Știri
Știri din categoria Economie
Încrederea în economia zonei euro a coborât în aprilie la minimul ultimilor trei ani și jumătate, un semnal care complică deciziile de politică monetară ale BCE într-un context de presiuni inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Agerpres.
Indicele de încredere publicat de Comisia Europeană a scăzut la 93 de puncte, de la 96,6 puncte în luna precedentă, sub estimările analiștilor. Componenta serviciilor a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul efectelor războiului din Iran asupra economiei.
Datele descrise în material indică simultan o creștere a prețurilor și o stagnare a avansului economiei, ceea ce pune BCE într-o poziție dificilă: înăsprirea politicii monetare (adică dobânzi mai mari) poate frâna și mai mult o creștere deja fragilă.
Comisia Europeană arată că declinul a fost tras în jos de:
În paralel, așteptările privind prețurile de vânzare au crescut, semn că firmele anticipează o accelerare a inflației, pe fondul costurilor mai mari cu energia și al riscului de probleme de aprovizionare.
Comisia Europeană explică scăderea încrederii consumatorilor prin evaluările acestora privind situația financiară a gospodăriilor (trecut și viitor), intențiile de achiziții majore și așteptările despre perspectivele economice generale.
Franziska Palmas, de la Capital Economics, apreciază că studiul Comisiei din aprilie sugerează că războiul din Iran afectează economia zonei euro mai mult decât se estima.
Separat, datele citate arată că băncile din zona euro au majorat creditarea către companii cu 3,2% în martie, după 3% în februarie. Totuși, un studiu privind creditarea indică înăsprirea criteriilor de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent.
Analiștii se așteaptă ca joi BCE să mențină dobânzile nemodificate, în condițiile în care oficialii de la Frankfurt ar aștepta mai multe date despre durata și amploarea șocului energetic înainte de o decizie; majorări ale dobânzilor sunt așteptate începând din iunie, conform materialului.
Recomandate
Piața muncii rămâne concentrată pe joburi cu calificare redusă , în condițiile în care doar o mică parte din posturile vacante raportate la nivel național vizează candidați cu studii superioare, potrivit datelor ANOFM citate de Agerpres . În total, sunt disponibile 31.983 de locuri de muncă în această săptămână. Cele mai multe oferte sunt pentru ocupații precum conducător auto transport rutier (2.621), curier (2.299), muncitor necalificat în construcții și lucrări conexe (2.022), lucrător comercial (1.538 și, separat, 1.217), manipulant mărfuri (1.372), muncitor necalificat la asamblare și montaj (1.129), ajutor bucătar (1.093), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (884), agent de securitate (711) și lucrător în bucătărie – spălător vase mari (678). Structura cererii după nivelul de studii Distribuția posturilor indică o cerere puternică pentru forță de muncă fără calificări înalte: 2.448 de locuri de muncă pentru persoane cu studii superioare; 5.375 pentru studii liceale sau postliceale; 7.037 pentru studii profesionale; 17.123 pentru persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. Ce trebuie să știe candidații și angajatorii ANOFM precizează că baza de date cu locurile de muncă vacante este dinamică și se actualizează în timp real, în funcție de posturile declarate de angajatori, valabilitatea ofertelor și numărul repartițiilor emise pentru ocupare. [...]
România intră în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, cu ținta de a mobiliza peste 2 miliarde de euro pentru investiții , iar Portul Constanța își leagă mai strâns operațiunile de coridoarele europene de transport printr-un acord cu Portul Rijeka, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a făcut anunțurile marți, 28 aprilie, la Dubrovnik, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), susținând că România „a înregistrat pași importanți pentru dezvoltarea economiei sale și pentru consolidarea cooperării regionale”. Acord Constanța–Rijeka: miză pe conectivitate și fluxuri de marfă Șeful statului a anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka. În mesajul publicat pe X, Nicușor Dan a indicat că parteneriatul ar urma să: întărească conectivitatea în regiune; consolideze rolul Portului Constanța ca „hub strategic” la Marea Neagră; deschidă oportunități pentru integrarea mai puternică a portului în coridoarele europene de transport și pentru accesul la piețele internaționale. Aderarea la fondul I3M: instrument de finanțare cu capital public și privat Totodată, România a aderat la Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări . Potrivit președintelui, prin implicarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, România va contribui la un instrument financiar care își propune să mobilizeze peste 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) pentru investiții în: energie, sustenabilitate, transport, infrastructură digitală și socială. Nicușor Dan a mai precizat că fondul este dezvoltat cu sprijin european și este deschis capitalului privat, urmând să susțină proiecte strategice „cu beneficii concrete pentru economie și pentru cetățeni”. [...]
