Știri
Știri din categoria Statistici
România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori în 35 de ani, iar anul 2024 a adus un nou record al plecărilor definitive, cu peste 50.000 de persoane care au renunțat la domiciliul din țară, potrivit unei analize publicate de Profit.ro, pe baza datelor prezentate de președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.
Între 1990 și 2024, populația rezidentă a României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane. Potrivit analizei INS:
Soldul migrației definitive pe întreaga perioadă a fost negativ, de circa 162.000 de persoane.
| Perioada | Tendință migrație | Impact principal |
|---|---|---|
| 1990–1994 | Vârf inițial de plecări | Aproape 100.000 plecări în 1990 |
| 1997–2010 | Nivel anual redus | Sub 10.000 plecări/an în majoritatea anilor |
| 2011–2021 | Creștere constantă | Accelerarea emigrării definitive |
| 2022–2024 | Nou record | Peste 50.000 plecări în 2024 |
În 2022 și 2023, soldul migrației externe a fost pozitiv și a compensat aproape integral sporul natural negativ. Însă în 2023 și 2024 balanța s-a inversat din nou.
După aproape un deceniu în care revenirea românilor în țară depășea plecările, trendul s-a schimbat radical:
| An | Imigranți români | Emigranți români | Sold |
|---|---|---|---|
| 2022 | 54.839 | 48.438 | +6.400 |
| 2023 | 29.830 | 48.612 | -18.700 |
| 2024 | 28.431 | 51.062 | -22.700 |
În 2024, România a înregistrat 51.062 plecări definitive, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.
Cele mai căutate state europene rămân cele cu comunități românești consolidate:
În afara Uniunii Europene:
Marea Britanie nu este evidențiată distinct în statistici, fiind inclusă la categoria „alte țări”, care a cumulat 17.551 plecări în 2024.
Datele INS arată o schimbare de structură:
Aproape un sfert dintre emigranții din 2024 aveau sub 35 de ani, însă ponderea ridicată a segmentului 35–44 de ani indică plecarea populației active, cu experiență profesională.
După 1992, cei mai numeroși imigranți definitivi au provenit din Republica Moldova. Până în 2010, aproximativ 75.000 de persoane din această țară și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste jumătate din total.
Între 2011 și 2022, aproape 273.000 de persoane au imigrat definitiv. Pe fondul războiului, aproximativ 34.400 de cetățeni ucraineni și-au stabilit domiciliul în România, adică 7,6% din totalul imigrației definitive din perioada analizată.
În 2023, 201.800 români s-au întors în țară, însă creșterea numărului total de imigranți a redus ponderea acestora la 67%.
Conform datelor ONU citate în analiză, numărul emigranților la nivel mondial a crescut de la 154 milioane în 1990 la peste 340 milioane în 2024. Ponderea emigranților în populația globală a urcat de la 2,9% la 3,7%.
În acest context, România rămâne una dintre țările europene cu fluxuri externe ridicate și cu un stoc important de cetățeni stabiliți în afara granițelor.
Pe termen scurt, migrația a compensat parțial declinul demografic, însă inversarea trendului în 2023–2024 indică reluarea unui ciclu de pierdere netă de populație activă, cu efecte directe asupra pieței muncii și sustenabilității sistemelor publice.
Recomandate
Scăderea consumului gospodăriilor a tras în jos PIB-ul , în ciuda unui avans puternic al investițiilor, potrivit datelor provizorii ale INS prezentate de Adevărul . Economia României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută), pe fondul unei contracții de 2,5% a consumului populației, componentă care reprezintă 61,2% din PIB. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul a fost cu 0,4% sub nivelul din trimestrul II 2025 în termeni reali (serie brută). Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, scăderea anuală a fost de 2%, iar față de trimestrul I 2026 PIB-ul ajustat sezonier a rămas nemodificat. Consumul, principalul factor negativ: minus 1,5 puncte procentuale la PIB Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 2,5% în primul semestru (în termeni reali), având o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la modificarea PIB. În trimestrul al doilea, consumul gospodăriilor a coborât cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2025. În valori nominale, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au ajuns la 290,1 miliarde de lei, însă creșterea nominală a venit în condițiile unei scăderi reale a volumului consumului (indice de preț 110,7% și indice de volum 96,9%). Investițiile au compensat parțial: plus 2,4 puncte procentuale Formarea brută de capital fix (indicator folosit pentru a aproxima investițiile) a crescut cu 10,9% în primul semestru, având cea mai importantă contribuție pozitivă la PIB: 2,4 puncte procentuale. În trimestrul al doilea, avansul a fost și mai ridicat, de 16,5% față de trimestrul II 2025. Formarea brută de capital (care include și variația stocurilor) a crescut cu 0,9% în primul semestru și cu 8,5% în trimestrul al doilea. Pe sectoare: construcțiile au urcat, industria și comerțul au coborât Pe partea de resurse, construcțiile au avut o contribuție pozitivă, cu un volum al activității în creștere cu 12,3% în primul semestru și o contribuție de 0,7 puncte procentuale (pondere de 6,2% în formarea PIB). În trimestrul al doilea, construcțiile au fost cu 15,3% peste nivelul din perioada similară din 2025. În schimb, industria a scăzut cu 2,9% în primul semestru (contribuție negativă de 0,5 puncte procentuale, la o pondere