Știri
Știri din categoria Statistici
România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori în 35 de ani, iar anul 2024 a adus un nou record al plecărilor definitive, cu peste 50.000 de persoane care au renunțat la domiciliul din țară, potrivit unei analize publicate de Profit.ro, pe baza datelor prezentate de președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.
Între 1990 și 2024, populația rezidentă a României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane. Potrivit analizei INS:
Soldul migrației definitive pe întreaga perioadă a fost negativ, de circa 162.000 de persoane.
| Perioada | Tendință migrație | Impact principal |
|---|---|---|
| 1990–1994 | Vârf inițial de plecări | Aproape 100.000 plecări în 1990 |
| 1997–2010 | Nivel anual redus | Sub 10.000 plecări/an în majoritatea anilor |
| 2011–2021 | Creștere constantă | Accelerarea emigrării definitive |
| 2022–2024 | Nou record | Peste 50.000 plecări în 2024 |
În 2022 și 2023, soldul migrației externe a fost pozitiv și a compensat aproape integral sporul natural negativ. Însă în 2023 și 2024 balanța s-a inversat din nou.
După aproape un deceniu în care revenirea românilor în țară depășea plecările, trendul s-a schimbat radical:
| An | Imigranți români | Emigranți români | Sold |
|---|---|---|---|
| 2022 | 54.839 | 48.438 | +6.400 |
| 2023 | 29.830 | 48.612 | -18.700 |
| 2024 | 28.431 | 51.062 | -22.700 |
În 2024, România a înregistrat 51.062 plecări definitive, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.
Cele mai căutate state europene rămân cele cu comunități românești consolidate:
În afara Uniunii Europene:
Marea Britanie nu este evidențiată distinct în statistici, fiind inclusă la categoria „alte țări”, care a cumulat 17.551 plecări în 2024.
Datele INS arată o schimbare de structură:
Aproape un sfert dintre emigranții din 2024 aveau sub 35 de ani, însă ponderea ridicată a segmentului 35–44 de ani indică plecarea populației active, cu experiență profesională.
După 1992, cei mai numeroși imigranți definitivi au provenit din Republica Moldova. Până în 2010, aproximativ 75.000 de persoane din această țară și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste jumătate din total.
Între 2011 și 2022, aproape 273.000 de persoane au imigrat definitiv. Pe fondul războiului, aproximativ 34.400 de cetățeni ucraineni și-au stabilit domiciliul în România, adică 7,6% din totalul imigrației definitive din perioada analizată.
În 2023, 201.800 români s-au întors în țară, însă creșterea numărului total de imigranți a redus ponderea acestora la 67%.
Conform datelor ONU citate în analiză, numărul emigranților la nivel mondial a crescut de la 154 milioane în 1990 la peste 340 milioane în 2024. Ponderea emigranților în populația globală a urcat de la 2,9% la 3,7%.
În acest context, România rămâne una dintre țările europene cu fluxuri externe ridicate și cu un stoc important de cetățeni stabiliți în afara granițelor.
Pe termen scurt, migrația a compensat parțial declinul demografic, însă inversarea trendului în 2023–2024 indică reluarea unui ciclu de pierdere netă de populație activă, cu efecte directe asupra pieței muncii și sustenabilității sistemelor publice.
Recomandate
Deficitul comercial al României a coborât cu 9,3% în T1, pe fondul importurilor mai mici , ceea ce reduce presiunea externă asupra economiei, potrivit datelor publicate de INS și citate de Agerpres . În primele trei luni din 2026, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 7,704 miliarde de euro, cu 792,1 milioane de euro sub nivelul din ianuarie–martie 2025. Ce a împins deficitul în jos În intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2026, exporturile FOB au totalizat 23,812 miliarde de euro, iar importurile CIF 31,517 miliarde de euro. Dinamica față de aceeași perioadă din 2025 a fost mixtă: exporturi: +1,1%; importuri: -1,7%. Cu alte cuvinte, ajustarea deficitului vine în principal din temperarea importurilor, nu dintr-un salt al exporturilor. Martie: deficit de 2,927 miliarde de euro Doar în luna martie 2026, exporturile FOB au fost de 8,959 miliarde de euro, iar importurile CIF de 11,885 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 2,927 miliarde de euro. Comparativ cu martie 2025, atât exporturile, cât și importurile au crescut: exporturi: +6,2%; importuri: +5,3%. Structura comerțului și dependența de piața UE Grupele cu ponderi mari în comerțul exterior au rămas: mașini și echipamente de transport: 46,8% din exporturi și 36,6% din importuri; alte produse manufacturate: 27,2% din exporturi și 27,3% din importuri. Ca distribuție geografică, schimburile intra- UE27 au însumat 17,377 miliarde de euro la expedieri și 23,643 miliarde de euro la introduceri, adică 73% din total exporturi și 75% din total importuri. În afara UE, exporturile au fost de 6,436 miliarde de euro, iar importurile de 7,874 miliarde de euro (27% din exporturi și 25% din importuri). [...]