România intră în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, cu o contribuție estimată între 25 și 50 de milioane de euro (aprox. 125–250 milioane lei), mizând pe acces mai direct la finanțarea proiectelor regionale de transport, energie și conectivitate , potrivit Adevărul . Angajamentul urmează să fie formalizat prin semnarea unui Memorandum de Înțelegere la Forumul de Business al Inițiativei, organizat la Dubrovnik, în perioada 28–29 aprilie 2026, unde participă ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Documentul vizează Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, administrat de Fondul European de Investiții . Conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor, participarea ar permite României să finanțeze direct proiecte majore regionale, cu impact asupra dezvoltării economice și a competitivității în Europa Centrală și de Est. Ce urmărește România prin această participare Ministerul Finanțelor plasează demersul în contextul „consolidării credibilității financiare” a României, pe fondul progreselor privind reducerea deficitului bugetar și stabilizarea finanțelor publice. În acest cadru, miza declarată este atragerea de capital și accelerarea proiectelor strategice. În comunicatul citat, instituția arată că finanțările vizate se concentrează pe: infrastructură de transport; energie; conectivitate. Discuții cu finanțatori internaționali și rolul ministrului în forum Alexandru Nazare este programat ca keynote speaker într-o conferință dedicată raportului de impact al fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, unde ar urma să prezinte prioritățile României și oportunitățile investiționale din regiune. Totodată, ministrul participă la panelul „Mapping the money: scale of traditional financing”, axat pe opțiuni de finanțare și reforme necesare pentru direcționarea capitalului către proiecte strategice. În marja evenimentului sunt anunțate întâlniri bilaterale cu instituții financiare și parteneri internaționali, inclusiv Japan Bank for International Cooperation și U.S. International Development Finance Corporation , precum și cu reprezentanți ai fondurilor de dezvoltare din Europa, cu obiectivul declarat de a atrage capital pentru proiecte din România. [...]
Europa își concentrează cea mai mare parte din PIB în câteva economii mari , iar România rămâne în eșalonul mediu: locul 16, cu un PIB nominal estimat la circa 481 de miliarde de dolari (aprox. 2.200 miliarde lei), într-un continent care ar urma să depășească 32 de trilioane de dolari (aprox. 147.000 miliarde lei) în 2026, potrivit Banking News , pe baza unei analize Visual Capitalist realizate cu date FMI. Datele provin din actualizarea din aprilie 2026 a raportului World Economic Outlook al Fondului Monetar Internațional și indică o realitate structurală: „nucleul dur” al economiei europene rămâne în vest, iar diferențele de scară față de economiile din est sunt încă mari. Concentrarea economică: trei țări, peste 13 trilioane de dolari Germania, Regatul Unit și Franța generează împreună peste 13 trilioane de dolari (aprox. 59.800 miliarde lei) din producția economică a Europei, ceea ce arată cât de mult depinde tabloul continental de câteva centre economice. În topul economiilor europene după PIB nominal, primele poziții sunt ocupate de: Germania: 5,4 trilioane de dolari (aprox. 24.800 miliarde lei) Regatul Unit: 4,3 trilioane de dolari (aprox. 19.800 miliarde lei) Franța: 3,6 trilioane de dolari (aprox. 16.600 miliarde lei) Italia, Rusia și Spania completează primele șase economii ale continentului, conform aceleiași analize. Vestul rămâne nucleul, dar energia și turismul schimbă dinamica regională Analiza notează că forța economiilor vest-europene s-a construit prin industrializare timpurie și diversificare în industrie prelucrătoare, finanțe și servicii. În același registru, statele Benelux (Belgia, Luxemburg și Țările de Jos) cumulează împreună un PIB de peste 2,2 trilioane de dolari (aprox. 10.100 miliarde lei). În est, energia are un rol major în susținerea unor economii mari: Rusia este estimată la 2,7 trilioane de dolari (aprox. 