Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Spania, Germania, Italia, Portugalia și Austria cer un nou impozit UE pe profiturile energetice , potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. Solicitarea a fost transmisă Comisiei Europene printr-o scrisoare publicată sâmbătă, în contextul scumpirii petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. În scrisoarea datată 3 aprilie și adresată comisarului european pentru Climă, Wopke Hoekstra, miniștrii Economiei și Comerțului din cele cinci state susțin că impactul economic al creșterii prețurilor la petrol ar trebui împărțit „într-un mod echitabil” între actorii afectați, inclusiv printr-o contribuție suplimentară din partea companiilor energetice. „Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creştere a preţurilor petrolului, ceea ce reprezintă o povară considerabilă pentru economia europeană şi pentru cetăţenii europeni. Este important ca această povară să fie distribuită într-un mod echitabil”. Propunerea vizează impozitarea profiturilor extraordinare ale companiilor energetice printr-un „instrument de contribuţie la nivelul UE susţinut de o bază juridică solidă”. Miniștrii amintesc că un mecanism comparabil a existat deja în 2022, sub forma unei contribuții de solidaritate temporare, introdusă ca măsură de urgență în urma creșterii prețurilor la energie după invazia Rusiei în Ucraina. Un element suplimentar cerut acum este ca Executivul european să analizeze dacă profiturile obținute în străinătate de companiile petroliere multinaționale pot fi incluse mai specific decât în 2022. Potrivit semnatarilor, o astfel de „soluţie europeană” ar putea finanța ajutoare temporare, în special pentru consumatori, și ar putea reduce presiunile inflaționiste, fără costuri suplimentare pentru bugetele publice. Miniștrii afirmă, totodată, că Bruxelles-ul a promis că va analiza rapid propunerea. [...]
Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la BBB- , dar perspectiva rămâne negativă, potrivit Euronews România , ceea ce păstrează deschis riscul unei retrogradări în următorii ani. Agenția de rating indică faptul că autoritățile au început deja măsuri de reducere a deficitului bugetar, inclusiv creșterea TVA, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public. În acest context, Standard & Poor’s anticipează că economia ar putea stagna în 2026, pe fondul austerității, al inflației și al prețurilor ridicate la energie, influențate și de conflictul din Orientul Mijlociu. Pe partea de prețuri, inflația este estimată la peste 7% în 2027, cu posibilitatea unei creșteri temporare spre 10%. În paralel, datoria publică este așteptată să continue să urce, iar riscurile politice și întârzierile în atragerea fondurilor europene sunt menționate ca factori care pot apăsa asupra economiei. În același timp, agenția notează că investițiile finanțate din bani europeni rămân principalul sprijin pentru creșterea economică în următorii ani, într-un peisaj în care consolidarea fiscală și costurile ridicate pot limita avansul economic. [...]
Daniel Dăianu avertizează că România poate evita recesiunea doar „cu noroc” , potrivit Antena 3 CNN . Președintele Consiliului Fiscal a făcut declarațiile vineri, 3 aprilie 2026, într-o intervenție la postul TV, pe fondul scumpirilor în lanț pe care le leagă de războiul din Iran. În acest context, Dăianu le-a recomandat populației să își reducă cheltuielile și să prioritizeze strict necesarul, argumentând că șocul energetic și efectele asupra prețurilor ar putea persista. El a invocat inclusiv riscul unor măsuri excepționale, precum raționalizarea energiei, și a menționat presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor, pe fondul unei crize a costului vieții resimțite atât în Europa, cât și în SUA. „Trebuie să avem noroc, să nu intrăm în recesiune. Se poate intra. Opinia mea este că nu va fi o recesiune adâncă.” Dăianu a mai spus că România pornește cu vulnerabilități fiscale, menționând deficite ridicate și lipsa „spațiului fiscal” (marja bugetară care permite statului să cheltuiască sau să reducă taxe fără să agraveze dezechilibrele). În opinia sa, o abatere de la consolidarea fiscală ar putea avea consecințe severe, deoarece piețele ar penaliza România. Pe partea de prețuri, președintele Consiliului Fiscal anticipează un nou val de inflație („puseu inflaționist”), dar apreciază că procesul de dezinflație nu va fi oprit. Totodată, el nu vede un scenariu în care România să nu se mai poată împrumuta și nici riscul unui faliment în Uniunea Europeană, chiar dacă menționează creșteri ale randamentelor obligațiunilor statelor din UE. În același timp, avertizează că o scădere a consumului, deși afectează economia, poate deveni inevitabilă pentru gospodării, care ar trebui să își „definească” mai bine prioritățile de cheltuire. [...]
Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro . Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței. Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar . Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene. În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori. [...]
Bonificația de 3% se acordă celor care depun și plătesc până la 15 aprilie 2026 . Reducerea se aplică la taxele datorate, în condițiile prevăzute de organul fiscal. Măsura vizează plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice. Plata obligațiilor fiscale până la 15 aprilie 2026 aduce o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, mai notează sursa. Totodată, din martie 2026, Declarația unică este precompletată automat în SPV (Spațiul Privat Virtual, platforma online a ANAF pentru comunicarea cu contribuabilii). Pentru acordarea bonificației, contribuabilul trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care: să aibă depuse toate declarațiile, conform vectorului fiscal; să fi stins integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2025 (sau anului fiscal modificat care începe în 2025, după caz); să nu înregistreze alte obligații fiscale/bugetare restante la termenul legal de depunere a declarațiilor relevante (impozit pe profit anual 2025, respectiv impozitul micro pentru trimestrul IV 2025). La calculul bonificației, organul fiscal are în vedere și reguli specifice, inclusiv faptul că sumele redirecționate din impozitul pe profit anual, potrivit legii, nu intră în baza de calcul. Pentru microîntreprinderi, procentul se aplică la impozitul datorat pe întreg anul fiscal (prin însumarea impozitelor trimestriale), iar pentru microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit în 2025, reducerea se aplică atât la impozitul micro, cât și la impozitul pe profit anual, conform condițiilor din articol. [...]
Ministrul Sănătății ia în calcul un troc cu Pfizer , în care România să primească medicamente inovative în locul dozelor de vaccin anti-Covid comandate și refuzate, pentru care statul ar datora circa 700 de milioane de euro, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute joi seară, 2 aprilie, la Antena 3 CNN, pe fondul unei decizii recente a unui tribunal din Bruxelles. Alexandru Rogobete a spus că scenariul va fi analizat începând de săptămâna viitoare și că nu exclude o astfel de abordare, inclusiv prin discuții directe cu reprezentanții companiei. „Nu exclud și acest scenariu de negociere”, a afirmat Rogobete, adăugând că intenționează să meargă personal la discuțiile cu reprezentanții Pfizer. În paralel, Ministerul Sănătății discută cu Ministerul Finanțelor despre modul în care ar putea fi achitată suma stabilită de instanța belgiană. Rogobete a indicat că urmează noi întâlniri și că Finanțele pregătesc „2-3 scenarii”, cu obiectivul de a găsi o soluție cu impact cât mai redus asupra bugetului de stat, într-un interval scurt. Litigiul vizează contractul pentru vaccinurile anti-Covid, după ce autoritățile române au refuzat să mai cumpere dozele contractate, invocând scăderea cererii. Tribunalul din Bruxelles a decis că România trebuie să preia dozele refuzate și să achite integral contractul, evaluat la aproximativ 600–700 de milioane de euro; hotărârea este executorie, dar nu definitivă și poate fi contestată. [...]
