Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Germania pregătește o taxă pe băuturile cu conținut ridicat de zahăr din 2028 , o măsură cu impact fiscal și de piață care ar urma să aducă venituri dedicate programelor de prevenție, potrivit HotNews . Inițiativa face parte dintr-un pachet de reforme în sănătate și urmărește să frâneze creșterea obezității și să reducă presiunea asupra sistemului medical. Veniturile anuale estimate din această taxă sunt de 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei), bani care ar urma să finanțeze programe de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății. Detaliile tehnice ale taxei – inclusiv nivelul și modul de variație – sunt încă în discuție. Ce se știe despre calendar și traseul legislativ Propunerea guvernului german are nevoie de confirmarea parlamentului. În material se arată că demersul vine pe fondul creșterii sprijinului public și politic pentru măsuri mai stricte împotriva consumului excesiv de zahăr. Un sondaj Forsa publicat în februarie indică faptul că aproximativ 60% dintre germani susțin o taxă pe băuturile răcoritoare cu zahăr. Reacții și argumente pro și contra Lobby-ul industriei zahărului din Germania a criticat planul, susținând că scumpirea zahărului nu a redus proporția persoanelor supraponderale în nicio țară. În același timp, măsura este aliniată recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a cerut statelor să majoreze prețurile băuturilor cu zahăr, alcoolului și tutunului cu 50% în următorii 10 ani, prin impozitare. Context internațional: precedentul britanic și extinderea taxării Marea Britanie a introdus o taxă similară pe zahăr în urmă cu zece ani și, anul trecut, a extins-o la băuturile pe bază de lapte preambalate. OMS mai afirmă că peste 100 de țări taxează băuturile cu zahăr, iar studii din Marea Britanie și Mexic au arătat că astfel de măsuri pot reduce consumul de zahăr și pot contribui la prevenirea unor boli precum diabetul. Premierul landului Schleswig-Holstein, Daniel Guenther, care a inițiat propunerea, a declarat pentru Reuters în martie: „Un consum excesiv de zahăr îmbolnăvește oamenii” și pune presiune asupra sistemului de sănătate și asupra economiei. [...]
Germania pregătește tăieri de 38,3 miliarde euro (până în 2030) din cheltuieli sociale , pentru a face loc în buget cheltuielilor de apărare, iar semnalul pentru restul Europei este că spațiul fiscal se îngustează chiar și în economiile cu datorie publică relativ redusă, potrivit Mediafax , care citează publicația spaniolă elEconomista.es. Pachetul, agreat de coaliția CDU–SPD condusă de cancelarul Friedrich Merz înaintea ședinței de cabinet programate pentru 28 aprilie 2026, vizează reduceri în sistemul de sănătate și în garanțiile de pensii, pentru a elibera resurse către cheltuieli militare. Miza, dincolo de politica internă germană, este mesajul către piețe și către guvernele care vor să finanțeze simultan apărarea și menținerea statului social prin mai multă datorie. De ce contează: Germania taie cheltuieli sociale deși are datorie în jur de 60% din PIB În material se arată că reducerile sunt decise într-o țară a cărei datorie publică „abia depășește 60% din PIB”, ceea ce este prezentat ca un avertisment pentru statele cu îndatorare mai mare. Argumentul este că împrumuturile publice „nelimitate” au consecințe, iar evoluțiile recente din piețe au readus în prim-plan costul finanțării și limitele toleranței investitorilor. În acest context, Germania ar încerca să „dea un exemplu”, în condițiile în care mai multe guverne europene s-au angajat să-și crească bugetele de apărare, inclusiv în cadrul angajamentelor față de NATO. Ce se schimbă: pensia de stat, spre „acoperire de bază” Un punct central este reforma pensiei de stat. Merz este citat spunând că pensia de stat va deveni o „acoperire de bază” pentru bătrânețe și că nu va mai fi suficientă pentru menținerea nivelului de trai pe termen lung. În plus, ar urma să fie reduse și indemnizațiile de șomaj pe termen lung. Materialul descrie pachetul drept cea mai importantă reducere a statului social german de la reformele „Agenda 2010” din anii 2000. Efect de contagiune: presiune pe țările cu datorii mai mari și pe sistemele „pay as you go” Mediafax redă o analiză a economistului Juan Ramón Rallo, care compară Germania cu Spania și susține că, dacă statul bunăstării german (cu datorie publică de 63% din PIB, în formularea citată) intră în retragere, statele cu datorii mai mari sunt mai