Știri
Știri din categoria Inflație
Inflația a coborât la 9,6% în ianuarie 2026, dar scumpirile nu se opresc, iar o reducere vizibilă a ritmului de creștere a prețurilor ar putea apărea abia în a doua parte a anului, potrivit unei analize publicate de Digi24.
Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere ușoară față de decembrie 2025, când rata anuală a fost 9,7%. Economiștii avertizează însă că efectul de bază și scumpirile acumulate anul trecut mențin presiunea asupra prețurilor.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, susține că o inflație apropiată de ținta de 4% estimată de BNR ar putea fi atinsă cel mult la finalul anului. Până în vară, rata anuală va rămâne ridicată, urmând ca abia din iulie-august să se observe o ajustare mai consistentă.
Potrivit INS:
Economiștii arată că liberalizarea pieței de energie și factori externi, precum evoluțiile de pe piața gazelor, au întârziat o eventuală ieftinire. În plus, unele produse pot avea scumpiri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este sub 10%, deoarece indicele reprezintă o medie.
Adrian Negrescu atrage atenția că peste jumătate din veniturile multor români merg deja către cheltuieli de bază – alimente și utilități – în condițiile în care salariile și pensiile au fost înghețate în 2026.
El estimează că, din a doua parte a anului, inflația ar putea coborî spre 5-5,5%, pe fondul efectului de bază generat de scumpirile la energie din 2025. Totuși, o rată mai mică a inflației nu înseamnă ieftiniri, ci doar o creștere mai lentă a prețurilor.
Concluzia economiștilor este că economia traversează o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile vor resimți în continuare presiunea costurilor ridicate.
Recomandate
România are cea mai mare inflație din UE, 8,5% în ianuarie 2026 , în timp ce media a scăzut la 2,0% în Uniune și la 1,7% în zona euro, arată datele publicate de Eurostat . Diferența plasează România pe primul loc în clasamentul scumpirilor, la mare distanță de media europeană. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației: în zona euro a coborât la 1,7%, de la 2,0% în decembrie; în Uniunea Europeană a scăzut la 2,0%, de la 2,3% în luna precedentă; în România s-a menținut la 8,5%, nivel identic cu cel din decembrie și mult peste orice alt stat membru. Următoarele cele mai ridicate valori au fost în Slovacia (4,3%) și Estonia (3,8%), însă la distanță considerabilă de nivelul înregistrat de România. La polul opus, cele mai mici rate au fost în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%) și Finlanda și Italia (1,0%). Comparativ cu ianuarie 2025, când România avea o inflație de 5,3%, creșterea prețurilor s-a accelerat puternic în a doua parte a anului trecut și a rămas la cote ridicate. În timp ce 23 de state membre au raportat scăderi ale inflației față de decembrie 2025, România se numără printre țările unde presiunile asupra prețurilor persistă. La nivelul zonei euro, serviciile au contribuit cel mai mult la inflația anuală (+1,45 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,51 pp), în timp ce energia a avut o contribuție negativă (-0,39 pp). În context european de temperare a scumpirilor, poziția României evidențiază o problemă internă de stabilitate a prețurilor, cu impact direct asupra costului vieții și competitivității economice. [...]
BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere temporară în T2 2026 , potrivit Raportului asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, informează AGERPRES . Documentul, aprobat marți de Consiliul de administrație al BNR, încorporează cele mai recente date disponibile și actualizează traiectoria prognozată a prețurilor. Conform noii proiecții, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în primul trimestru din 2026, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere, pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Aceste influențe se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. BNR estimează însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale acestor șocuri de ofertă. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei de variație de la mijlocul semestrului I 2027. Banca centrală indică drept factor determinant consolidarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special cele generate de deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, în contextul progresului corecției bugetare, atingând niveluri semnificative, dar mai reduse decât cele estimate anterior. Raportul prezentat de Mugur Isărescu oferă astfel o imagine a unei traiectorii volatile pe termen scurt, marcată de efecte fiscale și administrative, urmată de o temperare graduală a dinamicii prețurilor începând din a doua parte a anului. [...]
