Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Populația României a scăzut la 21,6 milioane și continuă să îmbătrânească , potrivit Antena 3 CNN , care citează datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) pentru începutul anului 2026. Tendința descendentă a populației este însoțită de o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică, semnalând presiuni tot mai mari asupra societății și economiei. La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu a ajuns la 21,646 milioane de persoane , în scădere cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2025. Mediul urban rămâne predominant, cu peste 55% din populație, în timp ce femeile reprezintă 51,2% din total. Cum arată structura populației Datele INS evidențiază diferențe clare între categorii: Urban: 11,948 milioane (-0,9%) Rural: 9,697 milioane (+0,04%) Femei: 11,091 milioane (-0,5%) Bărbați: 10,555 milioane (-0,5%) În paralel, populația tânără este în scădere, iar cea vârstnică în creștere, ceea ce accentuează dezechilibrul demografic. Îmbătrânirea populației, în cifre Procesul de îmbătrânire devine tot mai evident: ponderea tinerilor (0-14 ani) a scăzut cu 0,3% ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu 0,3% indicele de îmbătrânire a urcat la 136,6 vârstnici la 100 de tineri Vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani, iar vârsta mediană la 44,3 ani, ambele în creștere față de anul anterior. Grupe de vârstă dominante Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor între 45 și 49 de ani, care reprezintă 8,6% din total. În cazul femeilor, această grupă este la egalitate cu cea de 55-59 de ani. La polul opus, copiii între 0 și 4 ani reprezintă doar 4% din populație, sub nivelul altor grupe tinere. Aceste date confirmă o tendință de durată: România pierde populație și îmbătrânește rapid, ceea ce poate afecta piața muncii, sistemul de pensii și echilibrul social în anii următori. [...]
Concordia îi cere PSD predictibilitate fiscală , într-un mesaj transmis președintelui partidului, Sorin Grindeanu, potrivit G4Media . Confederația patronală spune că eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare rămân principalele solicitări ale mediului privat. Delegația Concordia a fost condusă de Dan Șucu (Mobexpert), alături de vicepreședinții Iulian Stanciu, Ondrej Safar și Paul Aparaschivei. Întâlnirea a avut loc pe 1 aprilie 2026, iar la discuții a participat și ministrul Muncii, Florin Manole, temele fiind „provocările și nevoile actuale ale economiei românești”, într-un context internațional „dificil și extrem de volatil”, conform comunicatului organizației. Mesajul către PSD, pe fondul discuțiilor despre o criză guvernamentală Concordia își plasează avertismentul în contextul în care Sorin Grindeanu „vorbește zilnic” despre posibilitatea declanșării unei crize guvernamentale dacă Ilie Bolojan rămâne premier, notează publicația. În acest cadru, organizația afirmă că mediul privat are nevoie de stabilitate în deciziile publice, în special în zona fiscală și energetică, pentru ca investițiile să continue și locurile de muncă să fie protejate. „Companiile din România au nevoie de predictibilitate, de un cadru fiscal coerent și de energie la prețuri competitive.” Solicitările fiscale și avertismentul privind plafonările Pentru reprezentanții Concordia, principalele cereri rămân legate de arhitectura fiscală: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare, pe motiv că acestea susțin un climat favorabil investițiilor pe termen lung, potrivit comunicatului citat de G4Media. În același mesaj, oamenii de afaceri îl avertizează pe liderul PSD că politicile de plafonare a prețurilor creează riscuri economice, în condițiile în care PSD a susținut plafonări la diverse produse, inclusiv alimentare și energetice. Concordia invocă exemplele Sloveniei și Ungariei, unde plafonarea ar fi dus la penurie, deoarece pentru companiile private nu mai există un sens economic să vândă produse la prețuri stabilite administrativ. Energia, factor de competitivitate și dimensiunea Concordia Concordia subliniază și costul ridicat al energiei ca element principal care afectează competitivitatea companiilor locale, conform aceluiași comunicat. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești. Companiile membre au o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați, în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin, mai arată sursa citată. Principalele solicitări ale Concordia: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare. Alte teme ridicate în discuții: predictibilitate, cadru fiscal coerent și energie la prețuri competitive. Avertisment suplimentar: riscuri economice asociate politicilor de plafonare a prețurilor. [...]