expuse. În aceeași analiză sunt prezentate comparații ale ponderii unor cheltuieli publice în PIB (protecție socială, educație, sănătate) între Germania și Spania, pentru a argumenta că diferențele nu sunt suficient de mari încât să facă sustenabil într-o parte ceea ce devine nesustenabil în cealaltă. În material este menționat și conceptul de datorie „implicită” la pensii (drepturi acumulate), explicat ca estimare a valorii pensiilor acumulate până la o anumită dată, fie în sisteme publice de tip „pay as you go” (plătești pe măsură ce încasezi contribuții), fie în sisteme private capitalizate. Pentru Spania, textul indică obligații care „depășesc 600% din PIB”, atribuite datelor Eurostat . Context: îmbătrânirea populației și costul apărării comprimă bugetele Un raport Capital Economics, citat în material, proiectează o creștere medie a cheltuielilor publice cu pensiile în zona euro cu aproximativ 1% din PIB în următorul deceniu, cu diferențe între țări, pe fondul îmbătrânirii populației și al intrării la pensie a generației „baby boom”. În același context, este citată OCDE, care avertizează că majorarea cheltuielilor de apărare poate sprijini modest activitatea economică pe termen scurt, dar adaugă presiune fiscală, iar efectele pe termen lung sunt incerte fără reforme structurale. Pentru Germania, materialul mai notează și criticile interne legate de utilizarea unei părți din stimulul pentru investiții pentru cheltuieli curente, ceea ce ar amplifica semnificația actualelor tăieri. Ce urmează Acordul politic a fost atins înaintea ședinței de cabinet din 28 aprilie 2026, iar pachetul este prezentat ca parte a unei ferestre de oportunitate după alegerile regionale, într-un climat în care reformele sociale sunt considerate dificil de vândut public. Materialul sugerează că dezbaterea despre finanțarea apărării și sustenabilitatea pensiilor se va extinde în Europa, pe măsură ce presiunile demografice și cele bugetare se suprapun. [...]
Statele UE pot compensa rapid o parte mai mare din costurile energetice ale firmelor , după ce Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de ajutoare de stat valabil până la finalul anului, potrivit Economedia . Măsura vizează sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei din Orientul Mijlociu, în condițiile scumpirilor bruște la energie. Noul cadru, denumit METSAF , este „temporar” și „țintit”, iar Comisia subliniază că va monitoriza în continuare ajutoarele de stat pentru a limita riscul de denaturare a concurenței pe piața internă. „Recentele creşteri bruşte ale preţurilor la energie necesită un răspuns imediat. METSAF permite soluţii uşor de aplicat care vor susţine dezvoltarea continuă a principalelor sectoare din UE, cum ar fi agricultura, pescuitul şi transporturile, prin atenuarea efectelor crizei”, a declarat comisarul european pentru concurenţă, Teresa Ribera. Cine poate primi sprijin și în ce limite Cadrul este construit pentru câteva sectoare: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. Pentru companiile din agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre vor putea compensa până la 70% din costurile suplimentare suportate din cauza creșterii prețurilor la combustibil și îngrășăminte. În paralel, un mecanism simplificat permite acordarea de ajutoare forfetare, cu formalități minime, plafonate la 50.000 euro per beneficiar (aprox. 250.000 lei). Reguli mai permisive pentru marii consumatori de energie Statele membre pot majora și sprijinul pentru industriile mari consumatoare de energie, în anumite condiții. Pentru companiile eligibile în regimurile temporare de reducere a prețurilor energiei electrice (secțiunea 4.5 din CISAF), intensitatea ajutorului poate crește de la 50% la până la 70% din costul energiei electrice aferent consumului eligibil, putând fi acoperit până la 50% din consumul total al beneficiarului. Comisia precizează că, în acest caz, nu va fi necesară nicio creștere suplimentară a eforturilor de decarbonizare . Context: o nouă relaxare a regulilor în perioadă de criză În ultimele săptămâni, mai multe state membre au anunțat măsuri pentru a sprijini companiile și consumatorii afectați de costurile mai mari ale energiei, de la reduceri ale taxelor pe combustibil (Germania, Spania) la măsuri mai țintite (Franța, Belgia). Potrivit sursei, relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat este o practică folosită de UE în perioade de criză, cu precedente în pandemie și la începutul războiului din Ucraina. [...]