12.400 miliarde lei), iar petrolul și gazele naturale reprezintă peste jumătate din exporturile sale, potrivit materialului. În nord, Norvegia este prezentată ca un alt exemplu de economie susținută de resurse energetice, cu un PIB care se apropie de 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.800 miliarde lei), la o populație de aproximativ 5 milioane de locuitori. În paralel, creșterea începe să se mute spre sud: Spania (2,1 trilioane de dolari) și Portugalia (381 de miliarde de dolari) sunt menționate printre economiile cu un ritm estimat de circa 2% în 2026, susținut de revenirea turismului după pandemia de COVID-19, autonomie energetică mai ridicată și investiții publice. România: locul 16 în Europa, în zona economiilor medii România este indicată cu un PIB nominal estimat la aproximativ 481 de miliarde de dolari (aprox. 2.200 miliarde lei) în 2026, poziționare care o plasează pe locul 16 în Europa, „în zona economiilor medii din Europa de Est”, alături de Polonia și Cehia, potrivit sursei. Materialul subliniază și o limitare importantă pentru comparațiile în dolari: o monedă puternică poate influența temporar PIB-ul nominal exprimat în USD, chiar dacă economia nu produce mai mult în termeni reali. (PIB nominal înseamnă valoarea producției anuale exprimată în bani, fără ajustare pentru inflație.) [...]
Retorica „de-risking” câștigă teren în Germania, iar miza economică este costul renunțării la dependențe : o analiză din Focus descrie cum discursul politic și instituțional se mută de la logica eficienței prin comerț și specializare la ideea că interdependențele din lanțurile globale de producție devin un risc pentru suveranitate și securitate economică. Schimbarea de accent este pusă în contrast cu teoria avantajului comparativ a lui David Ricardo, prezentată ca fundament al comerțului liber și al diviziunii internaționale a muncii: fiecare economie produce ceea ce face mai bine și mai ieftin, iar „dependențele” rezultate sunt, în această logică, eficiente și generatoare de prosperitate. În această cheie, „miracolul economic” al Germaniei este legat de integrarea în comerțul global și de un model de export „Made in Germany” orientat către piețe externe, nu doar către consumul intern. De la eficiență la „vulnerabilitate”: noul consens despre lanțurile de aprovizionare Analiza arată că, în prezent, diviziunea muncii este tot mai des descrisă drept o vulnerabilitate. În acest context apar concepte precum „de-risking” (reducerea riscurilor prin diversificare și limitarea expunerilor) și, în variante mai dure, „de-coupling” (decuplare, adică separare economică), inițial în relația cu state autocratice precum China și Rusia, dar extinse în discurs până la ideea de „autarhie” europeană inclusiv față de SUA. Sunt invocate, ca exemple de preocupări instituționale, avertismente privind: dependența Germaniei de importuri de medicamente, semnalată de Institutul Economiei Germane ; „riscuri de ofertă” pe lanțurile de producție și livrare, menționate de banca publică KfW; caracterizarea Germaniei drept „extrem de vulnerabilă”, atribuită DIW, într-o transpunere a limbajului din pandemie în economie. Tot în această cheie este citată o poziție a companiei de analiză și consultanță Prognos, potrivit căreia Germania și Europa ar fi transferat prea multe competențe către alte țări, „mai ales către China”, inclusiv în zona exploatării și procesării materiilor prime. Ce spune Merz și unde apare tensiunea economică În plan politic, textul îl plasează pe Friedrich Merz în tabăra care avertizează asupra dependențelor, folosind drept exemplu lecțiile crizei gazului rusesc și ideea că parteneriatele economice nu ar trebui construite cu actori „care nu împărtășesc valorile noastre”. Este menționat și un discurs de la finalul lui 2025, la un eveniment al Camerei de Comerț și Industrie din Arnsberg, unde Merz a spus că Germania vrea să iasă din dependența de marile companii tehnologice americane și chineze. Analiza punctează însă și o contradicție practică: economia germană rămâne conectată la importuri critice (sunt date ca exemple gazul natural lichefiat din Qatar și medicamentele din China), iar o retragere accelerată din interdependențe poate avea costuri și riscuri de aprovizionare. De ce contează pentru economie Mesajul central este că „de-risking”-ul, ca modă intelectuală și politică, schimbă criteriul de evaluare a globalizării: de la maximizarea eficienței și a competitivității către minimizarea dependențelor, chiar dacă asta implică soluții mai scumpe sau mai greu de implementat. În concluzia autorului, după parteneriatul energetic ruso-german, și modelul de export ajunge privit cu suspiciune, iar „riscul” devine lentila prin care este judecată globalizarea. [...]
