și la Casa Albă, cu Consiliul de dominanță energetică. [...]
Eugen Rădulescu avertizează că România a rămas fără „amortizor” bugetar după ce Fondul de rezervă al Guvernului a fost cheltuit în afara situațiilor de criză, ceea ce reduce spațiul de reacție al statului într-un nou șoc extern, precum tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit digi24.ro . Consilierul guvernatorului BNR spune că fondul „trebuie cheltuit numai și numai pentru crize”, însă „a fost tocat pe nimic”, iar acum „nu mai avem nicio resursă bugetară” pentru a atenua efectele unei crize precum cea „din Golf”. În lectura sa, problema nu este doar lipsa banilor din fond, ci faptul că ea vine peste un dezechilibru fiscal deja mare. Deficit mare, datorie mai scumpă: costul se vede în dobânzi Rădulescu leagă vulnerabilitatea actuală de politica bugetară din ultimii ani, afirmând că, din 2017, România „nu a mai respectat echilibrele bugetare”. El indică drept vârf anul 2024, când deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,3% din PIB , „într-un an fără niciun fel de criză”. În acest context, consilierul BNR atrage atenția asupra costului finanțării datoriei publice: România ar urma să plătească „ 3% din PIB numai dobânzi ”, mai mult decât cheltuielile pentru învățământ, iar suma „nu va scădea, va crește”, pe fondul deficitelor ridicate. El menționează și că, înainte de escaladarea tensiunilor din Golf, dobânzile la datoria publică coborâseră sub 6%, până la „5,99” pentru câteva zile. De ce contează: spațiu fiscal mai mic într-un nou șoc extern Mesajul central este că, atunci când deficitul bugetar este foarte mare și se corelează cu un deficit de cont curent aproape la fel de mare, „țara trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale”, iar creșterile de salarii, pensii și investiții din perioada recentă ar fi fost susținute de „o îndatorare fără limită” care „are o limită”. „Ne-am trezit că nu avem niciun glonț. Nu mai avem nicio resursă bugetară.” În opinia sa, refacerea economiei nu este posibilă fără reducerea deficitului, pe care îl numește „o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”. Presiuni în anii următori și risc politic Rădulescu mai avertizează că, pe termen mediu, ieșirea la pensie a „decrețeilor” va înclina raportul dintre contribuabili și beneficiari, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe buget. Ca direcție de răspuns, el propune o reorganizare administrativ-teritorială pentru reducerea costurilor din sectorul public. Separat, consilierul BNR spune că o criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică „de mari proporții”, în contextul tensiunilor din Coaliție menționate în material (inclusiv discuțiile despre preluarea funcției de premier înainte de termenul din protocol). [...]
Primăria Sectorului 6, condusă de Ciprian Ciucu, vrea să recupereze de la proprietari peste 856 milioane lei considerați „cheltuieli neeligibile” făcute de Primăria Generală în Programul Național de Consolidare a clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, potrivit hotnews.ro . Miza este una bugetară: sumele ar urma să fie transferate, practic, dinspre administrație către persoane fizice, cu efect direct asupra costului final al consolidărilor. Planul descris în documentul citat presupune ca proprietarii imobilelor incluse în program să plătească eșalonat, pe cinci ani, sumele stabilite de primărie. Dacă nu achită, proprietatea ar urma să fie ipotecată în favoarea primăriei, pe o perioadă de 15 ani, interval în care datoria ar trebui plătită. Ce se schimbă pentru proprietari și de ce contează Din perspectiva impactului economic, măsura ar transforma o intervenție finanțată în principal de la bugetul de stat într-o obligație de plată pentru beneficiari, în condițiile în care vorbim de un volum de cheltuieli neeligibile de peste 856 milioane lei. În același timp, materialul semnalează o problemă de aplicare: nu este precizat cum ar putea fi impusă obligația în cazul unor contracte deja încheiate, ceea ce lasă deschisă întrebarea privind baza legală și mecanismul efectiv de recuperare. Ce urmează În forma prezentată, proprietarii ar urma să primească sume „impuse de primărie” și un calendar de plată, cu ipotecă drept instrument de garantare în caz de neplată. Articolul nu oferă detalii despre pașii administrativi concreți sau despre momentul de la care măsura ar intra în vigoare. [...]