Comisia Europeană vrea ca UE să-și crească veniturile din taxe proprii din 2028 , pentru a putea rambursa datoria comună contractată în pandemie fără să ceară contribuții mai mari de la statele membre și fără să taie din programele tradiționale ale bugetului, potrivit Politico . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus la Strasbourg că „noi resurse proprii” (termenul UE pentru venituri colectate direct la nivel european) sunt „indispensabile”. În lipsa lor, alternativa ar fi fie creșterea contribuțiilor naționale, fie reducerea capacității de cheltuire a Uniunii. De ce se accelerează discuția despre taxe la nivelul UE Miza imediată este negocierea bugetului multianual al UE pentru perioada 2028–2034 , care trebuie agreat până la finalul lui 2027, deși liderii europeni speră la un acord până la finalul lui 2026. Negocierile se anunță tensionate între state precum Germania, care vor să reducă presiunea asupra bugetelor naționale, și Parlamentul European, care a propus depășirea pragului de 2.000 de miliarde de euro. În paralel, UE urmează să înceapă rambursarea celor 390 de miliarde de euro împrumutați prin datorie comună pentru pachetul de redresare post-Covid-19. Această obligație trebuie „împăcată”, potrivit articolului, cu finanțarea în continuare a agriculturii, investițiilor în regiuni mai sărace și a cheltuielilor pentru industrie, inovare și apărare. Ce taxe sunt pe masă Comisia a propus în iulie un pachet de măsuri pentru creșterea „resurselor proprii”, care ar include: taxe pe bunuri importate cu intensitate mare de carbon; taxe pe emisiile de carbon produse în UE; o contribuție legată de deșeurile electronice nereciclate; taxe pe consumul de tutun; taxe pe profiturile companiilor. Potrivit Comisiei, pachetul ar aduce 66 de miliarde de euro pe an. Separat, Parlamentul European cere introducerea unor taxe pe jocurile de noroc online, pe giganții din tehnologie și pe firmele din zona cripto. Obstacolul politic: cine controlează fiscalitatea Propunerile de taxe noi au fost, în mod tradițional, respinse de statele membre, care se opun extinderii puterii Bruxelles-ului asupra politicilor fiscale. Totuși, la o reuniune în Cipru de săptămâna trecută, liderii naționali au cerut Comisiei să analizeze și taxele propuse de Parlament. În prezent, „resursele proprii” ale UE includ, între altele, taxele vamale și o contribuție legată de deșeurile din ambalaje de plastic nereciclate. [...]
ANAF a publicat termenele-limită pentru principalele declarații și raportări din mai 2026 , un reper operațional pentru firme și ceilalți contribuabili care trebuie să-și planifice din timp conformarea fiscală, potrivit HotNews . Calendarul include obligațiile fiscale aferente lunii mai 2026 și vizează „principalele declarații și raportări ale contribuabililor”, conform informațiilor publicate de ANAF. Pentru detalii suplimentare, materialul trimite către o continuare pe StartupCafe , disponibilă aici: StartupCafe . [...]
