Știri
Știri din categoria Inflație
Românii au cheltuit peste 18 miliarde de lei pe jocuri de noroc, iar aceste sume intră acum în calculul inflației, potrivit Știrile ProTV. Pentru prima dată, Institutul Național de Statistică a inclus biletele la loto și pariurile sportive în coșul de consum folosit la calcularea ratei inflației, care în ianuarie 2026 a fost de 9,6%.
Prețul biletelor la loto și al pariurilor a crescut cu 2,6% față de finalul anului trecut. Doar la ultima extragere Loto, românii au cheltuit aproximativ 12 milioane de lei, fiind jucate peste un milion de bilete.
Datele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc arată că, anul trecut, s-au cheltuit:
Numai în prima jumătate a anului 2025, cheltuielile au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul bugetului cumulat al Ministerului Justiției și Ministerului Culturii.
Economistul Adrian Asoltanie explică fenomenul prin combinația dintre sărăcie și lipsa educației financiare, care alimentează speranța unui câștig rapid. „De cele mai multe ori banii jucați sunt bani absolut necesari”, afirmă acesta, avertizând că sunt riscate sume destinate chiriei sau facturilor.
România generează 3,1% din totalul global al sumelor jucate online, deși economia sa reprezintă doar 0,33% din economia mondială. Proporția indică o participare de aproape zece ori mai mare la jocurile de noroc decât la crearea de valoare economică.
Includerea acestor cheltuieli în coșul de consum reflectă amploarea fenomenului și impactul său asupra bugetelor gospodăriilor, în special în rândul celor cu venituri reduse.
Recomandate
BNR vede inflația la 10,3% la mijlocul lui 2026, iar asta menține presiunea pe costurile de finanțare și pe curs. În minuta ședinței de politică monetară din 15 mai, citată de Digi24 , banca centrală arată că noua traiectorie a inflației este mai ridicată decât în prognoza anterioară și avertizează că riscurile pentru leu/euro rămân „ridicate”, pe fondul deficitelor mari și al incertitudinilor interne și externe. BNR estimează că rata anuală a inflației va urca la 10,3% la jumătatea anului curent și va coborî la 5,5% în decembrie 2026 , față de proiecția precedentă de 9,8%, respectiv 3,9%. În plus, banca centrală indică reintrarea în intervalul țintei abia în trimestrul III 2027 , cu un trimestru mai târziu decât anticipa anterior. De ce contează: cursul și finanțarea economiei rămân vulnerabile Consiliul de Administrație al BNR leagă riscurile pentru curs de mai mulți factori, între care fluctuațiile aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu , „deficitele gemene încă mari” și situația politică internă. În acest cadru, banca centrală pune accent pe stabilitatea politică și pe continuarea corecției fiscale, în linie cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, cu efecte așteptate inclusiv asupra primei de risc suveran și, implicit, asupra costurilor de finanțare din economie. „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate (...). Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale (...), cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei.” Ce a împins inflația peste așteptări În discuțiile privind evoluția recentă, BNR notează că inflația a crescut în martie, iar datele pentru aprilie arată o accelerare la 10,71% , în principal pe fondul scumpirilor la: gaze naturale și combustibili; prețuri administrate; chirii pentru locuințele de stat (menționate ca majorare considerabilă). În același timp, inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și pe cele administrate) a coborât lent la 8,2% în martie 2026 , de la 8,5% în decembrie 2025, aproape exclusiv pe seama alimentelor procesate. Context macro: economie în scădere, piața muncii se „detensionează” Minuta consemnează o dinamică economică slabă: după contracția din trimestrul IV 2025, datele preliminare indică o scădere minoră în termeni trimestriali în trimestrul I 2026 (minus 0,2%) și o comprimare de 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza consumului privat. Pe piața muncii, BNR observă reducerea efectivului de salariați și o temperare a intențiilor de angajare, dar avertizează că evoluția viitoare a costurilor cu forța de muncă rămâne incertă, inclusiv în contextul majorării salariului minim de la 1 iulie 2026 și al unor dezechilibre între cerere și ofertă în anumite sectoare. La ce să se uite companiile și consumatorii în perioada următoare BNR indică drept surse principale ale deteriorării perspectivei inflației scumpirea combustibililor, pe fondul creșterilor ample ale prețului petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie. În același timp, banca centrală menționează și factori interni care pot alimenta presiunile pe termen scurt, inclusiv liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea la mijlocul anului a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază , în timp ce măsurile temporare de protecție energetică ar urma să ofere doar o contrapondere limitată. