Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF introduce o categorie nouă în formularul 205 pentru raportarea unor venituri specifice, potrivit Termene.ro. Schimbarea vizează persoanele juridice care plătesc venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă și care, începând cu veniturile plătite de la 1 ianuarie 2025, au obligația să rețină impozitul la sursă și să îl declare distinct, nominal, pentru fiecare beneficiar.
Modificarea este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF care actualizează instrucțiunile de completare a declarației informative 205. Contextul legislativ este completarea art. 111 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) prin OUG nr. 138/2024, care stabilește reținerea la sursă a impozitului pentru aceste venituri atunci când plătitorul este persoană juridică sau o entitate obligată să țină contabilitate. În paralel, art. 132 alin. (2) prevede depunerea anuală a formularului 205 cu detalierea impozitului reținut pe fiecare beneficiar.
Din perspectiva obligațiilor fiscale noi pentru firme, proiectul clarifică și „operaționalizează” pașii de conformare: impozitul reținut trebuie declarat și plătit până la data de 25 a lunii următoare, iar raportarea anuală în formularul 205 se face până la sfârșitul lunii februarie a anului următor. Pentru veniturile plătite începând cu 1 ianuarie 2025, prima raportare anuală aferentă în formularul 205 urmează să fie depusă până la finalul lunii februarie 2026.
Tehnic, proiectul de ordin modifică Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 179/2022 și introduce o categorie distinctă de venituri în lista celor raportabile prin 205, ceea ce înseamnă și generarea unui tabel separat în cadrul declarației pentru acest tip de venit, cu datele fiecărui beneficiar. Pentru companii, impactul este în principal administrativ: identificarea contractelor relevante (în special în tranzacții imobiliare sau structuri contractuale mai complexe), stabilirea corectă a momentului reținerii impozitului, actualizarea sistemelor contabile și asigurarea corelării dintre declarațiile lunare privind impozitul reținut și raportarea anuală prin formularul 205.
Recomandate
Guvernul a fixat praguri minime de datorii fiscale pentru publicarea „listei rușinii” , ceea ce poate crește presiunea de conformare la plata taxelor locale pentru restanțieri, potrivit G4Media . Hotărârea adoptată joi stabilește valorile minime ale obligațiilor fiscale restante de la care organele fiscale locale pot publica lista debitorilor prevăzută la articolul 162 din Codul de procedură fiscală. Pentru persoanele fizice, pragul este de 1.200 de lei, iar pentru persoanele juridice, de 5.000 de lei. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu , care a explicat și raționamentul pentru pragul de 1.200 de lei. Potrivit acesteia, nivelul a fost calculat plecând de la o situație „standard” (un apartament cu suprafață utilă de 50 mp, cu valoare impozabilă de 677 lei/mp, într-o zonă periferică a Capitalei, plus un autoturism de 1.600 cmc), pentru care impozitul anual ar fi de 609 lei, astfel încât pragul de 1.200 de lei ar corespunde unor restanțe pe aproximativ doi ani. „Valoarea minimă a obligaţiilor fiscale restante pentru publicare se stabileşte la nivelul 1.200 de lei în cazul persoanelor fizice şi 5.000 de lei în cazul debitorilor persoane juridice”, a declarat Ioana Dogioiu, într-o conferință de presă la Palatul Victoria . Ce se schimbă, concret Hotărârea stabilește pragurile minime de la care autoritățile locale pot publica lista debitorilor („lista rușinii”), în funcție de tipul contribuabilului: Persoane fizice: datorii restante de cel puțin 1.200 de lei Persoane juridice: datorii restante de cel puțin 5.000 de lei De ce contează pentru contribuabili și firme Miza este una de conformare fiscală: publicarea pe lista debitorilor este un instrument de presiune reputațională, iar stabilirea unor praguri explicite indică de la ce nivel al restanțelor autoritățile locale pot trece la această măsură. În practică, hotărârea poate influența comportamentul de plată, mai ales în cazul restanțelor acumulate pe mai mulți ani. Materialul G4Media menționează că informația este transmisă de Agerpres, fără alte detalii despre calendarul aplicării sau modul de publicare efectivă de către fiecare autoritate locală. [...]
