Știri
Știri din categoria Economie
Statele UE pot compensa rapid o parte mai mare din costurile energetice ale firmelor, după ce Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de ajutoare de stat valabil până la finalul anului, potrivit Economedia. Măsura vizează sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei din Orientul Mijlociu, în condițiile scumpirilor bruște la energie.
Noul cadru, denumit METSAF, este „temporar” și „țintit”, iar Comisia subliniază că va monitoriza în continuare ajutoarele de stat pentru a limita riscul de denaturare a concurenței pe piața internă.
„Recentele creşteri bruşte ale preţurilor la energie necesită un răspuns imediat. METSAF permite soluţii uşor de aplicat care vor susţine dezvoltarea continuă a principalelor sectoare din UE, cum ar fi agricultura, pescuitul şi transporturile, prin atenuarea efectelor crizei”, a declarat comisarul european pentru concurenţă, Teresa Ribera.
Cadrul este construit pentru câteva sectoare: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie.
Pentru companiile din agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre vor putea compensa până la 70% din costurile suplimentare suportate din cauza creșterii prețurilor la combustibil și îngrășăminte.
În paralel, un mecanism simplificat permite acordarea de ajutoare forfetare, cu formalități minime, plafonate la 50.000 euro per beneficiar (aprox. 250.000 lei).
Statele membre pot majora și sprijinul pentru industriile mari consumatoare de energie, în anumite condiții. Pentru companiile eligibile în regimurile temporare de reducere a prețurilor energiei electrice (secțiunea 4.5 din CISAF), intensitatea ajutorului poate crește de la 50% la până la 70% din costul energiei electrice aferent consumului eligibil, putând fi acoperit până la 50% din consumul total al beneficiarului.
Comisia precizează că, în acest caz, nu va fi necesară nicio creștere suplimentară a eforturilor de decarbonizare.
În ultimele săptămâni, mai multe state membre au anunțat măsuri pentru a sprijini companiile și consumatorii afectați de costurile mai mari ale energiei, de la reduceri ale taxelor pe combustibil (Germania, Spania) la măsuri mai țintite (Franța, Belgia).
Potrivit sursei, relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat este o practică folosită de UE în perioade de criză, cu precedente în pandemie și la începutul războiului din Ucraina.
Recomandate
Comisia Europeană nu cere, deocamdată, măsuri suplimentare pentru deficitul excesiv al României , dar menține avertismentul că economia rămâne vulnerabilă, cu „dezechilibre excesive”, potrivit Economica . Mesajul are miză directă pentru politica fiscală: România primește un semnal de continuitate în procedura de deficit excesiv , însă presiunea rămâne pe corecția dezechilibrelor macroeconomice. Ce spune Bruxelles-ul despre corecția deficitului În pachetul de primăvară al semestrului european 2026 , Comisia a evaluat statele membre care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani (în loc de patru) în cadrul planurilor pe termen mediu. România este în acest grup, alături de Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Austria și Finlanda. Executivul european apreciază, în ansamblu, că statele vizate și-au respectat angajamentele „în mod satisfăcător”, pe baza informațiilor din rapoartele anuale de progres, notează Agerpres, citată de publicație. Flexibilitate bugetară: apărare și reziliență energetică, din 2026 Comisia indică posibilitatea unei flexibilități bugetare limitate pentru statele care iau măsuri ce consolidează securitatea energetică și accelerează tranziția de la combustibili fosili, în cadrul clauzei derogatorii naționale pentru cheltuieli din domeniul apărării. La cererea statului membru, domeniul clauzei poate fi extins pentru a include măsuri începute din februarie 2026, care reduc dependența de combustibili fosili importați. În cadrul plafonului existent pentru cheltuieli suplimentare de apărare (1,5% din PIB), Comisia menționează limite dedicate pentru 2026–2028: plafon anual: 0,3% din PIB (pentru 2026–2028); plafon cumulat: 0,6% din PIB (pentru aceeași perioadă), aplicabile specific măsurilor de „reziliență energetică”. Comisia precizează că garanțiile privind sustenabilitatea finanțelor publice rămân în vigoare. Avertismentul care rămâne: România, la „dezechilibre excesive” Separat de evaluarea pe deficit, Comisia a analizat și dezechilibrele macroeconomice pentru statele selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026. Concluziile citate indică faptul că Grecia, Țările de Jos și Suedia nu ar mai avea dezechilibre, în timp ce Italia, Ungaria și Slovacia „continuă să se confrunte cu dezechilibre”. Pentru România, evaluarea rămâne mai severă: țara „continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive”, deoarece vulnerabilitățile sunt considerate „grave”. Ce urmează în proces Documentele din pachetul de primăvară al semestrului european 2026 intră acum în discuție la nivelul Eurogrupului și al Consiliului Uniunii Europene, care urmează să dezbată și să aprobe orientările. În același pachet, Comisia invită statele membre să ia măsuri de politică publică într-o listă largă de domenii, de la sustenabilitatea finanțelor publice și investiții în cercetare-dezvoltare până la simplificarea reglementărilor, tranziția energetică și digitalizarea serviciilor publice. [...]