Iran introduce bancnota de 10 milioane de riali pe fondul inflației și al crizei de numerar potrivit Antena 3 CNN , măsura vine în contextul presiunilor economice tot mai mari generate de război și de deprecierea monedei naționale. Noua bancnotă, echivalentă cu aproximativ 7 dolari, este cea mai mare valoare nominală emisă vreodată în Iran și a fost introdusă pentru a facilita accesul populației la numerar, într-un moment în care cererea a crescut semnificativ. Situația din teren reflectă însă o lipsă acută de lichidități. La bancomate s-au format cozi uriașe, iar multe dintre acestea au rămas rapid fără bani. Băncile au început să limiteze retragerile, ceea ce alimentează temerile populației că sistemele de plată ar putea deveni nesigure în contextul conflictului. De ce a fost introdusă bancnota Autoritățile iraniene susțin că măsura are un scop practic, dar contextul economic este mult mai complex: inflația anuală a ajuns la 47,5% prețurile la alimente au crescut cu peste 105% rialul s-a depreciat puternic, ajungând la circa 1,5 milioane pentru un dolar economia este afectată de sancțiuni și de scăderea veniturilor din petrol În paralel, infrastructura critică, inclusiv instituții bancare, a fost vizată în timpul conflictului, ceea ce a amplificat neîncrederea publicului. Ce înseamnă pentru populație Pentru cetățeni, noua bancnotă nu rezolvă problema de fond. Puterea de cumpărare rămâne scăzută, iar sumele retrase sunt limitate. Mărturiile din Teheran indică faptul că oamenii sunt nevoiți să stea la cozi pentru a obține sume mici, suficiente doar pentru câteva zile. În același timp, autoritățile încearcă să mențină stabilitatea prin: programe de vouchere alimentare pentru circa 80 de milioane de persoane menținerea plăților electronice ca principală metodă de tranzacționare planuri de eliminare a patru zerouri din moneda națională în următorii ani Contextul mai larg Introducerea noii bancnote este încă un semnal al dificultăților structurale din economia Iranului, accentuate de conflictul militar și izolarea economică. În mod tradițional, cererea de numerar crește înainte de Nowruz, Anul Nou persan, însă în 2026 aceasta este amplificată de incertitudinile legate de funcționarea sistemului financiar. Pe termen scurt, măsura poate ușura tranzacțiile zilnice, dar nu schimbă realitatea unei economii afectate de inflație ridicată, depreciere monetară și instabilitate geopolitică. [...]
Inflația anuală din România a rămas peste 9% pentru a șaptea lună consecutivă , ajungând la 9,31% în februarie 2026 față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de HotNews . Evoluția ridicată a prețurilor vine într-un context economic complicat, în care tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu riscă să alimenteze noi scumpiri. Potrivit datelor oficiale, serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț , de 11,37% într-un an. În aceeași perioadă, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 9,41%, iar cele ale alimentelor cu 7,89%. Scumpiri semnificative la alimente În sectorul alimentar, mai multe produse au înregistrat creșteri importante de preț: Produs Creștere anuală Cafea +25,82% Fructe proaspete +16,12% Ouă +14,33% Produse din zahăr și miere +13,55% Carne de bovine +11,79% Pâine +10,12% Au existat și câteva ieftiniri: cartofii s-au ieftinit cu 11,82%, iar făina cu 2,29%. Serviciile și energia trag inflația în sus În zona serviciilor, unele dintre cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la: bilete CFR – +24,40%; apă, canal și salubritate – +17,21%; servicii de igienă și cosmetică – +15,94%; reparații auto – +14,90%. În același timp, energia electrică s-a scumpit cu aproape 57% , după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, devenind una dintre principalele surse de presiune asupra inflației. Războiul din Orientul Mijlociu complică prognozele Banca Națională a României estima anterior o inflație de aproximativ 3,9% la finalul anului 2026, însă conflictul din Orientul Mijlociu ar putea schimba radical această prognoză. Economistul-șef al BRD, Florian Libocor , estimează că războiul din Iran ar putea adăuga între 0,4 și 3 puncte procentuale la inflație , în funcție de evoluția prețurilor energiei. Principalele scenarii analizate sunt: scenariu moderat: petrolul crește cu 10–15%, gazele cu 15–20%, iar inflația ar urca cu aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale; tensiuni prelungite: petrolul ar putea crește cu până la 35%, iar gazele cu 50%, ceea ce ar adăuga până la 1,4 puncte procentuale la inflație; escaladare severă: petrolul ar putea urca cu până la 85%, caz în care inflația ar crește cu 2–3 puncte procentuale. În acest context, unele bănci estimează că inflația medie din 2026 ar putea ajunge la aproximativ 7,6% , peste nivelul de 6,5% prevăzut în proiectul de buget. [...]