UE ar putea îngheța regulile privind deficitul bugetar dacă războiul din Iran continuă, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Declarația îi aparține ministrului italian al Afacerilor Europene, Tommaso Foti, și vizează pragul de 3% din PIB, reperul folosit în UE pentru disciplina bugetară. Contextul este presiunea tot mai mare asupra guvernelor europene de a finanța măsuri de sprijin pentru gospodării și companii, pe fondul scumpirii energiei. Europa, dependentă de importuri, este expusă creșterilor de preț după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, iar Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, întrerupând circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare de până acum. „Posibilitatea de a încălca faimoasa limită de 3% din PIB ar putea fi o decizie pe care Consiliul European să o ia în considerare ca răspuns la o situație de criză care, probabil, va persista”, a declarat Tommaso Foti la canalul de știri Skytg24. Potrivit aceleiași surse, prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 70% de la începutul atacurilor SUA și Israelului, în 28 februarie. În acest context, Foti a susținut că, „într-o situație de urgență, trebuie luate măsuri de urgență”. Pentru Italia, discuția are o miză imediată: guvernul condus de Giorgia Meloni și-a asumat să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB cel târziu în 2026, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv (EDP). În prezent, zece state membre sunt vizate de această procedură: Austria, Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia, România și Finlanda. Italia urmează să publice până în 10 aprilie date actualizate privind obiectivele de deficit și datorie, precum și previziunile de creștere pentru 2026 și anii următori. Între timp, statul a alocat până în 7 aprilie aproximativ 417,4 milioane euro pentru reducerea accizelor la combustibili, iar guvernul ar putea anunța vineri extinderea măsurii; separat, oficiali de la Roma au indicat că analizează prelungirea până la 30 aprilie, cu un cost estimat la 500–600 milioane euro. [...]
UE pregătește o ușoară relaxare a taxei CO2 , o schimbare cerută și de România, potrivit Profit.ro . Informația apare în contextul discuțiilor europene despre ajustarea mecanismelor de cost asociate emisiilor de dioxid de carbon, care influențează direct prețurile la energie și costurile industriei. Pentru România, subiectul este relevant în special prin efectele asupra producătorilor și consumatorilor, într-o perioadă în care presiunea pe facturi și pe competitivitatea companiilor rămâne ridicată. „UE anunță o ușoară relaxare a taxei CO2, cerută și de România” Din datele publicate de Profit.ro nu reies, în fragmentul disponibil, detalii despre forma exactă a relaxării, calendarul de aplicare sau impactul estimat în cifre. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă anunțul se va traduce într-o modificare legislativă concretă și în ce măsură va reduce costurile suportate în lanțul energetic. Următorul pas, în mod obișnuit, este ca propunerile la nivelul UE să fie formalizate și negociate între instituțiile europene și statele membre, înainte de a produce efecte în piață. Profit.ro nu oferă, în textul furnizat, un termen sau o decizie finală. [...]