Comisia Europeană avertizează că sute de mii de locuri de muncă din UE ar putea fi puse în pericol în următorii ani, pe fondul costurilor ridicate la energie, al restructurării industriale și al tranziției verzi, potrivit unui document văzut de Politico , care va sta la baza recomandărilor economice din cadrul Semestrului European , așteptate să fie prezentate miercuri. Riscul este legat direct de presiunea prețurilor la energie în 2026, pe care Comisia o conectează și la evoluțiile geopolitice: în contextul războiului SUA–Israel în Iran, care continuă să influențeze prețul petrolului, executivul european estimează că tensiunile din energie ar putea pune în pericol până la 560.000 de locuri de muncă. Printre sectoarele considerate cele mai expuse sunt construcțiile, metalurgia, industria chimică și transporturile. Unde vede Comisia cele mai mari presiuni pe ocupare Documentul identifică mai multe industrii în care tranziția tehnologică și concurența externă se traduc în risc de pierdere a locurilor de muncă: Industria auto: 600.000 de locuri de muncă „la risc”, pe fondul trecerii de la motoarele cu combustie și al competiției puternice din China; Industria bateriilor: aproximativ 85.000 de locuri de muncă în pericol; Producția de panouri solare: aproape 59.000 de locuri de muncă afectate de presiuni de piață; Oțel (măsuri cu emisii reduse): încă 4.500 de poziții ar putea fi afectate. Comisia plasează aceste riscuri într-o dezbatere mai amplă la Bruxelles despre pierderea de teren a Europei în industrii strategice în fața Chinei și a Statelor Unite, în pofida planurilor de stimulare a producției interne. Context macro: șomaj ușor mai mare și deficite mai adânci Pe fondul unei activități economice mai slabe, Comisia și-a revizuit în sus proiecțiile privind șomajul: dacă în toamnă estima 5,9% în 2026 și 5,8% în 2027, acum consideră că șomajul va fi de 6% în ambii ani . În același timp, executivul european se așteaptă ca guvernele să acumuleze mai multă datorie, iar soldul bugetar agregat al celor 27 de state membre să se deterioreze de la -3,1% din PIB în 2025 la -3,5% în 2026 și -3,6% în 2027 , potrivit cifrelor citate. Miza Comisiei: capitalul uman intră în centrul guvernanței economice Pachetul Semestrului European încearcă să mute accentul spre forța de muncă, argumentând că agenda de competitivitate a UE nu poate funcționa fără a aborda penuria de personal și deficitul de competențe. Comisia indică faptul că angajatorii raportează tot mai des dificultăți în recrutare: 68% dintre companiile mijlocii au semnalat lipsuri de competențe în 2023, iar în 2024 77% dintre firme au spus că deficitul de forță de muncă și competențe a devenit o barieră pentru investiții. În premieră, recomandările care însoțesc pachetul vor include un capitol dedicat educației, formării profesionale, învățării pe tot parcursul vieții, competențelor STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) și recalificării, integrate mai strâns în cadrul de coordonare economică al UE. Efecte sociale: presiune mai mare pe gospodăriile cu venituri mici Dincolo de riscul de pierdere a locurilor de muncă, Comisia avertizează că gospodăriile cu venituri mici ar putea suporta o povară disproporționată din scumpirea combustibililor pentru transport, cu un cost suplimentar estimat la 1,4% din venit . Documentul mai notează inegalități persistente pe piața muncii și probleme de calitate a joburilor: unul din cinci lucrători ar fi „blocat” în locuri de muncă slab plătite în