Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul de cont curent a ajuns la 30,1 miliarde euro în 2025, potrivit Băncii Naționale a României, care a publicat luni, 16 februarie 2026, datele privind balanța de plăți și datoria externă aferente lunii decembrie 2025. Nivelul este peste cel din 2024, când deficitul a fost de 28,9 miliarde euro, ceea ce indică o adâncire a dezechilibrului extern.
În perioada ianuarie–decembrie 2025, contul curent a înregistrat un deficit de 30.127 milioane euro. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea deficitului la veniturile primare și de reducerea excedentului la veniturile secundare. În schimb, deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 637 milioane euro, iar excedentul serviciilor a crescut cu 369 milioane euro.
Structura principalelor componente (mil. euro):
Investițiile directe ale nerezidenților au totalizat 8.153 milioane euro, peste nivelul de 5.602 milioane euro din 2024. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 6.185 milioane euro, iar creditele intragrup 1.968 milioane euro.
Datoria externă totală a crescut în 2025 cu 23.837 milioane euro, până la 227.347 milioane euro. Din total:
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 17,2%, față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele internaționale a urcat la 6 luni, de la 5,7 luni anterior. Totodată, rezervele valutare au acoperit 104,8% din datoria externă pe termen scurt la finalul anului 2025.
Recomandate
O retrogradare a României în „junk” ar putea împinge rapid dobânzile statului spre 8% și ar slăbi leul , într-un scenariu descris de economistul-șef al ING România, Valentin Tătaru , înaintea deciziei Standard & Poor’s din 2 octombrie, potrivit Ziarul Financiar . Miza imediată este costul de finanțare al bugetului într-un moment în care România se împrumută masiv pentru acoperirea deficitului. Decizia S&P vizează menținerea sau retrogradarea ratingului suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul piețelor), ceea ce ar transmite investitorilor un semnal de risc mai ridicat. În discuția de la ZF Live, Tătaru a vorbit despre o reacție în lanț care ar porni de la titlurile de stat și s-ar propaga către cursul de schimb, cu o posibilă intervenție a BNR. Costul datoriei: titluri de stat „înghețate” în jur de 8% Economistul estimează că, în scenariul retrogradării, randamentele titlurilor de stat s-ar putea bloca „în jur de 8%”, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă a costului de finanțare față de nivelul curent, exact într-o perioadă de împrumuturi mari pentru finanțarea deficitului bugetar. „[...] probabil ar duce la o cvasi-îngheţare a titlurilor de stat în jur de 8%”, a declarat Valentin Tătaru la ZF Live. Tătaru a plasat scenariul în contextul unei datorii publice aflate „pe un trend crescător” și al costurilor cu dobânda în creștere, sugerând că presiunea s-ar vedea rapid în „factura” bugetară. „[...] tocmai am vorbit despre creşterea datoriei şi a costurilor cu dobânda”. Cursul: depreciere de 3–4% și rolul BNR Al doilea canal de transmitere indicat de economist este cursul de schimb, unde vede o ajustare de „trei-patru procente” în cazul retrogradării, pe care o descrie ca fiind greu de evitat în acel context. „Deci aş vedea o ajustare de trei-patru procente a cursului”. În același timp, Tătaru a subliniat că evoluțiile ar depinde și de reacția BNR, fără a avansa un răspuns ferm privind instrumentele pe care banca centrală le-ar folosi. Context: precedentul din 2008–2009 și incertitudinea răspunsului politic Economistul a amintit episodul din 2008–2009, când, după tensiuni pe piețe, România a anunțat relativ rapid un acord cu FMI, iar piețele „s-au calmat relativ repede”. Pentru scenariul actual, el a punctat însă limita: „nu știm ce ar apărea” ca răspuns în situația unei retrogradări, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de repede ar putea fi stabilizate costurile de finanțare și cursul. [...]