de 16% în PIB), iar comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele au coborât cu 3,9%, sectorul având cea mai mare contribuție negativă dintre activitățile economice: -0,9 puncte procentuale (pondere 21,6%). Comerțul exterior și statul: exporturi în creștere, dar importuri mai rapide În primul semestru, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3%, iar importurile cu 1,6%, ceea ce a dus la o contribuție negativă a exportului net la PIB, de 0,1 puncte procentuale. În termeni nominali, exporturile au însumat 349,4 miliarde de lei, iar importurile 399,4 miliarde de lei. Pe partea de cerere publică, consumul final individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7% (contribuție pozitivă de 0,1 puncte procentuale), iar consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a urcat cu 6% (contribuție de 0,6 puncte procentuale). De ce contează Datele indică o economie în care motorul tradițional – consumul populației – rămâne în recul și apasă direct asupra creșterii, în timp ce investițiile au rol de amortizor, fără să poată compensa integral scăderile din consum și din sectoare mari precum industria și comerțul. În acest context, diferențele dintre seria brută și cea ajustată sezonier (inclusiv scăderea anuală de 2% în trimestrul II pe seria ajustată) sugerează o dinamică mai slabă a activității decât arată strict comparația „brută” an la an. [...]
Cifra de afaceri din industrie a intrat pe minus în S1, semnalând o frânare în prelucrătoare , în condițiile în care scăderea de ansamblu a fost de 0,5% în termeni nominali, pe fondul unui recul de 0,9% în industria prelucrătoare , potrivit datelor INS citate de Agerpres . În același interval (1 ianuarie – 30 iunie 2026 față de perioada similară din 2025), industria extractivă a consemnat o creștere de 10,2%, însă aceasta nu a compensat scăderea din prelucrătoare la nivelul totalului industriei. Unde s-au văzut scăderile în prima jumătate a anului Pe marile grupe industriale, declinul a fost concentrat în segmentele cu profil investițional și de consum: industria bunurilor de capital: -4,8%; industria bunurilor de folosință îndelungată: -4,3%; industria bunurilor de uz curent: -0,8%. În același timp, au existat și zone de creștere: industria energetică: +14,4%; industria bunurilor intermediare: +1,7%. Iunie a adus o revenire lunară, dar cu diferențe între sectoare În luna iunie 2026 față de luna precedentă, cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, cu 6,1% pe total, susținută de avansul din industria extractivă (+29,1%) și din industria prelucrătoare (+5,1%). La nivel de grupe industriale, creșterile au fost generalizate, cu excepția energiei: bunuri intermediare: +8,4%; bunuri de capital: +7,8%; bunuri de folosință îndelungată: +4,9%; bunuri de uz curent: +3,5%; industria energetică: -3,1%. Comparativ cu iunie 2025, industria a crescut Față de luna iunie 2025, cifra de afaceri din industrie a urcat cu 4,4% pe ansamblu, pe fondul creșterilor din industria extractivă (+49,7%) și industria prelucrătoare (+2,8%). Pe grupe industriale, dinamica a fost mixtă: creșteri: industria energetică (+28,4%), bunuri intermediare (+8,8%), bunuri de folosință îndelungată (+2,2%); scăderi: bunuri de capital (-0,8%), bunuri de uz curent (-0,5%). [...]
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3% în România în primul semestru din 2026, deși resursele totale de energie electrică au urcat cu 1,1%, potrivit datelor INS citate de Economica . Divergența dintre ofertă și cerere contează pentru piață: poate pune presiune pe prețuri și pe planificarea producției, în condițiile în care mixul de generare s-a schimbat vizibil. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24,113 miliarde kWh, cu 3,3% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost trasă în special de consumul populației, care s-a redus cu 11,8%. În economie, consumul final a coborât cu 0,6%, iar iluminatul public a scăzut cu 4,6%. Producția: minus pe termic și nuclear, plus pe hidro și fotovoltaic Resursele de energie electrică au totalizat 34,691 miliarde kWh, în creștere cu 369 milioane kWh față de primele șase luni din 2025. În interiorul producției, evoluțiile au fost neuniforme: termocentrale: 7,680 miliarde kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); hidrocentrale: 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh (+17,9%); nuclear: 4,530 miliarde kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); eolian: 3,273 miliarde kWh, în creștere cu 268,9 milioane kWh (+9%); solar (fotovoltaic): 3,259 miliarde kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh (+42,1%). Exporturi mai mari și pierderi/consum tehnologic în creștere Pe partea de fluxuri externe, exportul de energie electrică a urcat la 7,691 miliarde kWh, cu 789,2 milioane kWh mai mult (+11,4%). În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut la 2,887 miliarde kWh, în plus cu 405,8 milioane kWh (+16,4%), ceea ce înseamnă o cantitate mai mare de energie „cheltuită” pentru funcționarea sistemului și transport/distribuție. Context: resursele de energie primară, în scădere În paralel, resursele de energie primară au scăzut cu 4,1%, la 15,502 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 656.400 tep mai puțin decât în primul semestru din 2025. Producția internă a fost de 7,929 milioane tep (-2,6%), iar importurile au totalizat 7,572 milioane tep (-5,5%), conform datelor INS transmise de Agerpres . [...]
