Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul de cont curent a ajuns la 30,1 miliarde euro în 2025, potrivit Băncii Naționale a României, care a publicat luni, 16 februarie 2026, datele privind balanța de plăți și datoria externă aferente lunii decembrie 2025. Nivelul este peste cel din 2024, când deficitul a fost de 28,9 miliarde euro, ceea ce indică o adâncire a dezechilibrului extern.
În perioada ianuarie–decembrie 2025, contul curent a înregistrat un deficit de 30.127 milioane euro. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea deficitului la veniturile primare și de reducerea excedentului la veniturile secundare. În schimb, deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 637 milioane euro, iar excedentul serviciilor a crescut cu 369 milioane euro.
Structura principalelor componente (mil. euro):
Investițiile directe ale nerezidenților au totalizat 8.153 milioane euro, peste nivelul de 5.602 milioane euro din 2024. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 6.185 milioane euro, iar creditele intragrup 1.968 milioane euro.
Datoria externă totală a crescut în 2025 cu 23.837 milioane euro, până la 227.347 milioane euro. Din total:
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 17,2%, față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele internaționale a urcat la 6 luni, de la 5,7 luni anterior. Totodată, rezervele valutare au acoperit 104,8% din datoria externă pe termen scurt la finalul anului 2025.
Recomandate
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe la 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei) în S1 2026 pune presiune pe finanțarea externă a economiei , în condițiile în care datoria externă totală a României a urcat la 232 de miliarde de euro și a depășit 60% din PIB, potrivit Biziday , care citează date ale Băncii Naționale a României (BNR) . În primele șase luni din 2026, investițiile străine directe (inclusiv profitul reinvestit) au totalizat 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025. Practic, nivelul din 2026 este de circa o cincime din cel raportat anul trecut, ceea ce reduce o sursă importantă de finanțare „stabilă” a economiei (capital adus de investitori, nu împrumuturi). Datoria externă a trecut de 60% din PIB La finalul lunii iunie, datoria externă totală a ajuns la 232 de miliarde de euro (aprox. 1.160 miliarde lei), în creștere cu 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) față de începutul anului. Din total, datoria externă pe termen lung era de 184 miliarde de euro (aprox. 920 miliarde lei), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2025. Consum extern mai mare și deficit de cont curent în creștere Pe partea de ieșiri de valută, românii au cheltuit pe vacanțe în străinătate 4,88 miliarde de euro (aprox. 24,4 miliarde lei) în prima jumătate a anului, cu 742 de milioane de euro (aprox. 3,7 miliarde lei) mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Biziday notează că „cam tot cu atât” a crescut și deficitul de cont curent . După primul trimestru, deficitul de cont curent era de 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei), comparativ cu 13,55 miliarde de euro (aprox. 67,8 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025, conform datelor citate. [...]
Cheltuielile cu dobânzile au trecut de 40 mld. lei în 7 luni , iar această notă de plată începe să limiteze spațiul bugetar chiar și într-un an în care deficitul se reduce, potrivit Profit . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , avertizează că dobânzile sunt „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și argumentează că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a diminua presiunea asupra costurilor de finanțare. În execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 , deficitul bugetului general consolidat a coborât la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere nominală de 37%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34% (o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale), pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm moderat al cheltuielilor. Dobânzile: 40,12 miliarde lei, 2% din PIB Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a 2% din PIB, după o creștere de 26,5% față de perioada similară din 2025. Nivelul acestora menține, în evaluarea Ministerului Finanțelor, o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. „Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția.” Mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar trebui, în timp, să reducă presiunea asupra costurilor datoriei publice. Ajustare cu investiții în creștere și TVA rambursat către companii Datele prezentate indică o consolidare realizată prin creșterea veniturilor și temperarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor. Veniturile totale au urcat la 412,31 miliarde de lei (+11,2% an/an), în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei (+2,9% an/an). Câteva elemente cheie din structură: cheltuielile de personal: 95,67 miliarde de lei, în scădere netă cu 4,06 miliarde de lei; investiții: 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din 2025; 71,05% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR; rambursări de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni (în text apare și valoarea 20,48 miliarde de lei pentru restituiri, în creștere față de 2025). Ministrul a insistat că reducerea deficitului „nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”. Ce urmează: bază de comparație schimbată și testul agențiilor de rating Nazare a avertizat că, din august, comparația cu anul trecut se va modifica, odată cu „anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025”, ceea ce ar urma să reducă „în mod firesc” diferențele față de 2025. În acest context, miza devine menținerea execuției „în profilul bugetar” și pe traiectoria necesară pentru ținta de deficit pe întregul an. În paralel, ministrul a indicat drept reper apropiat evaluarea agenției S&P, în condițiile în care piețele urmăresc capacitatea României de a păstra direcția și de a construi „un buget credibil pentru 2027”, pe fondul unor costuri de finanțare încă ridicate. [...]