sectoare cu productivitate redusă, iar unul din 12 se confruntă cu risc de sărăcie deși are un loc de muncă. În acest context, Comisia intenționează să împingă statele membre spre reforme care să vizeze creșterea competențelor, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și întărirea protecției sociale. Separat, ca parte a pachetului de miercuri, Bruxelles-ul va semnala cu „steag roșu” situația financiară a Bulgariei, după o analiză a cheltuielilor publice, în timp ce Germania, Estonia, Letonia și Slovenia au trecut printr-o evaluare similară fără consecințe imediate, potrivit informațiilor din document. [...]
Guvernul pune accent pe echilibre bugetare și energie, pe fondul riscului de stagnare în 2026 , după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României ar putea intra în stagnare anul viitor, iar premierul interimar Ilie Bolojan a legat încetinirea de șocurile externe și de corecțiile interne, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă, Bolojan a spus că războiul din Golf a împins în sus prețurile la combustibil, ceea ce a frânat economiile „din toată lumea”, inclusiv România, și a contribuit la menținerea inflației peste traiectoria anticipată la începutul anului. „Creșterea prețurilor la combustibil este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică (...) contribuind, din păcate, și la creșterea inflației (...) prognozele de reducere a inflației nu s-au respectat (...) neluând în calcul această situație excepțională.” De ce contează: riscul de stagnare se suprapune peste o „reașezare” internă Premierul interimar a susținut că încetinirea nu ține doar de contextul extern, ci și de ajustarea unei economii care „ani de zile” a funcționat cu deficite mari, alimentând consumul și, implicit, importurile și deficitul comercial. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari (...) banii duși pe consum (...) au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor și acum economia noastră se reașează.” Bolojan a mai arătat că România este puternic corelată cu evoluția economiei Uniunii Europene și că tensiunile geopolitice (inclusiv războiul din Ucraina ) și „problemele tarifare dintre blocurile economice mari” nu creează un mediu favorabil pentru relansarea creșterii. Ce direcții indică Guvernul: buget, fonduri UE, energie și piața muncii În acest context, premierul interimar a indicat câteva priorități pentru perioada următoare, cu miză directă pentru costul finanțării și pentru activitatea companiilor: păstrarea echilibrelor bugetare , pentru un rating „predictibil” și menținerea încrederii investitorilor; accelerarea absorbției fondurilor europene , în condițiile în care bugetul de investiții „anul acesta” este de 8% din PIB , iar atragerea banilor ar susține fluxurile din construcții și sectoarele conexe; reducerea costurilor cu energia , văzută nu doar ca problemă socială, ci și ca factor de competitivitate pentru firme; creșterea participării pe piața muncii , Bolojan afirmând că România este „pe penultimul loc în Europa” ca pondere a cetățenilor activi pe piața muncii din populația activă. Contextul prognozei Comisiei Europene Potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi, economia României este așteptată să stagneze în 2026 , după o creștere de 0,7% în 2025 , urmând să își revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3% . Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflația ridicată și scumpirea energiei vor lovi consumul intern și nivelul de trai. [...]