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]
Parlamentul European propune noi măsuri împotriva platformelor online din afara UE pentru a reduce importurile de produse periculoase , informează Economica.net . Aceste măsuri vizează platforme precum Temu și Shein și sunt menite să protejeze consumatorii europeni de produsele nesigure importate, în special din China. În prezent, taxa „Temu” aplicată coletelor cu valoare sub 150 de euro este considerată insuficientă. Parlamentul European subliniază că statele membre nu au dezvoltat mecanisme eficiente pentru a controla aceste importuri și a asigura condiții echitabile între firmele din UE și cele din afara UE. Datele Parlamentului arată că europenii pierd anual 19,3 miliarde de euro cumpărând produse periculoase. În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de articole au fost importate în UE sub pragul de scutire de 150 de euro, 91% provenind din China. Această creștere a importurilor a dus la provocări majore în asigurarea conformității produselor, autoritățile raportând rate alarmante de neconformitate. Posibile noi taxe și eliminarea pragului de 150 de euro Comisia Europeană a propus impunerea unei taxe fixe de 2 euro pentru fiecare articol livrat direct clientului sau 50 eurocenți pentru comercianții de încredere care operează ca antrepozit vamal. Parlamentul consideră că aceste propuneri trebuie evaluate pentru conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului și pentru a vedea dacă sunt suficiente pentru finanțarea controalelor. Parlamentul susține, de asemenea, eliminarea pragului de 150 de euro pentru aplicarea taxei „Temu”, argumentând că aceasta nu este o soluție suficientă, deoarece autoritățile vamale nu pot inspecta decât un procent limitat de colete. „Cerem insistent ca această taxă de gestionare să nu fie suportată de consumator”, transmite Parlamentul European. Introducerea pașaportului digital al produsului O altă propunere a Parlamentului este extinderea pașaportului digital al produsului pentru articole critice vândute online, cum ar fi textilele, jucăriile și electronicele. Acest pașaport ar include date despre calitatea și conformitatea produselor, fiind integrat în centrul de date vamale al UE. Începând cu 1 ianuarie 2025, toate produsele din industria textilelor trebuie să aibă un pașaport digital, oferind informații despre impactul asupra mediului. Produsele ar putea fi livrate vrac Pentru a îmbunătăți controlul asupra produselor din afara UE, Parlamentul propune ca acestea să fie trimise vrac către UE și distribuite ulterior local. Această metodă ar permite autorităților vamale să efectueze controale mai riguroase și să detecteze mai bine mărfurile neconforme. Parlamentarii recunosc că transportul în vrac nu este fezabil pentru toți comercianții, în special pentru cei care operează modele de tip „de la consumator la consumator” (C2C) sau modele second-hand. În concluzie, Parlamentul European insistă asupra intensificării controalelor vamale și îmbunătățirea analizelor de risc pentru a proteja consumatorii și interesele economice ale societăților europene. [...]
Peste 90% dintre români sunt îngrijorați de scumpiri, iar tot mai mulți renunță la produsele preferate , potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions, citat de Antena 3 CNN . Datele arată o schimbare clară de comportament în rândul consumatorilor, pe fondul inflației și al incertitudinilor economice din 2026. Scorul de stres al consumatorilor a crescut în martie la 65,8, menținându-se în zona de alertă. Principalul factor rămâne creșterea prețurilor, indicată de 92% dintre respondenți drept motiv de îngrijorare. În același timp, 85% dintre românii din mediul urban se așteaptă la deteriorarea situației financiare în următoarele 12 luni. Cum se schimbă comportamentul de consum Sub presiunea costurilor, românii își ajustează rapid obiceiurile: 60% au renunțat la brandurile preferate în favoarea unor alternative mai ieftine 79% ies mai rar în oraș, afectând direct sectorul HoReCa 79% caută activ reduceri și promoții Tendința este în creștere față de anii anteriori, semn că presiunea financiară devine tot mai puternică. Temerile economice și sociale cresc Studiul indică și o creștere accentuată a anxietății legate de locurile de muncă: 73% dintre respondenți se tem pentru siguranța jobului, față de 61% în februarie. În paralel, contextul internațional amplifică incertitudinea. Nivelul de îngrijorare privind conflictele: 77% sunt preocupați de situația din Iran 74% de războiul din Ucraina 81% se declară îngrijorați de securitatea națională Impact emoțional tot mai vizibil Pe lângă aspectele financiare, studiul evidențiază o deteriorare a stării emoționale: 3 din 4 români simt nevoia de mai multă relaxare 27% se declară nervoși 29% spun că sunt pesimiști Reprezentanții iSense Solutions avertizează că aceste date reflectă o populație tot mai precaută, care își reduce cheltuielile și își schimbă prioritățile în contextul economic actual. Studiul a fost realizat în martie 2026, pe un eșantion de 524 de persoane din mediul urban, iar rezultatele conturează o tendință clară: consumul se contractă, iar presiunea asupra nivelului de trai continuă să crească. [...]