Eugen Rădulescu avertizează că România riscă să piardă miliarde din PNRR dacă nu adoptă rapid legi restante de ani de zile, iar consecința ar fi o deteriorare accelerată a echilibrului bugetar, într-un moment în care reducerea deficitului rămâne fragilă, potrivit Economedia . Economistul Eugen Rădulescu (consilier al guvernatorului BNR) susține că „mai avem doar câteva zile” pentru a salva ce se mai poate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că, în lipsa adoptării unor legi care „trenează deja de 5 ani”, România va pierde „miliarde de euro” – bani europeni nerambursabili pe care s-a construit bugetul acestui an. În opinia sa, fără aceste fonduri, situația „se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. De ce contează: PNRR, legat direct de traiectoria deficitului Rădulescu afirmă că singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar, pe care o cuantifică drept o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an. El consideră că această evoluție a fost un argument important pentru menținerea ratingului „recomandat pentru investiții” (investment grade) . Totuși, economistul avertizează că reducerea deficitului are „două fețe”: a fost obținută „în proporție covârșitoare” prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor sau îmbunătățirea colectării; „greul abia acum începe”, iar până în decembrie s-ar obține doar jumătate din reducerea necesară, și asta doar dacă programul PNRR „se va încheia cu bine”. Presiuni pe cheltuieli și risc de măsuri „dure” după formarea noului guvern În analiza sa, Rădulescu critică presiunile sindicale și avertizează că, dacă Parlamentul cedează, „viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește”. El spune că orice viitor guvern va fi obligat să adopte măsuri „dure” pentru reducerea în continuare a deficitului public și respinge ideea majorării taxelor pentru a acoperi creșteri salariale în sectorul bugetar. „Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public.” El indică drept direcție necesară restricționarea „extracției de rente din bani publici”, pe care o vede ca parte a unui program de reforme majore. Datorie publică, valută și vulnerabilitatea la o retrogradare de rating Într-o postare anterioară citată de Economedia, Rădulescu avertizează că PNRR s-ar putea încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe și leagă riscul de instabilitate de posibilitatea unei retrogradări sub categoria „nerecomandată investițiilor” (junk). În acest scenariu, el anticipează presiuni pe curs și ieșiri de capital. Economistul mai semnalează că jumătate din datoria publică este în valută, „circa 30% din PIB”, iar o depreciere a leului ar umfla povara datoriei în valută. Context: șocuri externe și incertitudine internă Rădulescu descrie un tablou în care economia „pare să se stabilizeze”, dar pe fondul unor condiții externe „teribile”, menționând seceta din Europa, războiul din Orientul Mijlociu și incertitudini politice în țările dezvoltate, inclusiv SUA. În acest cadru, el concluzionează că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert”, iar fereastra de decizie pentru PNRR este foarte scurtă. [...]