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , arată datele Institutului Național de Statistică , citate de Agerpres . Energia electrică a avut cea mai mare creștere de preț (+54,18%), iar chiriile au urcat cu +43,78%, într-un context în care serviciile au avut cea mai rapidă dinamică anuală (+13,04%). Inflația anuală a accelerat față de martie, când era 9,87%, după ce timp de opt luni s-a menținut peste 9%, potrivit analizei INS. Pe componente, serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și de ce contează Creșterile mari la electricitate și chirii au un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor și asupra costurilor operaționale ale firmelor (utilități, spații închiriate), ceea ce poate menține presiunea pe prețuri și în lunile următoare. În zona mărfurilor nealimentare, INS indică drept factor major scumpirea energiei electrice, „după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice”. La combustibili, motorina s-a scumpit cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%, ceea ce poate alimenta costuri mai mari în transport și distribuție. Alimente: cafeaua, ouăle și carnea de bovine, în top; cartofii, în scădere La alimente, cea mai mare creștere anuală a fost la cafea (+21,76%), urmată de ouă (+14,78%) și carne de bovine (+12,24%). Au mai crescut, între altele, fructele proaspete (+11,77%), laptele de vacă (+10,97%) și pâinea (+8,96%). Pe de altă parte, INS consemnează și ieftiniri față de aprilie 2025 la unele produse: cartofi (-11,70%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,33%), făină (-4,38%) și mălai (-3,06%). Servicii: chiriile domină, transportul aerian rămâne singura scădere anuală În servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere (+43,78%). Au urmat servicii de igienă și cosmetică (+15,07%) și apă, canal și salubritate (+15,05%). Reparațiile auto au crescut cu 14,65%, iar confecționarea și repararea încălțămintei și îmbrăcămintei cu 14,66%. Asistența medicală a fost mai scumpă cu 12,61%. Singura scădere anuală din această categorie a fost la transportul aerian (-4,69%), însă INS notează că, față de martie 2026, tarifele aeriene au crescut cu 27,58%, „în special ca urmare a majorării tarifelor la combustibili”. Tarifele serviciilor poștale au urcat cu 9,92% față de aprilie 2025. [...]
Banca centrală a Coreei avertizează că bonusurile uriașe din industria de cipuri pot alimenta inflația , după ce a inclus plățile de performanță acordate de Samsung Electronics și SK Hynix între factorii de risc pentru stabilitatea prețurilor, potrivit IT Home . În raportul privind stabilitatea prețurilor publicat la 17 iunie, banca centrală arată că bonusurile de ordinul „sutelor de mii de dolari” pe angajat pot împinge în sus nivelul general al salariilor din economie. Instituția a constatat că, în primul trimestru, bonusurile speciale din sectorul IT au crescut cu 60,6% față de anul anterior, în timp ce salariile din alte industrii au avansat cu doar 2,1%, diferență care a adus cele două companii în zona de interes pentru politica monetară. De ce contează pentru inflație și dobânzi Banca centrală a menținut în mai rata de politică monetară la 2,50% și estimează o inflație anuală de 2,7%, peste ținta de 2%. Guvernatorul Shin Hyun-song a spus că prețurile de consum vor continua să crească, iar inflația din a doua jumătate a anului ar putea ajunge aproape de 3%. În analiza sa, banca centrală a simulat mecanismul de transmitere al bonusurilor concentrate: dacă ponderea firmelor care plătesc bonusuri mari către top 10% dintre angajați crește cu o treaptă, după aproximativ cinci luni indicele prețurilor de consum ar urca cu 0,05 puncte procentuale. Instituția subliniază că acest efect întârziat este diferit de cel al creșterilor salariale generalizate. Cum se ajunge la bonusuri atât de mari Conform informațiilor citate, SK Hynix a convenit din septembrie anul trecut să aloce 10% din profitul operațional pentru bonusurile angajaților. Samsung, după ce sindicatul