Organizațiile de business avertizează că amânarea reformelor poate readuce riscul de retrogradare a ratingului României , cu efecte directe în costul finanțării și presiuni suplimentare asupra companiilor, potrivit Economedia . Mesajul vine după un an în care populația și firmele au suportat taxe și impozite mai mari, iar mediul privat cere ca următorul val de măsuri să vizeze și sectorul public. Într-o poziție comună, organizațiile spun că perioada electorală prelungită a fost „costisitoare pentru economie și pentru populație” și că turbulențele politice riscă să erodeze rezultatele ajustării „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent) obținute prin măsuri fiscal-bugetare adoptate în regim de urgență anul trecut. „România nu-și mai permite să amâne reformele necesare (…) Ne exprimăm profunda îngrijorare că, în lipsa continuității reformelor, turbulențele din mediul politic induc un risc ridicat de a eroda rezultatele ajustării deficitelor gemene (…)”, arată organizațiile de business. De ce contează: ratingul și țintele bugetare, sub presiune Mediul de afaceri leagă explicit întârzierea reformelor de riscuri macroeconomice care pot afecta finanțarea statului și, în lanț, mediul privat. În scenariul unei încetiniri economice pe fondul crizelor suprapuse și al contextului extern volatil, organizațiile avertizează că România ar putea avea dificultăți în respectarea țintelor bugetare și menținerea echilibrelor macroeconomice. „Consecințele pot fi de durată, inclusiv prin revenirea riscului de retrogradare a rating-ului de țară (…) și prin presiuni suplimentare asupra mediului privat.” Ce reforme cer și unde văd blocajul Semnatarii reamintesc că măsurile de anul trecut au vizat „preponderent sectorul privat și populația” și că în 2026 ar fi trebuit să urmeze reforme și restructurări în: mediul public; administrație; companiile de stat, pe care le consideră „esențiale pentru corectarea dezechilibrelor structurale”. În același timp, organizațiile susțin că reformele sunt condiții relevante pentru proiecte strategice, precum atragerea fondurilor din PNRR , aderarea la OECD și finalizarea proiectelor pentru programul SAFE. Miza pentru investiții și fonduri europene Potrivit poziției comune, 2026 era văzut ca un an de consolidare a profilului economic și a avantajelor competitive, pentru a continua atragerea investițiilor, mai ales în sectoare strategice. În acest cadru, mediul de afaceri insistă că politicile publice trebuie să se concentreze pe reforme și investiții, inclusiv pentru a respecta planificarea bugetară. Organizațiile mai arată că execuția bugetară depinde „în mare măsură” de capacitatea de a atrage fonduri europene și de a îmbunătăți colectarea veniturilor, într-un cadru „stabil și predictibil”. Cine semnează apelul Apelul este semnat de următoarele organizații: AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană AMCHAM – Camera de Comerț Amercană în România AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească CCIBRP – Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România–Portugalia CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România CCE-R – Camera de Comerț Elveția–România HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia–România NRCC – Camera de Comerț Olandeză în România RBL – Fundația Romanian Business Leaders [...]