BNR a cheltuit în martie peste 1 miliard de euro pentru a apăra leul în fața turbulențelor de pe piețele globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Intervenția a avut loc în contextul în care România operează un regim monetar de „flotare controlată”, adică banca centrală lasă cursul să se miște, dar intervine pentru a-l menține într-un interval care nu este făcut public. În acest cadru, leul este folosit ca „ancoră” pentru stabilitatea economică, în timp ce autoritățile încearcă să îmbunătățească finanțele publice și să reducă inflația, menționată în articol ca fiind „aproape 10%”. Șocul geopolitic asociat războiului din Iran a alimentat o vânzare masivă pe piețele dezvoltate și emergente, pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor privind o nouă accelerare a inflației, respectiv o încetinire economică. În acest context, mai multe bănci centrale din economii emergente, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri. În România, obligațiunile de stat au scăzut în linie cu alte piețe după începerea conflictului, însă leul a rămas relativ stabil. Conform informațiilor citate, moneda națională s-a depreciat cu doar 0,1% față de euro în martie. „Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile pieței.” Articolul mai notează că volatilitatea curentă este comparabilă cu turbulențele din timpul crizei politice de anul trecut, dar că presiunea asupra monedei se menține de mai mult timp, fără ca finalul ei să poată fi anticipat, potrivit uneia dintre sursele citate. În același timp, prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a spus că rezervele valutare ale României sunt la un nivel record de 67 de miliarde de euro, pe care l-a descris drept „nivel adecvat” pentru a funcționa ca ancoră în perioade incerte. Rezervele totale sunt de aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aurul. Elementele-cheie din informațiile prezentate: suma echivalentă cu peste 1 miliard de euro cheltuită în martie pentru susținerea leului; regimul de flotare controlată, cu un interval de curs nedivulgat; deprecierea leului de 0,1% față de euro în martie, în pofida scăderii obligațiunilor; rezerve valutare la 67 de miliarde de euro și rezerve internaționale totale de circa 80 de miliarde de euro (inclusiv aur). [...]
Banca Centrală Europeană anticipează o inflație de până la 3,1% în T2 2026 , pe fondul scumpirii energiei în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia , care citează Agerpres și ultimul buletin economic al BCE . Instituția estimează că, după acest vârf, inflația ar urma să coboare la 2,8% în trimestrul al treilea din 2026, pe măsură ce se diminuează prețurile materiilor prime energetice, evoluție reflectată în cotațiile contractelor futures (instrumente financiare care indică prețuri așteptate pentru livrări viitoare). BCE mai arată că, pe termen scurt, inflația va rămâne peste pragul de 2%. „Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar putea determina o creştere a preţurilor la energie mai mare şi mai de durată decât cea prevăzut în prezent, ceea ce va ridica inflaţia în zona euro”. Pe partea de politică monetară, BCE a menținut în martie dobânda la facilitatea de depozit la 2%. În interiorul Consiliului de Guvernare, discuțiile au rămas deschise: unii membri au considerat prematură o majorare a dobânzilor la ședința de la finalul lunii aprilie, în timp ce alții au luat în calcul această opțiune. BCE indică mai multe canale prin care șocul energetic s-ar putea transmite în prețuri: o accelerare a creșterilor salariale ca reacție la scumpirea energiei și posibile întreruperi mai ample ale lanțurilor de aprovizionare. Până acum, banca observă că așteptările de inflație din piețele financiare au urcat semnificativ pe termen scurt, dar pe termen lung rămân aproape de 2%. În același timp, BCE estimează „un avans modest” al PIB în zona euro în primul trimestru din 2026, pe fondul efectelor războiului asupra piețelor de materii prime, veniturilor reale și încrederii globale. În buletin sunt menționate și tensiunile din energie: prețul țițeiului a crescut cu 84% din 18 decembrie 2025 și a ajuns în jur de 104 dolari/baril după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului și represaliile Teheranului; gazele în Europa au urcat cu 98%, într-un context în care stocurile sunt la circa 29% din capacitate. BCE mai avertizează că zona euro riscă să piardă cote de piață la nivel global, invocând probleme persistente de competitivitate, inclusiv structurale, în condițiile în care exporturile totale au scăzut cu 0,4% în trimestrul al patrulea din 2025. [...]