a amenințat în mai cu o grevă de 18 zile, a promis 10,5% din profitul operațional al diviziei de semiconductori pentru bonusuri. Pe baza acestor formule, publicația notează estimări care duc bonusurile individuale la sute de milioane de woni și menționează că, în anumite scenarii, veniturile din bonusuri ale angajaților SK Hynix de anul viitor ar putea ajunge aproape de 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei, la un curs orientativ). Efecte în economie: consum și presiune pe salarii Banca centrală indică deja efecte de propagare: organizațiile sindicale folosesc aceste bonusuri ca argument în negocierile pentru salariul minim de anul viitor, iar în provincia Gyeonggi (unde sunt amplasate fabricile celor două companii) creșterea consumului pe carduri ar fi peste media națională, cu avans puternic la vânzările de bunuri de lux. Contextul este „super-ciclul” de cerere pentru cipuri de memorie, alimentat de investițiile în inteligență artificială: cererea de memorie cu lățime mare de bandă (HBM), utilizată în acceleratoare pentru AI, a dus la profituri operaționale record, iar mecanismele de bonusare legate de profit transformă aceste câștiguri în venituri cash mari pentru angajații din diviziile de cipuri. În paralel, un oficial de rang înalt, Kim Yong-beom, a lansat recent pe Facebook ideea unui „dividend pentru toți”, însă guvernul a transmis ulterior că nu există planuri pentru o astfel de politică. [...]
Banca centrală din Coreea de Sud avertizează că bonusurile record din industria cipurilor pot alimenta inflația , într-un moment în care scumpirile sunt deja peste ținta oficială, potrivit HotNews . Îngrijorarea autorităților monetare este că plățile excepționale către angajați pot împinge în sus atât cererea de consum, cât și costurile, dacă presiunea pentru creșteri salariale se extinde și în alte sectoare. Într-un raport publicat pe 17 iunie, banca centrală arată că inflația din acest an a fost alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie, pe fondul conflictului dintre Iran și Israel. În același timp, instituția avertizează că presiunile inflaționiste ar putea continua pe măsură ce veniturile populației cresc, iar majorările salariale se propagă în economie. Bonusuri excepționale în companii-cheie din tehnologie Banca centrală indică explicit bonusurile foarte mari plătite în companii precum SK Hynix și Samsung Electronics . Conform informațiilor din presa sud-coreeană citate în articol, SK Hynix a convenit ca 10% din profitul operațional să fie distribuit angajaților sub formă de bonusuri, iar la Samsung lucrătorii din divizia de cipuri ar urma să primească bonusuri speciale echivalente cu 10,5% din profitul operațional al diviziei. Estimările citate de Reuters indică niveluri care depășesc standardele obișnuite ale pieței muncii: un angajat din sectorul memoriilor electronice, cu un salariu anual de bază de aproximativ 80 de milioane de woni (52.400 de dolari), ar putea încasa bonusuri totale de aproximativ 626 de milioane de woni (410.000 de dolari). În cazul SK Hynix, bonusurile ar putea depăși 700 de milioane de woni (aprox. 455.000 de dolari), dacă societatea atinge profitul anual estimat de 250 de trilioane de woni. De ce contează pentru inflație: efect de contagiune salarială și cerere mai mare În mod normal, bonusurile nu sunt considerate o sursă majoră de inflație, deoarece nu sunt venituri permanente. Banca centrală avertizează însă că, atunci când ajung la niveluri „excepționale”, pot declanșa un efect de contagiune: alte industrii pot cere majorări similare, ceea ce ar amplifica atât consumul, cât și costurile de producție. Primele semne: boom pe segmentul de lux și efecte pe bursă Articolul notează că retailerii ar beneficia deja de afluxul de bani. Viceguvernatorul băncii centrale, Lee Jiho, spune că vânzările au crescut semnificativ în orașe precum Suwon și în departamentele de produse de lux ale marilor magazine universale, pe fondul cheltuielilor mai mari pentru genți, bijuterii și ceasuri. În provincia Gyeonggi, unde se află principalele fabrici ale Samsung și SK Hynix, cheltuielile cu cardul au crescut mai rapid decât în alte regiuni. Tendința s-a reflectat și pe bursă: acțiunile Lotte Shopping au urcat cu peste 148% de la începutul anului, Hyundai Department Store a avansat cu 120%, iar Shinsegae a crescut cu aproximativ 190%, pe fondul așteptărilor privind continuarea consumului de lux alimentat de bonusurile din sectorul tehnologic. [...]