România intră într-o fereastră de risc pe piața muncii, odată cu pensionarea masivă a „decrețeilor” în 2032–2034, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar Dragoș Pîslaru o numește „o catastrofă” , potrivit Adevărul . În prezent, aproape 40% dintre persoanele aflate la vârsta activă sunt în afara pieței muncii, ceea ce amplifică deficitul de forță de muncă și presiunea viitoare asupra economiei. Pîslaru, ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și totodată interimar la Ministerul Muncii, a indicat că rata de ocupare pentru grupa 20–64 de ani este de 69%. România își propune să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%, însă, în evaluarea sa, „nu există nicio mișcare anume în această direcție”. Decalajul de gen și migrația adâncesc problema Ministrul a detaliat diferențe mari între bărbați și femei în ocupare: 78,2% pentru bărbați și 59,5% pentru femei, ceea ce înseamnă un decalaj de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”. În plus, el a arătat că migrația contribuie la tensiunile deja vizibile pe piața muncii. „Costul inacțiunii” și contractarea pieței muncii după 2032 Pîslaru susține că deficitul de forță de muncă și de competențe nu este o problemă sectorială și nici una de moment, iar presiunea va crește odată cu ieșirea la pensie a unei generații numeroase. „Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. (...) costul inacțiunii este de fapt uriaș.” El a avertizat că, în 2032–2034, când „decrețeii” se vor pensiona, piața muncii „se va contracta și mai mult”, ceea ce va amplifica presiunea. Investiții în capital uman și inovație, nu doar consum În intervenția sa, Pîslaru a vorbit despre ceea ce economiștii numesc „ capcana veniturilor medii ” (situația în care o economie nu mai poate recupera decalaje doar prin consum, fără creșteri de productivitate). În această logică, el a indicat două direcții principale pentru depășirea blocajului: investiții în capital uman (competențe) și inovație (modernizarea tehnologiei). Totodată, a spus că există măsuri finanțate din bani europeni, dar lipsește o politică „consecventă, integrată”, care să lege economia, finanțele, munca, educația, sănătatea și alte domenii relevante. Sărăcia și salariul minim, factor de frână pentru piața muncii Ministrul a adus în discuție și nivelul ridicat al sărăciei din România, despre care afirmă că afectează „complet” piața muncii. În acest context, a menționat existența unei părți importante a populației active care rămâne „undeva la un milion” în jurul salariului minim. Modelul „Trinitate”: fonduri UE, buget național și privat Pîslaru a susținut că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci să combine resursele europene cu bugetul național și investițiile private. El a invocat și fragmentarea proiectelor (aprox. 21.000 în PNRR și un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, „foarte mici” și „dispersate”), argumentând pentru o abordare mai coerentă. „Singura modalitate a României de a avansa (...) este să privim fondurile europene ca fiind o treime din resurse, banii naționali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime.” În această formulă, Pîslaru estimează un „buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care ar putea fi folosit pentru a aborda probleme „critice pentru dezvoltarea României”. [...]
România riscă o presiune și mai mare pe piața muncii după 2032 , când ieșirea la pensie a „decrețeilor” ar urma să contracte și mai mult forța de muncă disponibilă, în condițiile unei rate de ocupare pe care ministrul interimar Dragoș Pîslaru o numește „o catastrofă”, potrivit TVR Info . La conferința de la București dedicată deficitului și excedentului de forță de muncă din Europa, Pîslaru a indicat că, pentru grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare din România este de 69%. Ținta națională ar fi de 74,7% în 2030, sub obiectivul UE de 78%, însă ministrul a susținut că „nu există nicio mișcare anume” în această direcție. În interpretarea sa, aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi, iar migrația amplifică tensiunile existente. Un element distinct este decalajul de gen: rata de ocupare este de 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un ecart de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, conform declarațiilor ministrului. Pensionarea „decrețeilor ” și riscul de contracție a pieței muncii Pîslaru a avertizat că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va intra la pensie, ceea ce ar putea reduce și mai mult baza de angajați. În