Băncile centrale încep să trateze inteligența artificială ca factor care poate influența direct dobânzile , pe fondul incertitudinii dacă noua tehnologie va alimenta inflația sau, dimpotrivă, o va tempera, potrivit Economedia . Schimbarea de abordare este relevantă pentru politica monetară: dacă AI accelerează productivitatea, poate susține creșteri de venituri fără presiuni mari pe prețuri; dacă însă împinge în sus cererea de resurse (energie, infrastructură digitală), poate adăuga presiuni inflaționiste, cel puțin pe termen scurt. Analiza citează informații din Euronews, preluate de Mediafax. BCE și Bundesbank: AI intră în modelele de analiză Banca Centrală Europeană a făcut deja pași operaționali: din 2022 folosește un model de „machine learning” (învățare automată – algoritmi care identifică tipare în date) care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația la condițiile financiare. Modelul este actualizat de mai multe ori pe trimestru. Potrivit materialului, în 2025 modelul a semnalat riscuri de creștere a inflației de bază , ulterior confirmate de datele oficiale. În paralel, Deutsche Bundesbank utilizează aplicații AI pentru analiză economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a indicat că tehnologia trebuie să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să îl înlocuiască. Rezerva Federală: dezbatere intensă, fără consens În SUA, Rezerva Federală discută AI mai degrabă la nivel conceptual, însă dezbaterea se intensifică. Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât internetul sau smartphone-urile, ceea ce ar permite creșterea veniturilor fără efecte inflaționiste semnificative. Vicepreședintele Philip Jefferson indică însă un efect dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar poate crește și cererea pentru energie, terenuri și infrastructură digitală. De ce contează pentru dobânzi și inflație Miza imediată pentru băncile centrale este că AI poate produce efecte contradictorii în timp: pe termen scurt, investițiile în centre de date și infrastructură pot genera presiuni asupra prețurilor; pe termen lung, automatizarea și eficiența ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor. În acest context, analiza îl plasează în centrul discuției pe Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed după expirarea mandatului lui Jerome Powell, care compară momentul actual cu anii ’90, când un val de productivitate a permis politici monetare mai relaxate. Warsh avertizează însă că AI este încă insuficient înțeleasă și că modelele economice actuale pot deveni depășite. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului.” Concluzia este că, în lipsa unui consens, băncile centrale își ajustează instrumentele și modelele de analiză pentru a integra AI ca variabilă cu potențial impact direct asupra deciziilor de dobândă și asupra stabilității economice. [...]
Piața muncii rămâne concentrată pe joburi cu calificare redusă , în condițiile în care doar o mică parte din posturile vacante raportate la nivel național vizează candidați cu studii superioare, potrivit datelor ANOFM citate de Agerpres . În total, sunt disponibile 31.983 de locuri de muncă în această săptămână. Cele mai multe oferte sunt pentru ocupații precum conducător auto transport rutier (2.621), curier (2.299), muncitor necalificat în construcții și lucrări conexe (2.022), lucrător comercial (1.538 și, separat, 1.217), manipulant mărfuri (1.372), muncitor necalificat la asamblare și montaj (1.129), ajutor bucătar (1.093), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (884), agent de securitate (711) și lucrător în bucătărie – spălător vase mari (678). Structura cererii după nivelul de studii Distribuția posturilor indică o cerere puternică pentru forță de muncă fără calificări înalte: 2.448 de locuri de muncă pentru persoane cu studii superioare; 5.375 pentru studii liceale sau postliceale; 7.037 pentru studii profesionale; 17.123 pentru persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. Ce trebuie să știe candidații și angajatorii ANOFM precizează că baza de date cu locurile de muncă vacante este dinamică și se actualizează în timp real, în funcție de posturile declarate de angajatori, valabilitatea ofertelor și numărul repartițiilor emise pentru ocupare. [...]