Tensiunile din Orientul Mijlociu pot alimenta o nouă creștere a inflației , iar reducerea deficitului bugetar al României nu mai poate fi amânată, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale, Cosmin Marinescu . Potrivit Digi24 , o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației. Oficialul BNR explică faptul că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu crește incertitudinea globală și provoacă volatilitate pe piețele energetice și financiare. În special piața petrolului reacționează rapid la astfel de tensiuni, iar majorarea prețurilor la energie se transmite ulterior în economie prin costuri mai mari pentru transport, producție și bunuri de consum. Impactul petrolului asupra economiei Deși România este mai puțin dependentă de importurile de petrol decât alte state europene, economia rămâne expusă indirect la scumpirile internaționale. Potrivit estimărilor BNR, dependența netă de importuri energetice de petrol a fost în medie de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022–2024 , iar nivelul ar putea coborî spre aproximativ 1% din PIB în 2025 . Chiar și în aceste condiții, creșterea prețului petrolului poate genera presiuni inflaționiste. În cazul unui conflict prelungit în zona Golfului, efectele asupra economiei globale și asupra prețurilor ar putea deveni mai persistente. Deficitul bugetar, problemă urgentă Cosmin Marinescu a subliniat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea economică și credibilitatea politicilor publice . România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice, inclusiv un deficit de cont curent ridicat. Potrivit estimărilor, deficitul de cont curent s-a redus doar marginal, de la 8,2% din PIB în 2024 la aproximativ 7,95% din PIB în 2025 , nivel considerat încă ridicat. O schimbare în modelul de creștere economică Viceguvernatorul BNR a remarcat totuși o evoluție pozitivă în structura economiei. Datele Institutului Național de Statistică arată că în 2025 investițiile au contribuit mai mult la creșterea economică decât consumul . Contribuția principalelor componente la creșterea economică: investiții: 1 punct procentual consum privat: 0,4 puncte procentuale Această schimbare indică o trecere graduală de la un model bazat pe consum către unul orientat spre investiții și producție. Fondurile europene, motorul dezvoltării În opinia oficialului BNR, fondurile europene rămân un element crucial pentru dezvoltarea României. De la aderarea la Uniunea Europeană, aproape 100 de miliarde de euro au intrat în economia românească, finanțând proiecte de infrastructură și investiții publice. În acest context, anul 2026 ar trebui să fie unul decisiv pentru absorbția fondurilor europene și pentru accelerarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ), înainte de expirarea termenelor de implementare. [...]
BNR spune că „rotunjirea” în sus a prețurilor după creșterea TVA a împins inflația peste așteptări , potrivit Profit.ro . Banca centrală indică faptul că reacția comercianților la modificarea taxei pe valoarea adăugată a amplificat scumpirile, contribuind la abaterea de la prognoza de inflație. Din perspectiva BNR, nu a fost vorba doar de transferul mecanic al TVA în prețuri, ci și de ajustări suplimentare operate la raft, prin „rotunjiri” care au urcat nivelul final plătit de consumatori. Acest tip de comportament poate face ca efectul unei măsuri fiscale să fie mai puternic decât cel anticipat în scenariile de bază. Mesajul este relevant pentru că arată o sursă de presiune inflaționistă care nu ține strict de costuri sau de cerere, ci de modul în care firmele își stabilesc prețurile în perioade de schimbări fiscale. În astfel de episoade, estimarea traiectoriei inflației devine mai dificilă, iar erorile de prognoză se pot accentua. În contextul politicii monetare, o inflație care depășește prognoza complică calibrul deciziilor BNR , deoarece banca centrală urmărește readucerea inflației pe o traiectorie compatibilă cu ținta sa. Când scumpirile sunt alimentate și de astfel de ajustări comerciale, transmisia măsurilor de temperare a inflației poate fi mai lentă. În perioada următoare, atenția se mută pe cât de repede se estompează efectul inițial al creșterii TVA și dacă dinamica prețurilor revine în linie cu așteptările. Pentru consumatori, concluzia practică este că schimbările de taxe pot produce scumpiri mai mari decât ar rezulta strict din noua cotă, atunci când comercianții adaugă majorări suplimentare prin „rotunjiri” ale prețurilor. [...]