România rămâne în a doua jumătate a clasamentului global al percepției corupției în 2025 , cu 45 de puncte din 100, într-o zonă asociată cu probleme persistente de integritate în instituțiile statului, potrivit Adevărul , care citează date din Indicele de Percepție a Corupției (CPI) publicat de Transparency International . Indicele CPI măsoară percepția asupra nivelului corupției din sectorul public pe o scară de la 0 la 100: scorurile mari indică state considerate „curate”, iar scorurile mici semnalează corupție percepută ca ridicată. În raportul pentru 2025, media globală este 42 de puncte, iar majoritatea țărilor analizate sunt sub pragul de 50, ceea ce sugerează o problemă extinsă la nivel internațional. Unde se poziționează România și cum arată comparația regională Cu 45 de puncte, România este plasată „în jurul locurilor 70-80” la nivel mondial, conform materialului. În regiune, scorul este ușor mai bun decât al unor vecini, dar diferențele rămân mici, ceea ce indică o vulnerabilitate comună în Europa de Est. Comparativ, în articol sunt menționate următoarele scoruri: Republica Moldova: 42 de puncte Bulgaria: 40 de puncte Ungaria: 40 de puncte Ucraina: 36 de puncte De ce contează: distanța față de statele „curate” rămâne mare În vârful clasamentului se află Danemarca (89 de puncte), urmată de Finlanda (88) și Singapore (84), prezentate ca exemple de administrații eficiente și relativ ferite de influențe politice directe asupra deciziilor publice. Diferența față de România este semnificativă: țările de top au aproape dublul scorului României, ceea ce, în interpretarea sursei, reflectă decalaje în funcționarea instituțiilor și în nivelul de încredere al populației. La polul opus, Somalia are cel mai mic scor (9 puncte), iar în grupul statelor cu corupție percepută ca foarte ridicată sunt enumerate Sudanul de Sud, Siria, Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, potrivit Visual Capitalist , citat în articol. Tendință globală: tot mai puține state în zona de top Raportul indică și o comprimare a „elitei” țărilor cu scoruri foarte ridicate: dacă în urmă cu aproximativ un deceniu existau 12 state cu peste 80 de puncte, în prezent au mai rămas doar cinci. În acest context, este dat și exemplul Statelor Unite, cu 64 de puncte și locul 29, descris ca cel mai slab rezultat de la introducerea metodologiei actuale a indicelui. [...]
Rata șomajului rămâne ridicată la tineri, deși numărul total de șomeri a scăzut față de martie , arată datele citate de Economica , pe baza statisticii oficiale transmise prin Agerpres . În aprilie 2026, numărul șomerilor (15–74 ani) a fost estimat la 512.100 de persoane, în scădere față de luna precedentă (533.800), dar peste nivelul din aprilie 2025 (501.900). Din perspectivă economică, combinația dintre scăderea lunară și creșterea anuală sugerează o îmbunătățire pe termen scurt, dar o presiune mai mare pe piața muncii față de anul trecut. Diferențe pe sexe: șomaj ușor mai mare la femei În perioada analizată, rata șomajului la femei a fost cu 0,1 puncte procentuale peste cea a bărbaților: 6,3% la femei, respectiv 6,2% la bărbați. Tinerii rămân punctul vulnerabil al pieței muncii Nivelul care „reține în continuare atenția”, potrivit sursei citate, este rata șomajului în rândul tinerilor (15–24 ani) , de 28,8%, înregistrată în perioada ianuarie–martie 2026. Adulții (25–74 ani): rată mai mică, dar majoritari în totalul șomerilor Pentru categoria 25–74 ani, rata șomajului a fost estimată la 4,9% în aprilie 2026 (4,8% la bărbați și 5% la femei). Ca volum, șomerii din această categorie reprezintă 73,3% din totalul șomerilor estimați pentru aprilie 2026, ceea ce indică faptul că, deși riscul de șomaj este mult mai mare la tineri, cea mai mare parte a șomajului ca număr absolut se regăsește în rândul adulților. [...]
Exporturile Coreei de Sud sunt estimate să fi crescut în mai pentru a 12-a lună consecutivă , pe fondul unui nou val de cerere pentru semiconductori alimentat de investițiile globale în inteligență artificială, arată un sondaj citat de Reuters . Potrivit medianei prognozelor a nouă economiști, exporturile ar fi urcat cu 48,4% față de aceeași lună din 2025. Ar fi un ritm ușor peste aprilie (+48,0%), dar sub saltul din martie (+50,2%), cel mai puternic avans din august 1988. Exporturile cresc neîntrerupt din iunie 2025 și au intrat pe creșteri de două cifre din decembrie. Semiconductori: motorul principal al accelerării Economiștii intervievați anticipează că dinamica exporturilor rămâne solidă și în trimestrul al doilea, în condițiile în care vânzările de cipuri sunt susținute de „boom-ul” investițiilor în AI. Stephen Lee, economist la Meritz Securities din Seul , a spus că evoluția este în linie cu așteptările de accelerare în T2 față de T1, însă ritmul este „chiar mai puternic”. Un indiciu suplimentar vine din datele preliminare: în primele 20 de zile din mai, exporturile au sărit cu 64,8% față de anul anterior, în timp ce vânzările de semiconductori au crescut de peste trei ori. Importuri și inflație: presiuni din energie și cerere Sondajul indică și o creștere a importurilor de 21,5% în mai, față de aceeași perioadă a anului trecut, peste aprilie (+16,7%) și cel mai rapid ritm din august 2022. În paralel, inflația de consum este văzută accelerând la 3,0% în mai, de la 2,6% în aprilie, ceea ce ar marca cea mai mare creștere anuală din martie 2024, pe fondul prețurilor ridicate la petrol. Ce urmează Coreea de Sud urmează să publice datele comerciale pentru luna mai luni, 1 iunie, la ora 9:00, ora locală (03:00, ora României). [...]