Încrederea în economia zonei euro a coborât în aprilie la minimul ultimilor trei ani și jumătate , un semnal care complică deciziile de politică monetară ale BCE într-un context de presiuni inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Agerpres . Indicele de încredere publicat de Comisia Europeană a scăzut la 93 de puncte, de la 96,6 puncte în luna precedentă, sub estimările analiștilor. Componenta serviciilor a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul efectelor războiului din Iran asupra economiei. De ce contează: risc de „inflație mai sus, creștere mai jos” Datele descrise în material indică simultan o creștere a prețurilor și o stagnare a avansului economiei, ceea ce pune BCE într-o poziție dificilă: înăsprirea politicii monetare (adică dobânzi mai mari) poate frâna și mai mult o creștere deja fragilă. Comisia Europeană arată că declinul a fost tras în jos de: scăderea încrederii consumatorilor; deteriorarea percepției managerilor din servicii și comerțul cu amănuntul. În paralel, așteptările privind prețurile de vânzare au crescut, semn că firmele anticipează o accelerare a inflației, pe fondul costurilor mai mari cu energia și al riscului de probleme de aprovizionare. Ce spun instituțiile și analiștii Comisia Europeană explică scăderea încrederii consumatorilor prin evaluările acestora privind situația financiară a gospodăriilor (trecut și viitor), intențiile de achiziții majore și așteptările despre perspectivele economice generale. Franziska Palmas, de la Capital Economics, apreciază că studiul Comisiei din aprilie sugerează că războiul din Iran afectează economia zonei euro mai mult decât se estima. Creditarea rezistă, dar condițiile se înăspresc Separat, datele citate arată că băncile din zona euro au majorat creditarea către companii cu 3,2% în martie, după 3% în februarie. Totuși, un studiu privind creditarea indică înăsprirea criteriilor de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent. Ce urmează la BCE Analiștii se așteaptă ca joi BCE să mențină dobânzile nemodificate, în condițiile în care oficialii de la Frankfurt ar aștepta mai multe date despre durata și amploarea șocului energetic înainte de o decizie; majorări ale dobânzilor sunt așteptate începând din iunie, conform materialului. [...]
Guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei avertizează că o decizie rapidă privind adoptarea euro ar putea forța o politică monetară mai strictă , într-un moment în care noul guvern condus de Peter Magyar își pregătește preluarea mandatului, potrivit Antena 3 . Mihaly Varga , guvernatorul băncii centrale, a cerut prudență față de planul noului executiv de a pune Ungaria pe traiectoria adoptării monedei unice, argumentând că un proces „grăbit” poate avea consecințe negative pentru economie. Informația este relatată de Agerpres, care citează Bloomberg. De ce contează: ținta de inflație și dobânzile pot intra sub presiune Varga a indicat că o decizie formală de a orienta Ungaria spre zona euro ar afecta ținta de inflație a băncii centrale, stabilită la 3%, peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. În acest scenariu, ar putea fi necesară o politică monetară mai strictă, adică menținerea sau chiar întărirea condițiilor de finanțare din economie. În acest context, Comitetul de politică monetară al băncii centrale a decis în unanimitate să mențină dobânda de referință la 6,25%, în pofida creșterii obligațiunilor și a monedei maghiare după alegeri. Mesajul băncii centrale: fără „garanții” fără pregătire Guvernatorul a spus că există „așteptări nejustificate” în rândul populației privind introducerea euro și a avertizat că nu există garanția succesului fără o pregătire solidă. „Există așteptări nejustificate din partea maghiarilor cu privire la introducerea monedei euro. Majoritatea maghiarilor susțin aderarea la euro, dar nu există nicio garanție că aceasta poate fi un succes fără o pregătire temeinică”, a subliniat Mihaly Varga. Banca centrală a transmis noului cabinet un document privind condițiile pentru ERM II (mecanismul cursului de schimb, considerat „anticamera” euro), care presupune o perioadă de așteptare de cel puțin doi ani, timp în care țările trebuie să demonstreze că pot menține un curs de schimb stabil. Context politic și reacția pieței Peter Magyar, care a câștigat alegerile parlamentare în urmă cu două săptămâni, a promis o repoziționare „europeană” a Ungariei, inclusiv adoptarea, în cele din urmă, a monedei unice. El a arătat că un calendar mai clar ar urma să fie stabilit după ce noul guvern analizează starea economiei, după 16 ani de guvernare Viktor Orban. Magyar urmează să depună jurământul pe 9 mai. Antena 3 notează că planul de adoptare a euro a alimentat optimismul pieței, iar forintul s-a apreciat cu aproximativ 5,6% față de euro de la începutul anului. Viktor Orban a respins constant trecerea la euro, iar perioada sa la putere a fost asociată cu o relaxare fiscală; după pandemia COVID-19, inflația în Ungaria a depășit 25%, conform aceleiași surse. [...]