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
Majorările de salarii și pensii sunt condiționate de „spațiul fiscal” și de țintele de deficit , potrivit programului de guvernare 2026–2028 prezentat de Cabinetul Luca Niculescu , relatează Adevărul . Documentul leagă explicit orice creștere generală de veniturile statului, productivitate și de avizul Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar, într-un cadru de consolidare fiscală. Programul pornește de la ideea că noile cheltuieli permanente trebuie încadrate în plafoane, pentru a nu deraia traiectoria de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice. În acest sens, viitorul executiv își propune reducerea graduală a cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB (nivelul din 2024) la 7,9% din PIB până în 2031. Salarii: lege nouă, dar aplicare etapizată și fără „creșteri uniforme” Reforma salarizării în sectorul public este prezentată ca un proces etapizat, cu accent pe predictibilitate, performanță și eliminarea dezechilibrelor dintre categorii de bugetari. Programul precizează că eventualul spațiu fiscal ar urma să fie folosit „pentru corectarea inechităților salariale” și nu pentru majorări generalizate. Un element-cheie este condiționarea: aplicarea noii legi a salarizării depinde de respectarea plafoanelor de cheltuieli și de avizul Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar. Totodată, sporurile ar urma să fie „regândite” și justificate mai clar, iar remunerația să fie legată într-o măsură mai mare de performanță. „Orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor.” Programul mai include aplicarea mecanismului legal de actualizare a salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza datelor economice și a consultării tripartite, în linie cu directiva europeană. Pensii: reluarea indexării din 2027, fără procente asumate În privința pensiilor, documentul prevede reluarea indexării începând cu 2027, cu obiectivul declarat de a menține puterea de cumpărare. În același timp, programul subliniază că măsura trebuie fundamentată prin costuri și resurse și nu trebuie să afecteze reducerea deficitului și a datoriei publice. „Începând cu 2027, asigurăm indexarea pensiilor, pentru protejarea puterii de cumpărare (...), cu respectarea sustenabilității sistemului public de pensii și fără să periclităm traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice.” Programul nu stabilește procente concrete nici pentru creșterea salariilor bugetarilor, nici pentru indexarea pensiilor în 2027. De asemenea, menționează că cheltuielile cu asistența socială trebuie să rămână sub pragul de 12,2% din PIB, iar alte beneficii sociale nu vor putea crește peste ritmul de majorare a PIB-ului nominal. Măsuri sociale: extinderi posibile, dar doar cu finanțare identificată Pe partea de protecție socială, programul include mai multe propuneri, însă introduce o regulă generală: fiecare măsură trebuie să aibă sursă de finanțare, impact bugetar estimat și perioadă de aplicare definită. Printre măsurile menționate: eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii până la doi ani și pentru veteranii de război, dar numai după identificarea surselor care să compenseze impactul bugetar; stimulente pentru întoarcerea mai devreme la muncă după nașterea copilului (cu prelungirea temporară a indemnizației, în funcție de momentul revenirii); posibilitatea ca bunicii angajați să preia concediul de creștere a copilului, cu acordul părinților; pregătirea pentru 2027 a unui „pachet de solidaritate” orientat către persoane și familii vulnerabile, temporar și adaptat resurselor disponibile. Ce urmează: votul de învestire și calendarul politic Parlamentul ar urma să se reunească marți, 20 octombrie, de la ora 14:00, pentru votul de învestire a Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar audierile miniștrilor propuși sunt programate luni și marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. [...]
Sistemul sanitar riscă un blocaj operațional în 2–3 săptămâni dacă nu apare rapid o rectificare bugetară, avertizează ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila , potrivit Antena 3 . Miza imediată este finanțarea serviciilor de ambulanță și a unităților de primiri urgențe (UPU), care ar putea ajunge să nu-și mai poată îndeplini atribuțiile dacă banii nu sunt alocați până la începutul lunii noiembrie. Ministrul spune că sumele necesare sunt „de aproape 800 de milioane de lei și 227 de milioane de lei” și că, fără rectificare, „funcționarea sistemului medical intră într-un palier de nefuncționare”. „Esența e că în două-trei săptămâni, fără o rectificare, funcționarea sistemului medical intră într-un palier de nefuncționare.” De ce nu mai pot fi acoperite golurile din buget Cseke Attila susține că Ministerul Sănătății a acoperit până acum nevoile urgente prin relocări repetate de fonduri, inclusiv din martie, când au fost făcute primele redirecționări pentru spitalele din Floreasca și Târgu Mureș. Procedura a continuat „ori de câte ori a fost nevoie”, însă ministrul afirmă că posibilitățile s-au epuizat. „Nu mai avem de unde.” În același context, ministrul a argumentat că fondul de rezervă nu ar fi o soluție, pentru că situația nu este una „neprevăzută”. Presiunea pe rectificare: guvern sau Parlament, cu riscuri Ministrul interimar a insistat că este „absolut necesar” un guvern care să facă rectificarea bugetară. În lipsa acestuia, spune că ar trebui căutată o soluție prin Parlament, dar a avertizat că o astfel de variantă vine cu riscuri (fără a detalia în material care sunt acestea). Cseke Attila a mai precizat că pentru luna octombrie „nu sunt probleme” pe programele mari de sănătate, însă trebuie găsită o soluție pentru noiembrie și decembrie. Context: mutarea de fonduri a redus doar presiunea pe termen scurt În material este menționat și că, „în urmă cu o lună”, Ministerul Finanțelor a aprobat retrimestrializarea a 2,058 miliarde de lei pentru sănătate, prin mutarea sumei din trimestrul IV în trimestrul III, pentru plata unor servicii medicale, dispozitive și medicamente deja acordate sau eliberate pacienților. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus atunci că măsura reduce presiunea imediată și riscul unui blocaj la începutul lunii octombrie, dar nu rezolvă problemele structurale de finanțare. Separat, premierul desemnat Luca Niculescu a declarat pentru Antena 3 CNN că o rectificare bugetară rapidă este esențială, inclusiv pentru eliminarea riscului ca angajații din România să nu-și primească salariile, și că „prima” soluție este formarea unui guvern. Ce urmează Din informațiile prezentate, termenul-limită indicat de ministrul Sănătății este începutul lunii noiembrie, când ar trebui alocate sumele necesare. În lipsa unei rectificări bugetare, riscul operațional invocat vizează în special ambulanțele și UPU-urile, cu efect direct asupra capacității de răspuns la urgențe. [...]
