Știri
Știri din categoria Inflație

Inflația a coborât la 9,6% în ianuarie 2026, dar scumpirile nu se opresc, iar o reducere vizibilă a ritmului de creștere a prețurilor ar putea apărea abia în a doua parte a anului, potrivit unei analize publicate de Digi24.
Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere ușoară față de decembrie 2025, când rata anuală a fost 9,7%. Economiștii avertizează însă că efectul de bază și scumpirile acumulate anul trecut mențin presiunea asupra prețurilor.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, susține că o inflație apropiată de ținta de 4% estimată de BNR ar putea fi atinsă cel mult la finalul anului. Până în vară, rata anuală va rămâne ridicată, urmând ca abia din iulie-august să se observe o ajustare mai consistentă.
Potrivit INS:
Economiștii arată că liberalizarea pieței de energie și factori externi, precum evoluțiile de pe piața gazelor, au întârziat o eventuală ieftinire. În plus, unele produse pot avea scumpiri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este sub 10%, deoarece indicele reprezintă o medie.
Adrian Negrescu atrage atenția că peste jumătate din veniturile multor români merg deja către cheltuieli de bază – alimente și utilități – în condițiile în care salariile și pensiile au fost înghețate în 2026.
El estimează că, din a doua parte a anului, inflația ar putea coborî spre 5-5,5%, pe fondul efectului de bază generat de scumpirile la energie din 2025. Totuși, o rată mai mică a inflației nu înseamnă ieftiniri, ci doar o creștere mai lentă a prețurilor.
Concluzia economiștilor este că economia traversează o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile vor resimți în continuare presiunea costurilor ridicate.
Recomandate

Scumpirea carburanților a redevenit principalul motor al inflației la nealimentare , cu motorina în urcare cu 30,7% și benzina cu 23,15% în iulie 2026 față de iulie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Mișcarea mută presiunea de pe energie electrică spre costurile de transport și distribuție, cu efecte în lanț pentru companii și consumatori. Creșterile la carburanți au venit pe fondul majorării prețurilor la pompă în perioada analizată, influențate de cotațiile internaționale ale petrolului, de fiscalitate și de cursul de schimb, conform aceleiași surse. Electricitatea își pierde rolul de „vedetă” a scumpirilor În contrast cu carburanții, energia electrică s-a scumpit cu 3,39% în perioada iulie 2025–iulie 2026. INS explică temperarea prin „încetarea efectului de bază” după eliminarea schemei de sprijin (plafonare-compensare) , care a expirat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață. În anul de după eliminarea plafonării, tariful energiei electrice ajunsese și la niveluri de peste 50% an/an, mai notează INS. Context: inflația anuală a coborât, dar presiunile se mută Rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, potrivit unui material separat al Economedia despre datele INS (link în sursă: Economedia ). În categoria mărfurilor nealimentare, pe lângă carburanți, INS indică și alte scumpiri relevante în ultimul an: combustibili: +16,87% energie termică: +10,70% cărți, ziare, reviste: +10,82% detergenți: +9,92% tutun și țigări: +8,51% articole de igienă și cosmetice: +6,80% medicamente: +4,36% gaze: +0,97% (iulie 2026 față de iulie 2025) Pentru economie, mesajul principal este că, deși inflația totală încetinește, scumpirea accelerată a carburanților poate menține ridicate costurile operaționale în sectoarele dependente de transport. [...]

BNR a ridicat prognoza de inflație pe fondul scumpirii energiei și carburanților , iar banca centrală nu mai vede o scădere a inflației până la finalul anului, potrivit Digi24 . Mesajul-cheie pentru economie este că șocul de preț vine din zona ofertei (energie/combustibili), ceea ce limitează eficiența unei înăspriri rapide a politicii monetare. BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației să urce ușor până la sfârșitul anului, după care să scadă aproape continuu și să revină în intervalul țintei în primul trimestru din 2028. Mugur Isărescu a spus că prețurile de sărbători ar putea rămâne relativ stabile sau să aibă „creșteri normale”, fără „scumpiri exagerate”. „Guvernatorul a precizat că BNR nu se mai așteaptă la o scădere a inflației până la sfârșitul anului, în principal din cauza evoluției prețurilor produselor petroliere și ale energiei.” De ce s-a schimbat prognoza: energia se transmite în costuri și prețuri Guvernatorul BNR a explicat că tensiunile de pe piețele energiei și gazelor naturale se văd în costurile de producție și, ulterior, în prețurile din întreaga economie. „Revizuirea în sus a traiectoriei prognozate față de exercițiul anterior este determinată de o reevaluare ascendentă amplă a prețului energiei. Normal, când se duce prețul la energie, se duce în toate părțile.” Prognoza a fost construită pe date disponibile până la 1 noiembrie, când petrolul depășea 100 de dolari pe baril. Între timp, cotația a coborât spre 90 de dolari, însă Isărescu a avertizat că persistă incertitudini privind evoluția prețurilor. BNR anticipează și o scădere a „inflației de bază” (componenta asupra căreia politica monetară poate acționa mai direct), dar la un nivel mai ridicat decât se estima anterior, tot pe fondul energiei și carburanților. În interiorul inflației de bază, serviciile rămân componenta cu cele mai persistente creșteri. De ce nu a crescut dobânda-cheie: deficit de cerere și inflație din ofertă În acest context, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, deși inflația a urcat la 6,94% în octombrie. Isărescu a motivat decizia prin faptul că economia are deja un deficit important de cerere, iar dinamica prețurilor este influențată puternic de factori de ofertă, în special energia. „Economia are deja un deficit major de cerere. Era greu de explicat că trebuie să îl reducem pentru o mișcare eventual marginală, în condițiile în care evoluția prețurilor depinde atât de mult de factori din partea ofertei și, în special, de prețul energiei.” Context economic: consum mai slab, investiții susținute de fonduri UE BNR indică o slăbire a consumului populației în trimestrul al doilea din 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al restrângerii creditării. Investițiile au compensat parțial, mai ales cele finanțate din fonduri europene, în timp ce investițiile străine directe nu au avut o contribuție similară. Totodată, Isărescu a spus că deficitul de cont curent nu s-a redus odată cu deficitul bugetar, așa cum anticipa banca centrală, însă analizele BNR arată că economia nu a suferit o deteriorare a competitivității prin preț. În perioada următoare, traiectoria inflației rămâne sensibilă la evoluțiile din energie și combustibili, iar BNR își calibrează politica monetară într-un context în care presiunile vin mai ales din costuri, nu dintr-o cerere excesivă. [...]