Posibila trecere a Ungariei la euro riscă să forțeze o politică monetară mai strictă , avertizează guvernatorul băncii centrale, într-un moment în care noul executiv condus de Peter Magyar își propune să renunțe la forint, potrivit Economica . Peter Magyar, care a câștigat alegerile parlamentare în urmă cu două săptămâni, spune că adoptarea monedei unice ar trebui să devină un obiectiv cu un calendar mai clar după ce noul guvern va evalua starea economiei moștenite după 16 ani de guvernare Viktor Orban, conform Agerpres. Banca Națională: ținta de inflație și euro pot intra în conflict Guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei (MNB), Mihaly Varga, susține că o decizie formală de a pune țara pe traiectoria adoptării euro ar afecta direct cadrul de politică monetară, deoarece MNB are o țintă de inflație de 3%, mai ridicată decât ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. În acest scenariu, ar putea fi necesară o politică monetară mai strictă. „Există aşteptări nejustificate din partea maghiarilor cu privire la introducerea monedei euro. Majoritatea maghiarilor susţin aderarea la euro, dar nu există nicio garanţie că aceasta poate fi un succes fără o pregătire temeinică.” Mesajul băncii centrale vine pe fondul unei reacții pozitive a pieței după alegeri, cu aprecieri atât pe obligațiuni, cât și pe moneda națională. Dobânda-cheie rămâne la 6,25%, în așteptarea planurilor noului guvern Comitetul de politică monetară al MNB a decis în unanimitate să mențină dobânda de referință la 6,25%, banca centrală indicând că vrea să rămână prudentă până când noul guvern își va prezenta planurile economice. Varga s-a întâlnit cu noul ministru de finanțe, Andras Karman, la câteva zile după alegeri. Totodată, Varga a spus că MNB a transmis noului cabinet un document privind condițiile pentru ERM II – mecanismul văzut drept „anticamera” euro – care presupune o perioadă de cel puțin doi ani în care o țară trebuie să demonstreze că poate menține un curs de schimb stabil. Demersul a fost făcut înainte de o decizie formală privind euro și înainte ca noul guvern să fie instalat; Peter Magyar ar urma să depună jurământul pe 9 mai. Context: optimism de piață și moștenirea inflației ridicate Potrivit informațiilor citate, planul de adoptare a euro a alimentat optimismul investitorilor, deoarece ar implica o monitorizare mai strictă a cheltuielilor fiscale și ar putea ancora inflația. De la începutul anului, forintul s-a apreciat cu aproximativ 5,6% față de euro. În contrast, Viktor Orban a respins constant trecerea la euro, într-un context în care mandatul său a fost asociat tot mai mult cu relaxare fiscală. După pandemie, inflația din Ungaria a depășit la un moment dat 25%. Mihaly Varga a fost ministru de finanțe o perioadă îndelungată în guvernele Orban, înainte de a deveni guvernator al MNB anul trecut. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB după T1, pe fondul creșterii veniturilor și al scăderii cheltuielilor , potrivit datelor de execuție publicate de Ministerul de Finanțe și prezentate de Ziarul Financiar . În ianuarie–martie, veniturile totale au urcat cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au scăzut cu 2,8%, ceea ce a dus la un deficit de 1,03% din PIB. În termeni nominali, veniturile statului au fost de 158,76 miliarde lei, iar cheltuielile au ajuns la 179,85 miliarde lei. Ce a împins veniturile în sus Un motor important a fost TVA: încasările din această taxă