În plină presiune pe deficit și datorie, Guvernul își asumă noi cheltuieli mari cu stadioane – deși România se finanțează masiv din împrumuturi și tocmai a majorat taxe, potrivit Adevărul . Miza economică: astfel de proiecte cresc rigiditatea bugetară și riscă să amplifice costurile de finanțare într-un moment în care agențiile de rating avertizează asupra unei posibile retrogradări. În 2025, cheltuielile bugetului general consolidat au urcat cu 11,2% față de 2024, iar datoria publică a continuat să crească. România s-a împrumutat în 2025 cu o sumă record de 265 miliarde de lei (aprox. 53–54 miliarde euro), iar necesarul estimat oficial pentru 2026 este de 278,5 miliarde de lei, cu mențiunea că, „de fiecare dată”, estimările au fost depășite. Față de 2020, nivelul de îndatorare „s-a dublat”, notează publicația. Aproape 2 miliarde de lei pentru patru stadioane, în orașe fără echipe în prima ligă Guvernul Bolojan a aprobat credite de angajament pentru construirea a patru stadioane în Timișoara, Oradea, Brașov și Slatina, cu o valoare totală de aproape 2 miliarde de lei (1,826 miliarde de lei). Articolul subliniază că niciunul dintre aceste orașe nu are echipă în prima ligă. În cazul Timișoarei, Poli Timișoara a evoluat în liga a treia până în acest sezon, când a promovat în liga a doua, iar în oraș se mai construiește încă un stadion, „Eroii Revoluției”. Pentru arena „Dan Păltinișanu”, costurile sunt estimate la 140 de milioane de euro (aprox. 700 milioane lei), în condițiile în care, susține sursa, proiectele similare au necesitat ulterior suplimentări de buget. Premierul Ilie Bolojan a criticat public alocările către proiecte locale fără criterii de viabilitate și cofinanțare, invocând inclusiv situații cu stadioane în localități fără echipe sau cu două stadioane în orașe unde echipele nu pot umple tribunele. Declarația vine însă în contextul în care guvernul a aprobat totuși construcțiile. „O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună.” Lista proiectelor continuă: București, Pitești, Constanța, Hunedoara, Bistrița, Târgoviște Pe lângă cele patru stadioane, autoritățile au dat undă verde și pentru alte arene și săli de sport. În material sunt menționate: o nouă arenă „Dinamo”, la București; stadioane în lucru la Pitești și Constanța; stadioane aprobate la Hunedoara, Bistrița și Târgoviște (unde anul trecut a fost inaugurat încă un stadion). Săli polivalente de sute de milioane: exemplul Brașov Investițiile includ și săli de sport: a fost inaugurată o sală polivalentă la Tulcea, iar altele sunt în construcție la Brașov, Suceava și Satu Mare. Pentru sala de la Brașov, costul este indicat la aproape 646 de milioane de lei (echivalentul a 123 de milioane de euro, aprox. 615 milioane lei), după o suplimentare aprobată în luna mai, de la o estimare inițială de 90 de milioane de euro. Critica economiștilor: „găuri negre” la buget și costuri care se văd în economie Profesorul Bogdan Glăvan susține că majorările de taxe și impozite puteau fi evitate prin alternative precum oprirea unor lucrări publice, privatizări și restructurarea administrației, iar alegerea făcută de partide a fost, în esență, reducerea veniturilor reale ale populației. El leagă direct presiunea fiscală de finanțarea proiectelor de tip stadioane și săli. „Deocamdată populația a fost sacrificată. Iată, «nu sunt» bani pentru profesori fiindcă fiindcă «sunt» bani pentru stadioane.” Analistul Adrian Negrescu califică decizia drept „profund greșită”, argumentând că stadioanele și sălile de sport sunt finanțate din taxe și impozite și nu doar că nu generează venituri, dar implică și cheltuieli de întreținere după finalizare. „Noi ar trebui să investim în infrastructură pentru a genera dezvoltare pe orizontală în economie, dar mergem în continuare pe niște găuri negre la buget. Asta sunt stadioanele, găuri negre.” În acest context, riscul operațional pentru buget nu este doar costul inițial, ci și probabilitatea de suplimentări și cheltuieli recurente, într-un moment în care România se bazează pe împrumuturi tot mai mari și are nevoie să-și apere credibilitatea financiară în fața agențiilor de rating. [...]
Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating , iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia . Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană . Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară. Miza fiscală: praguri de cost și risc pentru rating Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii. Ce promite proiectul: fără scăderi de venituri, creșteri pentru majoritatea salariilor Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare. Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante. Ajustări punctuale: zona justiției În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat. În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating. [...]
Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică blochează mecanic creșteri de salarii și pensii , iar presiunea de ajustare riscă să se mute și mai mult pe taxe, cu efecte directe asupra companiilor și consumului, potrivit unei analize citate de Agerpres , care redă poziția consultantului financiar Adrian Negrescu. După primul trimestru, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB, echivalentul a aproape 1.170 miliarde de lei, în creștere cu 4,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut (55,8%). Avansul este al patrulea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Finlanda, Bulgaria și Polonia. Pragul de 60% activează restricții legale Negrescu atrage atenția că depășirea pragului nu este doar un reper simbolic, ci declanșează constrângeri prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare : Guvernul nu mai poate aproba măsuri care majorează cheltuielile de personal din sectorul public sau pe cele de asistență socială. Concret, salariile bugetarilor și pensiile rămân înghețate cât timp datoria se menține peste 60% din PIB, consecință „deja anunțată oficial de Ministerul Finanțelor”, potrivit materialului. Costul finanțării rămâne ridicat, deși datoria e sub media UE Analiza descrie o „poziție paradoxală”: România are o datorie raportată la PIB sub media europeană și sub nivelul Ungariei, dar plătește unele dintre cele mai mari costuri de finanțare din regiune, pe fondul ritmului de îndatorare și al percepției de risc politic și fiscal. În acest context, Negrescu indică randamente ridicate pentru titlurile de stat românești pe 10 ani, la aproximativ 6,7–7,4%, peste nivelurile menționate pentru Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Diferența ar ține mai puțin de mărimea datoriei și mai mult de încrederea investitorilor în traiectoria fiscală, factor urmărit și de agențiile de rating, potrivit explicațiilor sale. 2027, an cu risc de noi taxe și spațiu fiscal redus Consultantul financiar apreciază că 2027 ar putea fi „extrem de complicat” și nu exclude o creștere de taxe. În același timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, este citat cu estimări de creștere a datoriei la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, cu o scădere treptată abia după atingerea acestui vârf, condiționată de respectarea angajamentelor din procedura de deficit excesiv (în care România se află din 2020). Negrescu argumentează că reducerea cheltuielilor (salarii, pensii, investiții) este dificilă politic și limitată de rigiditatea bugetului, ceea ce face ca majorarea taxelor să devină o cale de ajustare mai rapidă bugetar, dar cu costuri economice: frânarea consumului și presiune suplimentară pe firme. În același pasaj, el invocă „analize citate în presă” care ar indica o contracție economică a României în 2026; Agerpres nu detaliază însă sursa acelor analize. Efecte pentru companii: fiscalitate mai apăsătoare și creditare mai scumpă Pe partea de economie reală, Negrescu susține că o parte importantă din efortul de reducere a deficitului este suportată de populație prin taxe mai mari și venituri blocate, iar mediul de afaceri resimte presiunea pe mai multe canale: impozitul pe profit ar fi crescut „real”, în condițiile în care creșterea impozitării (circa 1,5%) ar fi fost depășită de inflație (circa 10%), ceea ce ar însemna o presiune fiscală mai mare pe profitul efectiv; la impozitele pe proprietăți comerciale și terenuri pentru persoane juridice, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru terenuri ar fi crescut cu aproximativ 170%; impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) rămân în vigoare în 2026, cu promisiunea eliminării din 2027, ceea ce ar afecta planificarea bugetară, mai ales la companiile cu marje reduse; dobânzile ridicate la titlurile suverane tind să împingă în sus și costul creditării corporative. În plus, Negrescu afirmă că bugetul de investiții al statului ar urma să fie mai mic în 2027, cu impact indirect asupra firmelor din construcții, infrastructură și lanțurile lor de furnizori. El indică drept posibilă „veste bună” pentru anul viitor eliminarea IMCA, ICAS și a taxei pe construcțiile speciale, dar subliniază că, deocamdată, sunt promisiuni pentru 2027, nu certitudini legislative. „Avem nevoie de soluții pentru a crește colectarea (...), avem nevoie de soluții outside the box pentru a reduce cheltuielile statului și a crește atractivitatea investițională a României, apropo de scăderea drastică a ISD-urilor”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook. În aceeași postare, el propune ca președintele Nicușor Dan să cheme la Cotroceni reprezentanți ai unor mari contributori privați la buget (din carburanți, construcția de mașini, tutun, retail alimentar și industria chimică) pentru a identifica alternative la creșterea taxelor. [...]