Puterea de cumpărare a salariului mediu a continuat să scadă , deși câștigul salarial mediu net a urcat la 5.717 lei în septembrie 2026, potrivit datelor citate de Digi24 . Pe fondul inflației, salariul real (indicatorul care arată ce poți cumpăra efectiv cu venitul) a fost cu 1,5% mai mic decât în septembrie 2025, marcând a 15-a lună consecutivă de scădere anuală. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că salariul mediu net a crescut cu 5% față de aceeași lună a anului trecut, însă ritmul nu a acoperit creșterea prețurilor. În termeni lunari, față de august 2026, salariul mediu net a avansat cu 0,5%, dar puterea de cumpărare a scăzut cu 0,3% (indicele câștigului salarial real a fost 99,7%). Câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.532 lei, cu 35 de lei (0,4%) peste nivelul din august. Unde se câștigă cel mai mult și cel mai puțin Diferențele între sectoare rămân mari. Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.513 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 13.336 lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.982 lei; pescuit și acvacultură: 3.005 lei. Potrivit datelor prezentate, diferența dintre sectorul cu cel mai ridicat salariu mediu și cel cu cel mai mic a depășit 10.500 lei. Mișcări lunare: creșteri puternice în energie, scăderi în jocuri de noroc Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de august au fost consemnate în: extracția petrolului brut și a gazelor naturale: +13,4%; fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului: +12,7%. În același timp, cea mai mare scădere a fost în activitățile de jocuri de noroc și pariuri, unde salariul mediu net s-a redus cu 9,3%. Sectorul bugetar: scăderi în sănătate și administrație, ușor plus în educație În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a scăzut în septembrie (față de luna precedentă) cu 0,5% în sănătate și asistență socială și cu 0,2% în administrația publică. În învățământ, salariul mediu net a crescut cu 1% față de august. În ansamblu, datele indică faptul că, deși salariile nominale continuă să urce, presiunea inflației menține veniturile reale pe un trend descendent, cu efect direct asupra consumului și asupra costului vieții pentru gospodării. [...]

Inflația din România rămâne alimentată de servicii și carburanți , iar diferența față de Ungaria – unde inflația anuală a coborât la 1,6% – pune presiune pe costurile companiilor și pe puterea de cumpărare, potrivit Ziarul Financiar . În septembrie, România a avut o inflație anuală de 6,6%, de circa patru ori peste nivelul din Ungaria. România: scumpirile vin din servicii și energie, nu din alimente După o scădere rapidă în vară (de la 10,4% în iunie la 6,2% în august), inflația a urcat din nou în septembrie la 6,6%, pe măsură ce s-au estompat efectele unor factori temporari (eliminarea plafonului la energie și majorările de TVA și accize din anul trecut), conform datelor INS citate de publicație. Structura scumpirilor indică o presiune persistentă în zone greu de „răcit” rapid prin politici monetare: serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an; carburanții au accelerat: motorina este cu 37,6% mai scumpă decât acum un an, iar benzina cu 28,4% ; chiriile au urcat cu 39% . În schimb, alimentele au avut o dinamică mai temperată, cu o creștere medie de 3% , iar unele produse s-au ieftinit (fructe proaspete -16%, cartofi -3,6%, făină -3%). La polul opus, cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Un element-cheie pentru consum și pentru costurile firmelor este că salariile nu țin pasul cu inflația : salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut, iar câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună la rând. Ungaria: de la vârf de 26% la 1,6%, pe fondul stabilizării forintului În Ungaria, inflația anuală a ajuns la 1,6% în septembrie, după ce în 2022–2023 urcase spre 26% , cel mai ridicat nivel din UE la acel moment, notează ZF. Publicația pune explozia de atunci pe seama cheltuielilor electorale, deficitelor, deprecierii forintului (care a scumpit importurile de energie) și a eșecului primelor măsuri antiinflație. Ulterior, guvernul a ajustat măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat, într-un context în care forintul s-a apreciat de la începutul anului și este „cel mai bun performer din regiune”, potrivit articolului. Banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Ce urmează: dobânzi neschimbate și risc de inflație mai sus până la final de an BNR a menținut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% și estimează că inflația va urca până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta din acest an. Economiștii citați de ZF nu se așteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027. În proiecțiile FMI menționate în articol, România ar urma să aibă o inflație de 8,2% în 2026 și 4,1% în 2027 , printre cele mai ridicate din UE, în timp ce pentru Ungaria FMI vede 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027 . [...]