România rămâne la coada UE la ponderea specialiștilor IT&C în totalul angajaților, cu doar 2,7% , un nivel care sugerează o bază încă îngustă de competențe digitale raportat la piața muncii, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Eurostat . Datele Eurostat arată că România depășește doar Grecia (2,5%) la acest indicator, în timp ce Italia are 3,8%. La polul opus, cele mai mari ponderi ale specialiștilor IT&C în forța de muncă au fost înregistrate în 2025 în Suedia (8,9%), Luxemburg (8,7%) și Finlanda (7,8%). Contextul european: IT-ul crește ca pondere, dar cu ritm mai lent La nivelul Uniunii Europene , anul trecut (2025) erau 10,4 milioane de persoane angajate ca specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), reprezentând 5% din forța de muncă. Tendința este de creștere: ponderea a urcat cu 0,1 puncte procentuale față de anul anterior și cu 1,5 puncte procentuale față de 2015. Totuși, avansul numărului de specialiști a încetinit după vârful din 2020 (+7,1%) și 2021 (+5,7%). Ulterior, creșterile anuale au fost de 4% între 2022 și 2023, 4,5% între 2023 și 2024 și 2,6% între 2024 și 2025. Paradoxul României: puțini specialiști, dar cea mai mare pondere de femei Deși are o pondere redusă a specialiștilor IT&C în totalul forței de muncă, România este pe primul loc în UE la ponderea femeilor în această categorie profesională: 27,8%. La nivelul UE, bărbații reprezintă 80,5% dintre specialiștii IT&C, iar femeile 19,5%, cu o creștere de 3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai mici ponderi ale femeilor în IT&C au fost înregistrate în Cehia (12,9%), Ungaria (15%) și Slovacia (15,5%), în timp ce după România urmează Letonia (25,9%) și Bulgaria (25%). [...]
Analiștii CFA văd un euro mai scump și un risc mai mare de recesiune în 2026 , într-un context de aversiune la risc care apasă pe leu, potrivit Profit , care citează rezultatele unui sondaj al Asociației CFA România. „Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât și interni, leul s-a depreciat, depășind media anticipațiilor atât, pentru orizontul de 6 luni, cât și pentru cel de 12 luni. De asemenea, anticipațiile privind creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi consistente, iar riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial”, a declarat Adrian Codirlașu , președintele Asociației CFA România. Cursul EUR/RON: majoritatea anticipează deprecierea leului În ceea ce privește cursul de schimb, aproximativ 80% dintre participanții la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 12% se așteaptă la stagnare. Media anticipațiilor pentru cursul EUR/RON indică: 5,1650 lei pentru un euro la orizont de 6 luni; 5,2252 lei pentru un euro la orizont de 12 luni. Asociația precizează că sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii aprilie. Inflație, creștere economică și deficit: semnale mai slabe pentru 2026 Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2027) s-a redus ușor față de exercițiul anterior, până la 7,41%. În același timp, 46% dintre participanți anticipează scăderea inflației în următoarele 12 luni (față de nivelul actual), iar 31% se așteaptă la o creștere. Pe partea de activitate economică și finanțe publice, specialiștii CFA indică: deficit bugetar prognozat pentru 2026: 6,4% din PIB, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de exercițiul anterior; creștere economică anticipată pentru 2026: 0,4% (valoare medie), în scădere „substanțială” față de exercițiul anterior; datoria publică (ca pondere în PIB) este anticipată să urce la 62% în următoarele 12 luni. Imobiliare și petrol: așteptări de stagnare la locuințe, Brent la 93 dolari/baril Pentru piața rezidențială urbană, 64% dintre participanți anticipează stagnarea prețurilor în următoarele 12 luni. Totodată, 72% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 28% le văd corect evaluate. În contextul „războiului din Iran”, sondajul a inclus și o întrebare despre petrolul Brent : media anticipațiilor pentru următoarele 12 luni este de 93 dolari/baril (aprox. 428 lei), cu 10 dolari mai puțin decât în exercițiul anterior. Ce măsoară sondajul CFA Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România de peste 14 ani și urmărește anticipațiile analiștilor financiari pentru un orizont de un an. Participanții sunt membri ai asociației și candidați pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Indicatorul de Încredere Macroeconomică are o scală de la 0 la 100 și este calculat pe baza a șase întrebări despre condițiile curente și anticipații (mediul de afaceri, piața muncii, venituri și avere la nivel de economie). [...]