Deși IPC a rămas neschimbat în mai, inflația din Bulgaria continuă să redistribuie costurile între sectoare , cu scumpiri în servicii și utilități și ieftiniri la alimente, un mix care complică bugetarea pentru companii și gospodării, potrivit Mediafax . În mai 2026, indicele prețurilor de consum (IPC) a fost stabil față de aprilie, însă inflația anuală a ajuns la 6,9%, menținând un nivel ridicat, dar relativ stabilizat. Publicația notează că inflația cumulată de la începutul anului (mai 2026 raportat la decembrie 2025) s-a situat la 3,8%, iar inflația medie anuală pentru perioada iunie 2025 – mai 2026 a fost de 5%. Stabilitate „la total”, volatilitate în interiorul coșului Datele arată o temperare față de luna anterioară: în aprilie 2026 , inflația lunară a fost de 1,8%, iar cea anuală de 6,8%. Estimările preliminare indicau valori mai ridicate, însă datele finale au confirmat o ajustare în jos, conform materialului citat. În același timp, evoluția anuală din lunile precedente a fost volatilă, cu oscilații între 3,3% și 4,1% (după 3,5% în ianuarie), ceea ce sugerează o stabilizare graduală, dar cu mișcări încă ample de la o lună la alta. Cine împinge prețurile în sus și unde apar ieftiniri Pe componente, semnalele sunt mixte. În mai, au fost consemnate creșteri de prețuri în mai multe zone, inclusiv: restaurante și hoteluri; băuturi alcoolice și tutun; transporturi și comunicații; sănătate; utilități; bunuri de uz casnic și îmbrăcăminte. În sens opus, scăderi de prețuri au fost observate la: divertisment și activități culturale; produse alimentare și băuturi nealcoolice; produse de îngrijire personală. Prețurile din educație și servicii financiare au rămas stabile, potrivit aceleiași surse. La alimente, dinamica a fost împărțită: cartofii, citricele, cafeaua, zahărul și produsele din carne s-au scumpit, în timp ce legumele proaspete, ouăle, carnea de porc, orezul și unele lactate s-au ieftinit. Presiunea acumulată rămâne mare pe termen lung Chiar dacă luna mai a adus o pauză la nivelul indicelui general, presiunea acumulată rămâne semnificativă: inflația cumulată pe ultimii trei ani a ajuns la 13,4%, iar pe cinci ani la 44,3%, arată datele prezentate. Pentru mediul de afaceri, această „moștenire” a scumpirilor se vede în costuri mai greu de readus la nivelurile anterioare, chiar și atunci când inflația lunară încetinește. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, iar scăderea consumului indică o frânare a economiei , pe fondul scumpirilor puternice la energie și carburanți, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În termeni lunari, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,6% în mai 2026 față de aprilie, în timp ce indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicatorul folosit la nivelul UE pentru comparabilitatea inflației între state) a avansat cu 0,7%. Publicația notează că, în loc să scadă, inflația „crește de la lună la lună”. Pe comparația anuală, inflația s-a dublat față de mai 2025, urcând de la 5,5% la 10,9% în mai 2026. În același timp, ZF arată că inflația a crescut de la 9,7% în decembrie la „aproape 11%” în mai. Scumpirile la utilități și carburanți, presiune directă pe bugete În structura scumpirilor evidențiate, cele mai mari creșteri sunt la energie și combustibili: energia electrică: +55%; benzina: +30%; motorina: +36%. Aceste evoluții se văd deja în cerere: consumul a început să scadă, iar în aprilie este menționată o contracție de 5,4%. Efecte în prognoze și buget: creștere economică revizuită în jos Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea de creștere economică pentru acest an la 0,1%, de la 1% în decembrie, mai notează ZF. În acest context, publicația indică faptul că rectificarea bugetară din această vară ar urma să fie „cel mai probabil” negativă. Contextul extern invocat este escaladarea tensiunilor din Iran, care a împins în sus inflația la nivel global și a tras în jos previziunile de creștere economică. [...]