au crescut cu 17,7%, până la 33,63 miliarde lei. Ministerul de Finanțe indică drept factor de susținere creșterea încasărilor ca urmare a modificării cotelor de TVA în 2025. Pe alte linii de venituri, execuția arată: Impozitul pe salarii și venit: 17,97 miliarde lei, +19%, dinamică susținută de avansul impozitului pe dividende (+53%) și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Contribuții de asigurări: 53,28 miliarde lei, +7%. Accize: 10,95 miliarde lei, +9,2%. Sume rambursate de Uniunea Europeană: 13,20 miliarde lei, +43,5%. Unde s-au dus banii: cheltuieli în scădere, dar dobânzi mai mari Pe partea de cheltuieli, reducerea totală față de primele trei luni din 2025 a fost însoțită de evoluții mixte între categorii: Cheltuieli de personal: 40,85 miliarde lei, cu 1,28 miliarde lei mai puțin decât în T1 2025. Bunuri și servicii: 23,56 miliarde lei, +5,8%. Investiții: 21,67 miliarde lei; din acestea, 74,92% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Dobânzi: 13,37 miliarde lei, cu 0,88 miliarde lei peste nivelul din perioada similară; pondere de 0,7% din PIB. Asistență socială: 63,54 miliarde lei, -0,2%. Subvenții: 2,83 miliarde lei, pentru transportul de călători, sprijin pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 milioane lei). Proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile: 15,84 miliarde lei (include și componente aferente cadrului financiar 2014–2020 și 2021–2027, subvenții UE pentru agricultură, fondul de modernizare și finanțări nerambursabile din PNRR ). Datele sunt cele comunicate de Ministerul de Finanțe pentru execuția bugetară după primele trei luni; materialul nu oferă o proiecție pentru întreg anul sau o țintă actualizată de deficit. [...]
România intră în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, cu ținta de a mobiliza peste 2 miliarde de euro pentru investiții , iar Portul Constanța își leagă mai strâns operațiunile de coridoarele europene de transport printr-un acord cu Portul Rijeka, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a făcut anunțurile marți, 28 aprilie, la Dubrovnik, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), susținând că România „a înregistrat pași importanți pentru dezvoltarea economiei sale și pentru consolidarea cooperării regionale”. Acord Constanța–Rijeka: miză pe conectivitate și fluxuri de marfă Șeful statului a anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka. În mesajul publicat pe X, Nicușor Dan a indicat că parteneriatul ar urma să: întărească conectivitatea în regiune; consolideze rolul Portului Constanța ca „hub strategic” la Marea Neagră; deschidă oportunități pentru integrarea mai puternică a portului în coridoarele europene de transport și pentru accesul la piețele internaționale. Aderarea la fondul I3M: instrument de finanțare cu capital public și privat Totodată, România a aderat la Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări . Potrivit președintelui, prin implicarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, România va contribui la un instrument financiar care își propune să mobilizeze peste 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) pentru investiții în: energie, sustenabilitate, transport, infrastructură digitală și socială. Nicușor Dan a mai precizat că fondul este dezvoltat cu sprijin european și este deschis capitalului privat, urmând să susțină proiecte strategice „cu beneficii concrete pentru economie și pentru cetățeni”. [...]