ANAF a declanșat verificări interne după suspiciuni de integritate în rândul angajaților conform documentului oficial , instituția a identificat indicii privind posibile comportamente neconforme în urma unor sesizări interne și controale preliminare, deschizând o analiză amplă asupra activității unor angajați. Potrivit comunicatului emis la 1 aprilie 2026 de Agenția Națională de Administrare Fiscală, verificările vizează în principal modul de gestionare a bunurilor confiscate sau sechestrate. Mai exact, instituția urmărește alinierea stocurilor fizice cu evidențele din baze de date , într-un demers de transparentizare și pregătire pentru valorificarea acestora prin platformele dedicate. În acest context, ANAF a început: activități de monitorizare internă analize asupra diferențelor dintre evidența scriptică și cea faptică verificări preliminare pe baza sesizărilor interne Reprezentanții instituției avertizează că, dacă vor fi descoperite diferențe majore și nejustificate , vor fi declanșate controale de integritate, conform cadrului legal și procedurilor interne. Președintele ANAF, Adrian Nica , a transmis un mesaj ferm, subliniind că orice abatere de la normele legale și etice va fi sancționată, iar măsurile vor fi aplicate „în mod ferm și transparent”. Declarația vine într-un moment în care instituția încearcă să își consolideze credibilitatea și să reducă riscurile de corupție sau gestionare defectuoasă a bunurilor aflate în administrare. Cazul nu indică deocamdată existența unor fapte confirmate, însă ridică semne de întrebare privind controlul intern și integritatea operațională , mai ales într-un domeniu sensibil precum administrarea bunurilor confiscate. ANAF susține că își menține angajamentul pentru legalitate, profesionalism și transparență în exercitarea atribuțiilor. [...]
România a depășit multe economii din regiune , susține Banca Transilvania , într-un rezumat al intervenției CEO-ului Ömer Tetik la conferința „Romania Government Roundtable: South-East Europe's Next Leap Forward – Ziua III”, din seria Economist Impact, într-un panel despre peisajul financiar european. Potrivit sursei, discuțiile au vizat reziliența sectorului financiar al României și consolidarea prosperității naționale, iar mesajul central al lui Tetik a fost că, în pofida „provocărilor din jurul nostru”, există în continuare spațiu pentru credite noi, investiții și proiecte noi. „Întrebarea esențială este: ce putem face?” În intervenția sa, CEO-ul Băncii Transilvania a indicat câteva avantaje pe care le consideră strategice: România este „pe punctul de a deveni independentă energetic”, este „un lider în producția de cereale și porumb”, cu o creștere de „aproape 30% anul acesta”, și are, „la nivel european”, acces la resurse de apă, pe care le descrie drept un avantaj rar. Tetik a legat aceste atuuri și de poziția logistică a României, în perspectiva unei eventuale reconstrucții a Ucrainei, argumentând că țara ar urma să joace un rol de tranzit și furnizor de resurse și servicii. În acest context, el a pledat pentru schimbarea modului în care România discută cu investitorii străini, pe fondul unei percepții publice oscilante privind investițiile externe. În paralel, el a susținut că există semne de dinamism în mediul privat, inclusiv prin investiții ale companiilor românești în afara țării, și a invocat ca exemplu prezența a „trei modele auto românești aflate în top 10 al celor mai vândute mașini din Europa”. Totodată, a avertizat că o auto-critică excesivă poate alimenta o „poveste negativă” care ajunge să influențeze și investitorii. Pe partea de vulnerabilități macroeconomice, Tetik a spus că „deficitele bugetare și inflația ridicată acumulate în decenii nu pot fi rezolvate peste noapte”, dar a remarcat că, în spațiul public, sectorul privat vorbește frecvent despre planuri de creștere și investiții pe termen mediu și lung. În sprijinul ideii de convergență economică, el a indicat că România a ajuns la „aproape 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor (PPS)”, adăugând că, din perspectiva competitivității, țara „a depășit multe alte economii din regiune, fie ele membre sau nu ale Uniunii Europene”. În final, Tetik a menționat obiectivul aderării la OECD și a pus accent pe cerințele recurente ale investitorilor: „stabilitate, predictibilitate și planuri pe termen mediu și lung”, exprimând speranța consolidării cadrului actual prezentat și de ministrul Alexandru Nazare. [...]