România rămâne liderul nedorit al inflației în UE, chiar dacă ritmul anual a coborât la 6,2% în august , potrivit HotNews , care citează o analiză BestBrokers . Scăderea de la 8,2% în iulie la 6,2% în august este descrisă ca posibil „cel puțin parțial” legată de măsurile recente de austeritate, însă nivelul rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Analiza BestBrokers (bazată pe date IPC/indicele prețurilor de consum pentru august 2026) plasează România pe locul 24 la nivel global, într-un eșantion de 93 de țări pentru care existau date disponibile. Autorii spun că au folosit informații de la birourile naționale de statistică și de la Trading Economics. De ce contează: dezinflație rapidă, dar insuficientă pentru a ieși din „topul” UE Pentru economie și companii, mesajul este dublu: pe de o parte, o temperare a inflației poate reduce presiunea pe costuri și pe bugetele gospodăriilor; pe de altă parte, faptul că România rămâne pe primul loc în UE sugerează că ajustarea prețurilor este încă mai dificilă decât în restul blocului comunitar, cu efecte asupra consumului și a deciziilor de preț din retail, servicii și industrie. În text este menționat explicit că România a avut în august o inflație anualizată de 6,2%, iar scăderea față de iulie este caracterizată drept „bruscă”. Contextul comparației: unde sunt cele mai mari presiuni în lume și în Europa La nivel global, cele mai ridicate rate ale inflației din august sunt în Argentina (33,5%) și Turcia (31,51%), conform concluziilor cheie ale analizei. În Europa (într-un grup de 43 de țări analizate), Ucraina este indicată cu cea mai mare rată (8,1%), urmată de Kosovo (7,3%), România (6,2%) și Lituania (6,1%). Autorii notează și cazuri de inflație foarte redusă sau chiar scădere a prețurilor: Costa Rica este menționată ca singura țară cu deflație față de august 2025 (minus 0,17%), iar Benin (0,1%) și Suedia (0,3%) au creșteri „nesemnificative”. Metodologie și surse de date BestBrokers precizează că a analizat 93 de țări cu date IPC disponibile pentru luna august, folosind cifre din statisticile naționale și Trading Economics. În articol este inclus și un link către documentul INS privind datele pentru august. [...]

Scumpirile la alimente rămân concentrate pe câteva produse-cheie , în condițiile în care cafeaua, ouăle și carnea de vită au avut cele mai mari creșteri de preț în ultimul an, potrivit unei analize Economedia bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) . În paralel, scăderile cele mai vizibile au fost la cartofi și fructe proaspete, semn că presiunea din coșul alimentar nu este uniformă. În iulie 2026 față de iulie 2025, cafeaua a rămas alimentul cu cea mai mare creștere de preț, cu 19,47%. Urmează ouăle, cu 13,9%, și carnea de bovine, cu 11,67%. Tot în aceeași perioadă, laptele de vacă s-a scumpit cu 11,28%, iar „țuica și alte băuturi spirtoase” au fost mai scumpe cu 8,87%. Grupa produselor din zahăr și miere de albine a înregistrat o creștere de 8,81%. Pe lista altor majorări anuale apar pâinea (7,93%), peștele proaspăt (7,54%), conservele din carne (6,77%), uleiul comestibil (6,57%), carnea de pasăre (6,24%) și carnea de porc (3,4%). La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,88%, iar vinul cu 6,66%. Unde s-au văzut ieftiniri În același interval, INS consemnează și reduceri de preț la mai multe produse, inclusiv la unele de bază: zahăr: -0,25% unt: -0,53% făină: -4,3% mălai: -4,92% cartofi: -13,68% fructe proaspete: -13,82% Context: inflația anuală a coborât în iulie Pe fondul acestor evoluții din zona alimentară, rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, conform unui material separat al Economedia: Rata anuală inflației a scăzut la 8,2% în iulie . În termeni practici, datele arată că, deși inflația generală încetinește, anumite produse continuă să tragă în sus costul coșului alimentar. [...]