Ministrul Mediului cere schimbarea conducerii ANM după cheltuieli nejustificate din buget potrivit Agerpres , după ce Corpul de Control a identificat achiziții de produse de lux plătite din fondurile instituției. Diana Buzoianu a anunțat că raportul verificărilor va fi transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Curții de Conturi . Într-un mesaj video publicat pe Facebook, ministrul a enumerat tipuri de cumpărături care ar fi fost făcute „de pe cardurile oficiale” ale ANM: lenjerie intimă, rochii, poșete, pijamale, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, haine de la branduri de lux și ghivece ornamentale „de mii de lei bucata”. Ce sume indică verificările pentru 2025 Potrivit ministrului, în 2025 au fost identificate cheltuieli care ridică semne de întrebare privind utilizarea banilor publici, între care: aproape 120.000 de lei pentru parfumuri; 85.000 de lei pentru articole vestimentare, inclusiv de la branduri de lux; peste 11.000 de lei pentru produse cosmetice; peste 6.000 de lei pentru două ghivece ornamentale (valoare totală). Ce urmează: sesizări și recuperarea sumelor Buzoianu susține că „abuzurile” ar fi continuat și în 2026 și spune că raportul Corpului de Control va fi trimis la Curtea de Conturi, iar documentele vor ajunge și la Parchet. În paralel, ministrul afirmă că va folosi „toate căile juridice” pentru recuperarea sumelor cheltuite și sancționarea celor considerați responsabili. Cererea de demisie a conducerii ANM este prezentată de ministru ca o consecință directă a constatărilor, în condițiile în care cheltuielile reclamate ar fi fost făcute din bugetul instituției. [...]
Germania ridică miza în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034, avertizând că tăierile propuse de Irlanda – 159 miliarde euro (aprox. 795 miliarde lei) – nu sunt suficiente , ceea ce reduce șansele unui acord rapid și prelungește incertitudinea asupra finanțărilor europene, potrivit Politico . Propunerea președinției irlandeze a Consiliului UE vizează o reducere de circa 8% a bugetului total pentru perioada 2028–2034, în încercarea de a tempera cererile unui grup condus de Germania, care solicită economii de „câteva sute de miliarde de euro”. Cancelarul german Friedrich Merz a respins însă documentul ca bază de compromis, argumentând că bugetul „trebuie să fie suportabil pentru cei care duc greul finanțării”. Germania este un actor-cheie în discuții, contribuind cu aproximativ un sfert din bugetul comun al UE. Berlinul conduce grupul celor șase state „frugale” – Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria – care, împreună, asigură 40% din bugetul Uniunii. De ce contează: riscul de blocaj și presiunea calendarului politic Negocierile intră într-o fază tensionată înaintea summitului liderilor UE de joia și vinerea viitoare, când va fi discutat așa-numitul „negobox” (documentul de negociere). În paralel, guvernele UE încearcă să ajungă la un acord până la finalul anului, înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia din 2027 să complice și mai mult compromisurile. Ministrul olandez de Finanțe, Eelco Heinen, a avertizat că „în ritmul acesta” nu va exista un acord până la sfârșitul anului. De cealaltă parte, ministrul de stat irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, care conduce negocierile, a susținut că propunerea este un compromis „echilibrat” menit să reducă diferențele dintre state. Falii între state: ce se taie și ce rămâne protejat Uniunea este împărțită între: statele „frugale”, care cer reduceri „pe linie”; un grup de state din sud și est, „Friends of Cohesion”, care se opun tăierilor la subvențiile pentru agricultură și la fondurile regionale (politica de coeziune). Aceste două capitole reprezintă aproape jumătate din bugetul total și sunt sensibile politic, inclusiv din cauza presiunii organizațiilor de fermieri și a regiunilor beneficiare. În concesie față de „Friends of Cohesion”, Irlanda a lăsat neatinse bugetele pentru agricultură și regiuni și a orientat reducerile către alte priorități, precum competitivitatea, apărarea și ajutorul pentru dezvoltare. Reacțiile au fost divergente: Italia a salutat recuperarea banilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC), dar a spus că nu este „încă” mulțumită, iar Polonia a apreciat menținerea celei mai mari alocări pentru țară, notând totodată că dimensiunea totală a bugetului nu reflectă ambițiile UE. În tabăra „frugală” persistă însă nemulțumirea că tăierile lovesc disproporționat tocmai politicile „de viitor” – apărare și competitivitate – pe care aceste state le favorizează. Un diplomat UE citat de publicație a rezumat tensiunea astfel: „Taie viitorul ca să protejeze trecutul.” În acest context, miza imediată este dacă summitul de săptămâna viitoare poate debloca negocierile sau, dimpotrivă, va confirma un blocaj care împinge acordul dincolo de finalul anului. [...]