acest context, el a argumentat că „costul inacțiunii” este deja ridicat și că România s-ar putea apropia de „un punct fără întoarcere” dacă nu investește în capitalul uman. Investițiile în capital uman și inovație, condiție pentru creștere Ministrul a legat problema ocupării de ceea ce a numit „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate recupera decalaje doar prin consum, fiind limitată de productivitate. În această logică, el a indicat două direcții esențiale: dezvoltarea capitalului uman (competențe) și inovația (modernizarea tehnologiei). Totodată, a susținut că există măsuri finanțate din fonduri europene, dar lipsește o politică „consecventă, integrată”, care să conecteze economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. Sărăcia și salariul minim, factor de blocaj pe piața muncii În aceeași intervenție, Pîslaru a adus în discuție nivelul ridicat al sărăciei din România și efectul acesteia asupra pieței muncii. El a afirmat că o parte semnificativă a populației active rămâne „undeva la un milion” de persoane în jurul salariului minim și a salutat lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie. „Trinitatea” finanțării: UE, buget național și privat Pentru perioada următoare, ministrul a pledat pentru un model de finanțare care să nu se bazeze exclusiv pe fonduri europene, ci pe trei surse: fonduri UE, bani naționali și investiții private. În acest cadru, a invocat un potențial buget de aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, dacă resursele ar fi mobilizate în acest „model Trinitate”. El a mai spus că România a ales să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR și că există un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, „foarte mici” și „foarte dispersate”, dificil de gestionat. Context european: deficitul de forță de muncă devine structural Conform organizatorilor conferinței, ELA și EURES, deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune mai mare în sănătate, construcții și ocupații tehnice, potrivit unui raport al Autorității Europene a Muncii. Raportul indică faptul că problema nu mai este doar pe termen scurt, iar răspunsul ar necesita măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională și cooperare transfrontalieră. [...]
Investițiile nete din economie au trecut de 41 mld. lei în T1 2026, cu un salt puternic la utilaje , semn că o parte mai mare din bani merge spre capacități productive, nu doar spre șantiere, potrivit Digi24 , pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) . În primele trei luni din 2026, investițiile nete realizate în economia națională au ajuns la 41.006,2 milioane de lei, în creștere cu 4,8% față de aceeași perioadă din 2025 (36.698,6 milioane de lei). Avansul a fost susținut în principal de investițiile în utilaje (inclusiv mijloace de transport) și de lucrările de construcții noi. Unde s-au dus banii: utilaje și construcții noi, în creștere Pe componente, dinamica a fost inegală: investițiile în utilaje, inclusiv mijloace de transport , au crescut cu 19,2% , până la 12,22 miliarde de lei ; investițiile în lucrări de construcții noi au urcat cu 10,1% , până la 25,11 miliarde de lei ; categoria „alte cheltuieli de investiții” a scăzut cu 40,7% , până la 3,67 miliarde de lei . INS precizează că „alte cheltuieli” includ, între altele, lucrări geologice și de foraj, cumpărarea animalelor de muncă și reproducție, plantații (viță-de-vie și pomi), împăduriri, studii de cercetare și proiectare, precum și servicii aferente transferului de proprietate asupra terenurilor și mijloacelor fixe. Construcțiile rămân motorul, dar utilajele câștigă teren Lucrările de construcții noi au rămas cea mai mare componentă a investițiilor, cu 61,2% din total în T1 2026, în creștere de la 58,1% în T1 2025. În același timp, ponderea investițiilor în utilaje și mijloace de transport a urcat de la 26,6% la 29,8% , iar „alte cheltuieli” au coborât de la 15,3% la 9% . Pe domenii de activitate, construcțiile au atras cea mai mare parte a investițiilor (pondere de 38,3% ), urmate de industrie ( 20,5% ) și comerț și servicii ( 19,8% ). Agricultura a ajuns la 6% , aproape dublu față de T1 2025, când avea 3,7% . INS mai arată că investițiile nete reprezintă cheltuieli pentru crearea de noi mijloace fixe, dezvoltarea, modernizarea și reconstrucția celor existente, precum și costurile aferente transferului de proprietate asupra mijloacelor fixe și terenurilor. Institutul menționează și că datele pentru trimestrul I 2025 au fost rectificate față de cele publicate anterior. [...]
