Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul de cont curent al României a depășit 30 de miliarde de euro în 2025, în timp ce datoria externă a crescut puternic, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Dezechilibrul extern a ajuns la 30,1 miliarde de euro, față de 28,9 miliarde în 2024, chiar dacă ponderea în PIB a scăzut ușor, de la 8,2% la 8%.
Evoluția vine pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare, unde deficitul s-a adâncit la 10,2 miliarde de euro, cu aproape 1,9 miliarde peste nivelul din anul anterior. Creșterea sumelor din profiturile nete datorate acționarilor străini, până la 11,8 miliarde de euro, precum și majorarea plăților nete pentru datorie, la 4,5 miliarde de euro, au amplificat presiunea asupra contului curent.
În structură, datele arată evoluții mixte:
Pe partea de finanțare, investițiile străine directe au revenit la 8,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, acoperind circa 32% din deficit, față de 18% în 2024. Totodată, contul de capital a beneficiat de 7,2 miliarde de euro din fonduri europene, iar statul a atras 14,4 miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni externe.
Datoria externă totală a crescut cu aproape 24 de miliarde de euro, ajungând la 227,3 miliarde de euro. Fără creditele intragrup, nivelul a urcat la 176 de miliarde de euro. Cea mai mare contribuție la creștere aparține sectorului public: datoria guvernamentală externă a avansat de la 107 la 125,6 miliarde de euro, în contextul unui deficit bugetar ridicat.
Datele confirmă o economie care continuă să funcționeze pe baza finanțării externe consistente, cu o ușoară îmbunătățire a fluxurilor de investiții, dar cu presiuni tot mai vizibile din zona datoriei și a plăților aferente acesteia.
Recomandate
Cheltuielile cu dobânzile au trecut de 40 mld. lei în 7 luni , iar această notă de plată începe să limiteze spațiul bugetar chiar și într-un an în care deficitul se reduce, potrivit Profit . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , avertizează că dobânzile sunt „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și argumentează că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a diminua presiunea asupra costurilor de finanțare. În execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 , deficitul bugetului general consolidat a coborât la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere nominală de 37%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34% (o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale), pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm moderat al cheltuielilor. Dobânzile: 40,12 miliarde lei, 2% din PIB Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a 2% din PIB, după o creștere de 26,5% față de perioada similară din 2025. Nivelul acestora menține, în evaluarea Ministerului Finanțelor, o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. „Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția.” Mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar trebui, în timp, să reducă presiunea asupra costurilor datoriei publice. Ajustare cu investiții în creștere și TVA rambursat către companii Datele prezentate indică o consolidare realizată prin creșterea veniturilor și temperarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor. Veniturile totale au urcat la 412,31 miliarde de lei (+11,2% an/an), în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei (+2,9% an/an). Câteva elemente cheie din structură: cheltuielile de personal: 95,67 miliarde de lei, în scădere netă cu 4,06 miliarde de lei; investiții: 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din 2025; 71,05% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR; rambursări de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni (în text apare și valoarea 20,48 miliarde de lei pentru restituiri, în creștere față de 2025). Ministrul a insistat că reducerea deficitului „nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”. Ce urmează: bază de comparație schimbată și testul agențiilor de rating Nazare a avertizat că, din august, comparația cu anul trecut se va modifica, odată cu „anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025”, ceea ce ar urma să reducă „în mod firesc” diferențele față de 2025. În acest context, miza devine menținerea execuției „în profilul bugetar” și pe traiectoria necesară pentru ținta de deficit pe întregul an. În paralel, ministrul a indicat drept reper apropiat evaluarea agenției S&P, în condițiile în care piețele urmăresc capacitatea României de a păstra direcția și de a construi „un buget credibil pentru 2027”, pe fondul unor costuri de finanțare încă ridicate. [...]
Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating , iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia . Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană . Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară. Miza fiscală: praguri de cost și risc pentru rating Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii. Ce promite proiectul: fără scăderi de venituri, creșteri pentru majoritatea salariilor Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare. Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante. Ajustări punctuale: zona justiției În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat. În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating. [...]
Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică blochează mecanic creșteri de salarii și pensii , iar presiunea de ajustare riscă să se mute și mai mult pe taxe, cu efecte directe asupra companiilor și consumului, potrivit unei analize citate de Agerpres , care redă poziția consultantului financiar Adrian Negrescu. După primul trimestru, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB, echivalentul a aproape 1.170 miliarde de lei, în creștere cu 4,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut (55,8%). Avansul este al patrulea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Finlanda, Bulgaria și Polonia. Pragul de 60% activează restricții legale Negrescu atrage atenția că depășirea pragului nu este doar un reper simbolic, ci declanșează constrângeri prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare : Guvernul nu mai poate aproba măsuri care majorează cheltuielile de personal din sectorul public sau pe cele de asistență socială. Concret, salariile bugetarilor și pensiile rămân înghețate cât timp datoria se menține peste 60% din PIB, consecință „deja anunțată oficial de Ministerul Finanțelor”, potrivit materialului. Costul finanțării rămâne ridicat, deși datoria e sub media UE Analiza descrie o „poziție paradoxală”: România are o datorie raportată la PIB sub media europeană și sub nivelul Ungariei, dar plătește unele dintre cele mai mari costuri de finanțare din regiune, pe fondul ritmului de îndatorare și al percepției de risc politic și fiscal. În acest context, Negrescu indică randamente ridicate pentru titlurile de stat românești pe 10 ani, la aproximativ 6,7–7,4%, peste nivelurile menționate pentru Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Diferența ar ține mai puțin de mărimea datoriei și mai mult de încrederea investitorilor în traiectoria fiscală, factor urmărit și de agențiile de rating, potrivit explicațiilor sale. 2027, an cu risc de noi taxe și spațiu fiscal redus Consultantul financiar apreciază că 2027 ar putea fi „extrem de complicat” și nu exclude o creștere de taxe. În același timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, este citat cu estimări de creștere a datoriei la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, cu o scădere treptată abia după atingerea acestui vârf, condiționată de respectarea angajamentelor din procedura de deficit excesiv (în care România se află din 2020). Negrescu argumentează că reducerea cheltuielilor (salarii, pensii, investiții) este dificilă politic și limitată de rigiditatea bugetului, ceea ce face ca majorarea taxelor să devină o cale de ajustare mai rapidă bugetar, dar cu costuri economice: frânarea consumului și presiune suplimentară pe firme. În același pasaj, el invocă „analize citate în presă” care ar indica o contracție economică a României în 2026; Agerpres nu detaliază însă sursa acelor analize. Efecte pentru companii: fiscalitate mai apăsătoare și creditare mai scumpă Pe partea de economie reală, Negrescu susține că o parte importantă din efortul de reducere a deficitului este suportată de populație prin taxe mai mari și venituri blocate, iar mediul de afaceri resimte presiunea pe mai multe canale: impozitul pe profit ar fi crescut „real”, în condițiile în care creșterea impozitării (circa 1,5%) ar fi fost depășită de inflație (circa 10%), ceea ce ar însemna o presiune fiscală mai mare pe profitul efectiv; la impozitele pe proprietăți comerciale și terenuri pentru persoane juridice, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru terenuri ar fi crescut cu aproximativ 170%; impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) rămân în vigoare în 2026, cu promisiunea eliminării din 2027, ceea ce ar afecta planificarea bugetară, mai ales la companiile cu marje reduse; dobânzile ridicate la titlurile suverane tind să împingă în sus și costul creditării corporative. În plus, Negrescu afirmă că bugetul de investiții al statului ar urma să fie mai mic în 2027, cu impact indirect asupra firmelor din construcții, infrastructură și lanțurile lor de furnizori. El indică drept posibilă „veste bună” pentru anul viitor eliminarea IMCA, ICAS și a taxei pe construcțiile speciale, dar subliniază că, deocamdată, sunt promisiuni pentru 2027, nu certitudini legislative. „Avem nevoie de soluții pentru a crește colectarea (...), avem nevoie de soluții outside the box pentru a reduce cheltuielile statului și a crește atractivitatea investițională a României, apropo de scăderea drastică a ISD-urilor”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook. În aceeași postare, el propune ca președintele Nicușor Dan să cheme la Cotroceni reprezentanți ai unor mari contributori privați la buget (din carburanți, construcția de mașini, tutun, retail alimentar și industria chimică) pentru a identifica alternative la creșterea taxelor. [...]
Ministerul Finanțelor a mai atras 30 milioane lei de la bănci, consolidând calendarul de finanțare din august , într-o sesiune suplimentară care se adaugă împrumutului de 800 milioane lei contractat cu o zi înainte, potrivit Newsweek . Împrumutul de marți a fost realizat printr-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, după licitația de obligațiuni organizată luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României . La licitația principală, statul a împrumutat 800 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (titluri standard, folosite ca reper pe piață), cu o maturitate reziduală de 47 de luni. Randamentul mediu acceptat de stat la licitația de luni a fost de 6,65% pe an, nivel care indică costul la care Trezoreria reușește să se finanțeze în piața internă în acest moment. Ce înseamnă sesiunea „necompetitivă” și de ce contează Sesiunea suplimentară face parte din mecanismul prin care băncile pot depune oferte necompetitive pentru titlurile de stat de tip benchmark după licitația principală. Practic, statul poate completa suma atrasă, în condițiile stabilite de cadrul licitației, fără a relua întregul proces competitiv. Ținta de împrumut pentru august și utilizarea banilor Pentru luna august, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,2 miliarde lei. La această sumă se poate adăuga maximum 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile primare, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. Fondurile atrase sunt folosite pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, conform Agerpres. [...]
