România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori în 35 de ani, iar anul 2024 a adus un nou record al plecărilor definitive, cu peste 50.000 de persoane care au renunțat la domiciliul din țară, potrivit unei analize publicate de Profit.ro, pe baza datelor prezentate de președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.
35 de ani de declin demografic
Între 1990 și 2024, populația rezidentă a României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane. Potrivit analizei INS:
- 63% din scădere este explicată de migrația externă;
- 37% provine din sporul natural negativ;
- peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv;
- aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în România.
Soldul migrației definitive pe întreaga perioadă a fost negativ, de circa 162.000 de persoane.
Evoluția pe etape
| Perioada | Tendință migrație | Impact principal |
|---|---|---|
| 1990–1994 | Vârf inițial de plecări | Aproape 100.000 plecări în 1990 |
| 1997–2010 | Nivel anual redus | Sub 10.000 plecări/an în majoritatea anilor |
| 2011–2021 | Creștere constantă | Accelerarea emigrării definitive |
| 2022–2024 | Nou record | Peste 50.000 plecări în 2024 |
În 2022 și 2023, soldul migrației externe a fost pozitiv și a compensat aproape integral sporul natural negativ. Însă în 2023 și 2024 balanța s-a inversat din nou.
Inversare brutală în ultimii doi ani
După aproape un deceniu în care revenirea românilor în țară depășea plecările, trendul s-a schimbat radical:
| An | Imigranți români | Emigranți români | Sold |
|---|---|---|---|
| 2022 | 54.839 | 48.438 | +6.400 |
| 2023 | 29.830 | 48.612 | -18.700 |
| 2024 | 28.431 | 51.062 | -22.700 |
În 2024, România a înregistrat 51.062 plecări definitive, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.
Destinațiile preferate
Cele mai căutate state europene rămân cele cu comunități românești consolidate:
- Italia – 11.055 persoane
- Germania – 10.578
- Spania – 4.467
- Austria – 2.424
- Franța – 1.723
În afara Uniunii Europene:
- Canada – 1.088
- SUA – 943
- Elveția – 430
Marea Britanie nu este evidențiată distinct în statistici, fiind inclusă la categoria „alte țări”, care a cumulat 17.551 plecări în 2024.
Cine pleacă din România
Datele INS arată o schimbare de structură:
- 35–39 ani: peste 12% din total
- 40–44 ani: aproape 10%
- 30–34 ani: 8,1%
- 25–29 ani: 7,4%
- 20–24 ani: 6,6%
Aproape un sfert dintre emigranții din 2024 aveau sub 35 de ani, însă ponderea ridicată a segmentului 35–44 de ani indică plecarea populației active, cu experiență profesională.
Imigrația: Republica Moldova și Ucraina
După 1992, cei mai numeroși imigranți definitivi au provenit din Republica Moldova. Până în 2010, aproximativ 75.000 de persoane din această țară și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste jumătate din total.
Între 2011 și 2022, aproape 273.000 de persoane au imigrat definitiv. Pe fondul războiului, aproximativ 34.400 de cetățeni ucraineni și-au stabilit domiciliul în România, adică 7,6% din totalul imigrației definitive din perioada analizată.
În 2023, 201.800 români s-au întors în țară, însă creșterea numărului total de imigranți a redus ponderea acestora la 67%.
Dimensiunea globală a fenomenului
Conform datelor ONU citate în analiză, numărul emigranților la nivel mondial a crescut de la 154 milioane în 1990 la peste 340 milioane în 2024. Ponderea emigranților în populația globală a urcat de la 2,9% la 3,7%.
În acest context, România rămâne una dintre țările europene cu fluxuri externe ridicate și cu un stoc important de cetățeni stabiliți în afara granițelor.
Pe termen scurt, migrația a compensat parțial declinul demografic, însă inversarea trendului în 2023–2024 indică reluarea unui ciclu de pierdere netă de populație activă, cu efecte directe asupra pieței muncii și sustenabilității sistemelor publice.