Salariul mediu net a crescut în iunie, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut , pe fondul inflației: indicele câștigului salarial real a fost de 93,7% față de iunie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.734 lei în iunie 2026, cu 50 lei (+0,9%) peste luna mai și cu 3,5% peste nivelul din iunie 2025. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.564 lei, în creștere cu 81 lei (+0,9%) față de luna precedentă. Puterea de cumpărare: ușor peste luna mai, sub iunie 2025 INS arată că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor de consum) a fost: 100,8% în iunie 2026 față de mai 2026 (o creștere ușoară de la o lună la alta); 93,7% în iunie 2026 față de iunie 2025 (scădere în termeni reali, adică după inflație). Institutul precizează că pe parcursul anului apar fluctuații determinate în principal de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, care pot amplifica temporar creșterile sau scăderile lunare. Diferențe mari între domenii: IT și editare, în top; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în: activități de programare și consultanță IT : 13.474 lei ; activități de editare: 11.999 lei . Cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.897 lei ; pescuit și acvacultură: 2.912 lei . Ce a împins salariile în sus și unde au apărut scăderi INS leagă creșterile din iunie, în majoritatea activităților economice, de acordarea de prime ocazionale (trimestriale, anuale, pentru performanță), drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profit și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizări de producție/încasări mai mari sau de reduceri de personal cu salarii sub medie. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului mediu net, pe domenii, au fost: 9,0%–14,0% : telecomunicații, fabricarea altor mijloace de transport, industria farmaceutică, editare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; 5,5%–7,5% : tipărire, portaluri web, prelucrarea datelor și administrarea paginilor web, fabricarea de mașini/echipamente, textile; 4,0%–5,5% : echipamente electrice, colectarea și epurarea apelor uzate, cauciuc și mase plastice, cercetare-dezvoltare, publicitate și studierea pieței, chimie, tutun. Cele mai semnificative scăderi față de mai au fost puse pe seama primelor acordate în lunile precedente (inclusiv de Paște) și a unor nerealizări de producție/încasări mai mici: 11,5%–13,0% : extracția minereurilor metalifere, extracția petrolului și a gazelor; 5,0%–7,0% : depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, asigurări și fonduri de pensii, producția și furnizarea de energie; 2,0%–4,5% : difuzare și transmitere programe, agenții de știri și distribuție de conținut, intermedieri financiare (fără asigurări și fonduri de pensii), reparații/instalare mașini și echipamente, cocserie și rafinare, decontaminare. Sectorul bugetar: scăderi în educație și sănătate, ușor plus în administrație Comparativ cu luna precedentă, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu net: a scăzut în învățământ ( -1,9% ) și în sănătate și asistență socială ( -0,3% ); a crescut ușor în administrația publică ( +0,8% ). [...]
Deficitul comercial al României s-a redus ușor în primul semestru, pe fondul unei creșteri mai lente a importurilor decât a exporturilor , arată datele INS citate de Economedia . În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, exporturile au urcat cu 3,0% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce importurile au crescut cu 1,7%. În termeni nominali, exporturile au totalizat 49,0 miliarde euro, iar importurile 65,5 miliarde euro. Diferența dintre cele două a dus la un deficit comercial de 16,5 miliarde euro, mai mic cu 332,1 milioane euro (-2,0%) față de primul semestru din 2025. Structura comerțului: greutatea rămâne la industrie Cele mai mari ponderi în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de: mașini și echipamente de transport : 46,8% la export și 36,5% la import; alte produse manufacturate : 27,2% la export și 27,3% la import (în principal după materia primă, precum fier, oțel, cauciuc, metal etc., plus articole manufacturate diverse, inclusiv îmbrăcăminte și încălțăminte). Unde s-au văzut mișcările: alimente și combustibili în creștere, băuturi și tutun în scădere la export Pe partea de exporturi, produsele alimentare și animalele vii au avut o pondere de 7,5% din total și au fost cu 7,8% peste nivelul din semestrul I 2025. Combustibilii au reprezentat 6,3% din exporturi, în creștere cu 10,9%. În schimb, exportul de băuturi și tutun a scăzut cu 11,3%, până la o pondere de 2,3% din total. La importuri, produsele alimentare au avut o pondere de 9,% din total, în ușoară creștere cu 0,3% față de primul semestru din 2025. Importurile de combustibili au cântărit 8,7% din total și au crescut cu 11,7% comparativ cu semestrul I 2025. [...]
Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]