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe la 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei) în S1 2026 pune presiune pe finanțarea externă a economiei , în condițiile în care datoria externă totală a României a urcat la 232 de miliarde de euro și a depășit 60% din PIB, potrivit Biziday , care citează date ale Băncii Naționale a României (BNR) . În primele șase luni din 2026, investițiile străine directe (inclusiv profitul reinvestit) au totalizat 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025. Practic, nivelul din 2026 este de circa o cincime din cel raportat anul trecut, ceea ce reduce o sursă importantă de finanțare „stabilă” a economiei (capital adus de investitori, nu împrumuturi). Datoria externă a trecut de 60% din PIB La finalul lunii iunie, datoria externă totală a ajuns la 232 de miliarde de euro (aprox. 1.160 miliarde lei), în creștere cu 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) față de începutul anului. Din total, datoria externă pe termen lung era de 184 miliarde de euro (aprox. 920 miliarde lei), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2025. Consum extern mai mare și deficit de cont curent în creștere Pe partea de ieșiri de valută, românii au cheltuit pe vacanțe în străinătate 4,88 miliarde de euro (aprox. 24,4 miliarde lei) în prima jumătate a anului, cu 742 de milioane de euro (aprox. 3,7 miliarde lei) mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Biziday notează că „cam tot cu atât” a crescut și deficitul de cont curent . După primul trimestru, deficitul de cont curent era de 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei), comparativ cu 13,55 miliarde de euro (aprox. 67,8 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025, conform datelor citate. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că România nu își mai permite legi cu costuri bugetare noi , în condițiile în care țara este sub evaluarea agențiilor de rating și are o marjă „foarte redusă” de abatere de la țintele fiscal-bugetare, potrivit Economica . Alexandru Nazare spune că, în sesiunile parlamentare extraordinare, fiecare amendament și inițiativă cu impact bugetar trebuie evaluată „cu maximă responsabilitate”, iar dialogul politic trebuie dublat de rigoare în identificarea surselor de finanțare. În lipsa acestei discipline, „unele dintre măsurile adoptate azi” pot genera costuri mari „în perioada imediat următoare”, a transmis el într-o postare pe Facebook. De ce contează: ratingul și costul finanțării statului Nazare plasează „ratingul de țară” drept prioritatea numărul 1 în această perioadă și leagă direct deciziile legislative fără acoperire de riscuri asupra deficitului, datoriei publice și costurilor de împrumut. El avertizează că popularitatea unei măsuri nu înseamnă automat că aceasta poate fi finanțată și că actele normative fără sursă clară de acoperire „se acumulează” și pot anula eforturile de consolidare fiscală. În mesajul său, ministrul interimar subliniază că agențiile de rating nu evaluează o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire ar putea avea efecte asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai. Ce măsuri invocă: carburanți, TVA la locuințe, posturi în sănătate Nazare afirmă că, împreună cu grupurile parlamentare, a fost găsită o „formulă funcțională” pentru intervenția temporară pe piața carburanților, printr-o „acciză dinamică” care ar urma să se reducă în funcție de evoluția prețurilor la pompă și a cotațiilor Brent și Platts. Potrivit acestuia, peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru adaptarea mecanismului la condițiile actuale, inclusiv riscurile privind lanțurile de aprovizionare. El mai menționează: prelungirea termenului de achiziție a locuințelor cu TVA de 9%; deblocarea situației privind posturile din sănătate, cu accent pe faptul că noile cheltuieli trebuie să poată fi finanțate și în anii următori. Calendarul evaluărilor: Fitch, Moody’s, S&P Ministrul interimar amintește că România rămâne sub evaluarea agențiilor de rating și indică următoarele date: 31 iulie: decizia Fitch; 7 august: evaluarea Moody’s; 2 octombrie: evaluarea S&P. Potrivit lui Nazare, toate cele trei mari agenții mențin în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României, ceea ce restrânge spațiul pentru măsuri cu impact bugetar suplimentar fără finanțare identificată. [...]