65% dintre investitorii români nu au încredere în economia locală , potrivit Ziarul Financiar , care citează cel mai recent sondaj trimestrial eToro Retail Investor Beat, realizat în primul trimestru din 2026. Deși neîncrederea s-a redus ușor față de finalul lui 2025 (de la 70% la 65%), nivelul rămâne ridicat, iar percepția privind riscurile pentru portofolii s-a deteriorat. Publicația notează că reducerea deficitului bugetar la 7,65% din PIB în 2025 (metodologia cash), de la 8,67% în 2024, ar putea explica o parte din îmbunătățirea marginală a sentimentului. În același timp, investitorii indică în continuare creșterea lentă și inflația ridicată ca factori de presiune, pe fondul faptului că România are cea mai mare inflație din UE. În plus, respondenții se așteaptă la noi scumpiri alimentate de tensiunile geopolitice, inclusiv prin efectul asupra prețului petrolului, care se reflectă în costurile de la pompă. Sondajul arată și o erodare a încrederii în veniturile personale și nivelul de trai: 66% dintre investitorii români se declarau încrezători în nivelul lor de trai în T1 2026, față de 70% la finalul lui 2025. Pe grupe de vârstă, încrederea în nivelul de trai diferă semnificativ, iar siguranța locului de muncă a rămas la 74%, neschimbată față de trimestrul anterior. În paralel cu pesimismul macro, investitorii rămân optimiști în privința propriilor plasamente: 82% se declară încrezători în portofoliile lor, în pofida incertitudinilor din piețe și a lipsei de încredere în perspectivele economiei globale (52%). La nivel de alocare și intenții, respondenții au indicat următoarele: 73% păstrează numerar (inclusiv în conturi de economii) 51% dețin criptoactive 50% dețin acțiuni locale 43% dețin obligațiuni românești 37% dețin acțiuni străine Sectoare vizate pentru creșterea investițiilor: tehnologie (19%), energie (17%), servicii financiare (16%), imobiliare (7%), utilități (7%) În ceea ce privește riscurile percepute pentru portofolii, inflația rămâne principala preocupare (25%), urmată de o posibilă recesiune globală (24%), starea economiei românești (20%) și un conflict internațional (15%). Sondajul a fost realizat între 12 și 27 februarie 2026 de compania de cercetare Opinium, pe un eșantion de 11.000 de investitori individuali din 13 țări, inclusiv România (600 de respondenți), iar rezultatele reflectă percepțiile din momentul colectării datelor, nu recomandări de investiții. [...]
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi prelungită până la 30 iunie 2026 , după ce argumentele miniștrilor PSD au fost acceptate în coaliția de guvernare, informează Antena 3 CNN . Anunțul a fost făcut de liderul PSD, Sorin Grindeanu , care susține că măsura este necesară pentru protejarea puterii de cumpărare, mai ales în contextul apropierii sărbătorilor pascale. Potrivit acestuia, Guvernul urmează să adopte o ordonanță de urgență pentru prelungirea mecanismului care limitează adaosurile comerciale la alimentele de bază. Măsura a fost justificată prin nevoia de a tempera creșterea prețurilor și de a menține accesul populației la produse esențiale. În paralel, PSD insistă și pentru reducerea accizei la carburanți, propunând un sistem flexibil, adaptat evoluției prețurilor de pe piață. Liderul social-democrat afirmă că acest mecanism ar trebui să ducă la scăderi clare ale prețurilor, însă calculele finale sunt așteptate de la Ministerul Finanțelor. Principalele măsuri discutate în coaliție: prelungirea plafonării adaosului comercial la alimente de bază până la 30 iunie 2026 adoptarea unei ordonanțe de urgență în acest sens propunerea unui mecanism flexibil pentru reducerea accizei la carburanți Grindeanu a subliniat că evoluțiile economice și contextul internațional vor influența deciziile viitoare, inclusiv în funcție de nivelul inflației. El a precizat că va monitoriza aplicarea acestor măsuri, iar miniștrii PSD vor veni cu noi propuneri dacă situația o va impune. Deși măsura este prezentată ca un sprijin pentru populație, impactul real asupra prețurilor și bugetului rămâne dependent de evoluțiile economice din perioada următoare. [...]