ANAF va publica trimestrial „lista albă” a firmelor fără restanțe fiscale , potrivit Ziarul Financiar , care notează că documentul va include contribuabilii persoane juridice ce și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale și nu au datorii restante. Publicarea listei are la bază Ordinul ANAF nr. 1.923/2022, care stabilește procedura de publicare a contribuabililor ce nu înregistrează obligații restante, ordin apărut în Monitorul Oficial nr. 1058 din 1 noiembrie 2022, conform aceleiași surse. Pentru a fi incluși în „lista albă”, contribuabilii trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții: să fi depus toate declarațiile fiscale aferente vectorului fiscal pe perioada de prescripție, să fi achitat la termen obligațiile fiscale principale și accesorii pentru trimestrul vizat și să nu aibă obligații bugetare restante la data întocmirii listei. În listă pot intra și contribuabilii aflați în situațiile prevăzute la art. 157 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală, inclusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, aflate în derulare, mai arată Ziarul Financiar. ANAF explică și modul de verificare a condiției de declarare în cazurile în care nu există un termen de depunere suficient de precis pentru anumite obligații declarative (de exemplu, la accize): verificarea se face la data întocmirii listei, respectiv dacă până atunci au fost depuse toate declarațiile, indiferent de termenul legal de declarare. Lista poate fi consultată aici . [...]
Bonificația de 3% se acordă celor care depun și plătesc până la 15 aprilie 2026 . Reducerea se aplică la taxele datorate, în condițiile prevăzute de organul fiscal. Măsura vizează plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice. Plata obligațiilor fiscale până la 15 aprilie 2026 aduce o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, mai notează sursa. Totodată, din martie 2026, Declarația unică este precompletată automat în SPV (Spațiul Privat Virtual, platforma online a ANAF pentru comunicarea cu contribuabilii). Pentru acordarea bonificației, contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care: să aibă depuse toate declarațiile, conform vectorului fiscal; să fi stins integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2025 (sau anului fiscal modificat care începe în 2025, după caz); să nu înregistreze alte obligații fiscale/bugetare restante la termenul legal de depunere a declarațiilor relevante (impozit pe profit anual 2025, respectiv impozitul micro pentru trimestrul IV 2025). La calculul bonificației, organul fiscal are în vedere și reguli specifice, inclusiv faptul că sumele redirecționate din impozitul pe profit anual, potrivit legii, nu intră în baza de calcul. Pentru microîntreprinderi, procentul se aplică la impozitul datorat pe întreg anul fiscal (prin însumarea impozitelor trimestriale), iar pentru microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit în 2025, reducerea se aplică atât la impozitul micro, cât și la impozitul pe profit anual, conform condițiilor din articol. [...]
ANAF a declanșat verificări interne după suspiciuni de integritate în rândul angajaților conform documentului oficial , instituția a identificat indicii privind posibile comportamente neconforme în urma unor sesizări interne și controale preliminare, deschizând o analiză amplă asupra activității unor angajați. Potrivit comunicatului emis la 1 aprilie 2026 de Agenția Națională de Administrare Fiscală, verificările vizează în principal modul de gestionare a bunurilor confiscate sau sechestrate. Mai exact, instituția urmărește alinierea stocurilor fizice cu evidențele din baze de date , într-un demers de transparentizare și pregătire pentru valorificarea acestora prin platformele dedicate. În acest context, ANAF a început: activități de monitorizare internă analize asupra diferențelor dintre evidența scriptică și cea faptică verificări preliminare pe baza sesizărilor interne Reprezentanții instituției avertizează că, dacă vor fi descoperite diferențe majore și nejustificate , vor fi declanșate controale de integritate, conform cadrului legal și procedurilor interne. Președintele ANAF, Adrian Nica , a transmis un mesaj ferm, subliniind că orice abatere de la normele legale și etice va fi sancționată, iar măsurile vor fi aplicate „în mod ferm și transparent”. Declarația vine într-un moment în care instituția încearcă să își consolideze credibilitatea și să reducă riscurile de corupție sau gestionare defectuoasă a bunurilor aflate în administrare. Cazul nu indică deocamdată existența unor fapte confirmate, însă ridică semne de întrebare privind controlul intern și integritatea operațională , mai ales într-un domeniu sensibil precum administrarea bunurilor confiscate. ANAF susține că își menține angajamentul pentru legalitate, profesionalism și transparență în exercitarea atribuțiilor. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan propune înlocuirea caselor de marcat fizice cu soluții software , potrivit Profit.ro , într-o inițiativă ce vizează simplificarea și digitalizarea sistemului fiscal din România. Măsura ar permite comercianților să emită bonuri fiscale direct prin aplicații informatice, fără a mai fi obligați să utilizeze aparate dedicate, așa cum se întâmplă în prezent. Propunerea face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a relației dintre firme și autoritățile fiscale, în contextul în care digitalizarea ANAF și extinderea sistemelor electronice devin priorități în 2026. Practic, soluția software ar putea fi instalată pe dispozitive obișnuite – telefoane, tablete sau computere – reducând costurile de achiziție și mentenanță pentru firme, în special pentru micii comercianți. Principalele schimbări vizate: eliminarea obligativității caselor de marcat fizice; utilizarea aplicațiilor autorizate pentru emiterea bonurilor; integrarea mai rapidă cu sistemele ANAF; reducerea birocrației și a costurilor operaționale. Autoritățile consideră că această tranziție ar putea crește gradul de conformare fiscală și ar facilita controalele, datorită raportării în timp real a tranzacțiilor. În același timp, există și provocări, precum securitatea datelor și necesitatea unor standarde clare pentru aplicațiile folosite. Dacă proiectul va fi adoptat, schimbarea ar marca una dintre cele mai importante transformări ale sistemului de fiscalizare din ultimii ani, cu impact direct asupra modului în care sunt înregistrate și monitorizate vânzările în economie. [...]
ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 8 mil. euro la un mare contribuabil, în urma unui control pe prețuri de transfer, potrivit Ziarul Financiar . Verificarea a fost derulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești și vizează tranzacții intragrup, cu accent pe serviciile facturate de entități afiliate din afara României. Miza cazului este legată de prețurile de transfer (adică prețurile folosite în tranzacțiile dintre companii din același grup) și de modul în care anumite cheltuieli intragrup pot diminua baza impozabilă în România. În acest dosar, ANAF indică o creștere semnificativă a bazei impozabile și, implicit, a impozitului pe profit datorat. „Baza impozabilă a fost majorată de la aproximativ 26 mil. euro la peste 77 mil. euro”, iar „impozitul pe profit stabilit de organul fiscal a fost de trei ori mai mare (12 mil. euro) decât cel declarat iniţial de societate (aprox. 4 mil. euro)”. Controlul a vizat, în special, cheltuieli cu servicii intragrup de peste 42 mil. euro, de la consultanță și IT până la contabilitate, resurse umane și logistică. Potrivit Fiscului, societatea nu a reușit să susțină suficient, prin documente și argumente, legătura dintre aceste servicii și activitatea efectivă din România. În motivarea sa, ANAF spune că nu au fost demonstrate adecvat următoarele elemente: necesitatea economică a serviciilor raportat la activitatea desfășurată în România; beneficiul economic concret obținut de societate; modalitatea de alocare a costurilor pe tipuri de servicii și centre de cost; delimitarea între serviciile operaționale și costurile aferente acționariatului. Compania verificată ar fi operat în regim lohn (producție în sistem de prelucrare pentru terți, cu funcții limitate), fără control asupra produselor finite, materiilor prime sau relațiilor comerciale externe. În acest context, inspectorii au concluzionat că nu toate costurile operaționale au fost incluse în baza de cost, astfel că au trecut la reîntregirea acesteia și la recalcularea profitului conform principiului valorii de piață (principiul „arm’s length”, folosit în prețurile de transfer). ANAF încadrează acțiunea în strategia de combatere a „diminuării nejustificate a bazei impozabile prin tranzacții intragrup” și avertizează că verificările pe prețuri de transfer vor continua, în special acolo unde cheltuielile intragrup nu sunt susținute cu documente și beneficii economice demonstrabile. Pentru marile companii, mesajul este că dosarul de prețuri de transfer și documentarea serviciilor intragrup rămân zone de risc fiscal ridicat. [...]