România își pregătește următorul „proiect de țară”, adoptarea monedei euro , după finalizarea aderării la OCDE. Mesajul a fost transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc, în contextul în care deficitul fiscal rămâne o vulnerabilitate majoră. Isărescu a spus că aderarea la OCDE este deja în faza finală, după îndeplinirea unui număr mare de „jaloane”, iar următorul obiectiv strategic ar urma să fie trecerea la moneda unică. În viziunea sa, acest pas trebuie pregătit „temeinic”, inclusiv pentru generația tânără, și nu poate fi desprins de condiția echilibrării economiei. „Avem, practic, un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE (...) și vom intra într-un alt proiect de țară (...) și anume, adoptarea euro (...) până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia (...) și anume deficitul fiscal major.” Guvernatorul a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro (setul de condiții macroeconomice cerute în zona euro) trebuie făcută „în mod sustenabil”, adică fără corecții temporare care se pot inversa rapid. El a amintit că România a mai atins aceste criterii în 2015, dar ulterior a deviat „datorită altor politici” și a presiunilor sociale. Un alt punct al intervenției a fost diferența de dezvoltare dintre București și restul țării, pe care Isărescu o vede ca obstacol practic și politic în calea adoptării monedei unice. Potrivit acestuia, trecerea la euro nu poate fi tratată ca un proiect „local”, pentru că rigorile ajustării trebuie asumate și în zonele mai sărace, unde cererile de investiții publice (infrastructură, utilități) apasă asupra bugetului. Președintele Nicușor Dan a susținut recent că adoptarea euro ar putea fi benefică pentru companiile românești, prin integrarea mai profundă într-o piață mai largă, ceea ce ar putea susține productivitatea și salariile. Totodată, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre necesitatea unui pact politic pentru moneda euro. Pe fundal, România rămâne între statele din regiune care nu au adoptat euro, alături de Ungaria, Cehia și Polonia, după ce Bulgaria a trecut la moneda unică la 1 ianuarie 2026. România ar mai îndeplini un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă avertizează că și acesta ar putea deveni neîndeplinit dacă deficitele bugetare rămân ridicate. [...]
România are ca obiectiv strategic aderarea la OCDE, iar următorul pas va fi adoptarea euro , după echilibrarea economiei și reducerea deficitului fiscal, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute joi de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc. Isărescu a spus că aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este deja „în faza finală” și a descris procesul ca pe un proiect care a schimbat România prin îndeplinirea unor „jaloane”, din care ar mai fi rămas „încă câteva” de bifat. „Noi avem un proiect de țară [...] dominat de intrarea României în OCDE [...] acest proiect de țară este în curs de finalizare și vom intra într-un alt proiect de țară [...] adoptarea euro.” Guvernatorul BNR a condiționat trecerea la următorul obiectiv – adoptarea monedei euro – de încheierea etapei OCDE, de echilibrarea economiei și de ieșirea din „dificultatea” generată de „deficitul fiscal major”, pe care l-a descris ca fiind greu de corectat în contextul așteptărilor sociale pentru un nivel de trai mai bun. În același timp, Isărescu a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro trebuie făcută „în mod sustenabil” (adică menținută în timp, nu doar atinsă temporar), avertizând că diferențele de dezvoltare dintre București și restul țării complică procesul. El a amintit că, în trecut, criteriile ar fi fost îndeplinite, dar ulterior evoluțiile de politici și presiunile sociale au schimbat traiectoria, iar proiectul adoptării euro „trebuie însă bine pregătit”. Conferința „Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc” a fost organizată de Banca Națională a României și Academia de Studii Economice din București, mai notează Agerpres. Potrivit guvernatorului, viitorul sistemului financiar românesc depinde în bună măsură de capacitatea de a investi încă de acum în educație, performanță și parteneriate solide. [...]