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit Euronews România , într-o intervenție la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a spus că banca centrală își calibrează cadrul de politică monetară pentru a menține stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă, într-un context în care economia României este interconectată cu cele din Europa de Sud-Est și urmărește convergența cu Uniunea Europeană. Vulnerabilități interne și nevoia de consolidare fiscală Mugur Isărescu a descris economia României ca fiind rezilientă în ultimii ani, dar a atras atenția asupra presiunilor din zona finanțelor publice, pe fondul unor cheltuieli bugetare ridicate în trecut. Creșterea economică ar fi continuat, însă într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii „încă robustă”. În același timp, guvernatorul a indicat existența unor vulnerabilități structurale, între care deficitul de cont curent persistent, dezechilibrele fiscale și sensibilitatea la condițiile de finanțare externă. În acest cadru, interdependența dintre politica fiscală și cea monetară ar impune o direcție de acțiune care include mai multe componente. consolidare fiscală graduală și credibilă continuarea reformelor structurale pentru creșterea productivității absorbție eficientă a fondurilor europene consolidarea credibilității instituționale Inflația, șocurile de ofertă și riscurile geopolitice Guvernatorul a explicat că inflația a coborât până în vara anului trecut, după vârful atins în urma șocurilor la energie și alimente de după Covid-19, dar apoi a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv prin prețurile energiei și creșterea taxelor asociată măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit evaluărilor invocate, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor ar continua să ceară vigilență. În acest context, conflictul din Orientul Mijlociu ar amplifica riscurile, prin posibile presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Isărescu a avertizat că, dacă tensiunile se prelungesc, efectele asupra economiei pot deveni severe, chiar dacă ajustarea fiscală ar trebui să continue. „Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative - inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever.” Poziția BNR: ancorarea așteptărilor și protejarea stabilității financiare Isărescu a spus că BNR trebuie să păstreze o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a proteja stabilitatea financiară. El a arătat că deciziile de politică monetară se bazează pe analiza condițiilor interne, a evoluțiilor externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. Guvernatorul a mai menționat importanța menținerii încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile, inclusiv prin păstrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, văzute ca „tampon” și ancoră de încredere, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În final, el a subliniat că rolul băncii centrale nu este să elimine incertitudinea, ci să împiedice transformarea ei în instabilitate, în condițiile unor compromisuri dificile între combaterea inflației și evitarea unei frânări excesive a economiei. [...]
Ungaria a depășit România la rezervele de aur, pentru prima dată în istoria modernă , potrivit Economedia , care citează cotidianul financiar maghiar Vilaggazdasag, prin Agerpres. Conform informațiilor prezentate, rezervele de aur ale României sunt la aproximativ 103,6 tone și ar fi rămas la acest nivel de mai mulți ani, în timp ce Ungaria a ajuns la un record de 110 tone, după ce Banca Națională a Ungariei (MNB) a urmat o strategie de achiziții de aur. Un element distinct este legat de depozitarea aurului: 60% din aurul României (aproximativ 60 de tone) se află în seifurile Băncii Angliei din Londra, în timp ce Ungaria pune accent pe „prezența fizică” și pe disponibilitatea strategică a rezervelor. Evoluția rezervelor Ungariei este descrisă ca fiind volatilă istoric, cu o accelerare puternică în ultimii ani. În articol sunt menționate câteva repere: 1924: MNB deține rezerve de aur încă de la înființare. Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: evacuarea a aproximativ 30 de tone în Austria, urmată de returnarea aurului după război. După schimbarea de regim: reducerea rezervelor până la un minim de aproximativ 3,1 tone. 2018: majorarea de peste zece ori, până la 31,5 tone. 2021: creșterea la 94,5 tone. 2024: decizia de majorare de la 94,5 tone la 110 tone. Ca efect al achizițiilor recente, cantitatea de aur pe cap de locuitor în Ungaria ar fi crescut de la 0,32 uncii la 0,37 uncii, ceea ce, potrivit sursei citate, plasează Ungaria pe primul loc în Europa Centrală și de Est la acest indicator. Contextul mai larg este unul global: în 2025, cererea mondială de aur ar fi depășit 5.000 de tone, iar băncile centrale au cumpărat în total aproximativ 860 de tone, peste media deceniului anterior. În clasamentul rezervelor, Statele Unite sunt menționate cu peste 8.100 de tone, urmate de Germania (3.350 de tone), apoi Italia și Franța (ambele cu peste 2.400 de tone), iar Polonia este indicată drept cel mai mare cumpărător în 2025, cu peste 80 de tone. [...]