Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Germania pregătește o taxă pe băuturile cu conținut ridicat de zahăr din 2028, o măsură cu impact fiscal și de piață care ar urma să aducă venituri dedicate programelor de prevenție, potrivit HotNews. Inițiativa face parte dintr-un pachet de reforme în sănătate și urmărește să frâneze creșterea obezității și să reducă presiunea asupra sistemului medical.
Veniturile anuale estimate din această taxă sunt de 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei), bani care ar urma să finanțeze programe de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății. Detaliile tehnice ale taxei – inclusiv nivelul și modul de variație – sunt încă în discuție.
Propunerea guvernului german are nevoie de confirmarea parlamentului. În material se arată că demersul vine pe fondul creșterii sprijinului public și politic pentru măsuri mai stricte împotriva consumului excesiv de zahăr.
Un sondaj Forsa publicat în februarie indică faptul că aproximativ 60% dintre germani susțin o taxă pe băuturile răcoritoare cu zahăr.
Lobby-ul industriei zahărului din Germania a criticat planul, susținând că scumpirea zahărului nu a redus proporția persoanelor supraponderale în nicio țară.
În același timp, măsura este aliniată recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a cerut statelor să majoreze prețurile băuturilor cu zahăr, alcoolului și tutunului cu 50% în următorii 10 ani, prin impozitare.
Marea Britanie a introdus o taxă similară pe zahăr în urmă cu zece ani și, anul trecut, a extins-o la băuturile pe bază de lapte preambalate. OMS mai afirmă că peste 100 de țări taxează băuturile cu zahăr, iar studii din Marea Britanie și Mexic au arătat că astfel de măsuri pot reduce consumul de zahăr și pot contribui la prevenirea unor boli precum diabetul.
Premierul landului Schleswig-Holstein, Daniel Guenther, care a inițiat propunerea, a declarat pentru Reuters în martie:
„Un consum excesiv de zahăr îmbolnăvește oamenii” și pune presiune asupra sistemului de sănătate și asupra economiei.
Recomandate

Comisia Europeană vrea ca UE să-și crească veniturile din taxe proprii din 2028 , pentru a putea rambursa datoria comună contractată în pandemie fără să ceară contribuții mai mari de la statele membre și fără să taie din programele tradiționale ale bugetului, potrivit Politico . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus la Strasbourg că „noi resurse proprii” (termenul UE pentru venituri colectate direct la nivel european) sunt „indispensabile”. În lipsa lor, alternativa ar fi fie creșterea contribuțiilor naționale, fie reducerea capacității de cheltuire a Uniunii. De ce se accelerează discuția despre taxe la nivelul UE Miza imediată este negocierea bugetului multianual al UE pentru perioada 2028–2034 , care trebuie agreat până la finalul lui 2027, deși liderii europeni speră la un acord până la finalul lui 2026. Negocierile se anunță tensionate între state precum Germania, care vor să reducă presiunea asupra bugetelor naționale, și Parlamentul European, care a propus depășirea pragului de 2.000 de miliarde de euro. În paralel, UE urmează să înceapă rambursarea celor 390 de miliarde de euro împrumutați prin datorie comună pentru pachetul de redresare post-Covid-19. Această obligație trebuie „împăcată”, potrivit articolului, cu finanțarea în continuare a agriculturii, investițiilor în regiuni mai sărace și a cheltuielilor pentru industrie, inovare și apărare. Ce taxe sunt pe masă Comisia a propus în iulie un pachet de măsuri pentru creșterea „resurselor proprii”, care ar include: taxe pe bunuri importate cu intensitate mare de carbon; taxe pe emisiile de carbon produse în UE; o contribuție legată de deșeurile electronice nereciclate; taxe pe consumul de tutun; taxe pe profiturile companiilor. Potrivit Comisiei, pachetul ar aduce 66 de miliarde de euro pe an. Separat, Parlamentul European cere introducerea unor taxe pe jocurile de noroc online, pe giganții din tehnologie și pe firmele din zona cripto. Obstacolul politic: cine controlează fiscalitatea Propunerile de taxe noi au fost, în mod tradițional, respinse de statele membre, care se opun extinderii puterii Bruxelles-ului asupra politicilor fiscale. Totuși, la o reuniune în Cipru de săptămâna trecută, liderii naționali au cerut Comisiei să analizeze și taxele propuse de Parlament. În prezent, „resursele proprii” ale UE includ, între altele, taxele vamale și o contribuție legată de deșeurile din ambalaje de plastic nereciclate. [...]

ANAF a publicat termenele-limită pentru principalele declarații și raportări din mai 2026 , un reper operațional pentru firme și ceilalți contribuabili care trebuie să-și planifice din timp conformarea fiscală, potrivit HotNews . Calendarul include obligațiile fiscale aferente lunii mai 2026 și vizează „principalele declarații și raportări ale contribuabililor”, conform informațiilor publicate de ANAF. Pentru detalii suplimentare, materialul trimite către o continuare pe StartupCafe , disponibilă aici: StartupCafe . [...]

ANAF a acordat bonificații totale de 43,5 milioane de lei contribuabililor care și-au plătit anticipat impozitul pe venit și contribuțiile sociale, o măsură de stimulare care a venit la pachet cu o creștere a încasărilor bugetare la 3,04 miliarde lei, potrivit G4Media . În total, 78.322 de contribuabili au beneficiat de bonificații după ce au achitat obligațiile fiscale până la termenul stabilit, 15 aprilie. Informațiile provin dintr-un comunicat al ANAF, preluat de MEDIAFAX. Ce indică datele: stimulentele au împins conformarea și plățile la buget ANAF susține că rezultatele „confirmă eficiența” măsurilor de simplificare administrativă și a instrumentelor de stimulare a conformării voluntare implementate în 2026. Un element nou invocat de instituție este punerea la dispoziția contribuabililor, „pentru prima dată”, a formularului de declarație unică precompletat , care ar fi redus birocrația și timpul necesar depunerii. Totodată, ANAF afirmă că bonificația de 3% pentru plata anticipată a avut un impact direct asupra comportamentului de conformare. Indicatorii raportați de ANAF până acum Datele comunicate de instituție arată: 408.224 de contribuabili au depus declarația unică, în creștere cu 23,24% față de aceeași perioadă a anului precedent; 78.322 de contribuabili au beneficiat de bonificația pentru plata anticipată; valoarea totală a bonificațiilor acordate este de 43,5 milioane de lei; încasările bugetare aferente au crescut cu 2,12 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025, până la 3,04 miliarde lei. În lipsa unor detalii suplimentare în comunicatul citat, nu reiese din informațiile publicate cât din creșterea încasărilor se datorează strict bonificației și cât altor factori (de exemplu, baza de contribuabili, venituri declarate mai mari sau schimbări de procedură). [...]

Bonificația de 3% pentru plata anticipată a taxelor a adus la buget încasări mai mari cu 2,12 miliarde lei , pe fondul unei creșteri a conformării voluntare, potrivit datelor prezentate de Economica . Măsura a funcționat ca un stimul financiar direct pentru contribuabili, iar ANAF o leagă de accelerarea plăților și de simplificarea depunerii declarațiilor. În 2026, administrația fiscală a introdus, „pentru prima dată”, formularul de declarație unică precompletat, pe care îl prezintă drept un pas de modernizare menit să reducă birocrația și timpul necesar depunerii. În paralel, bonificația de 3% pentru plata anticipată a obligațiilor fiscale a fost folosită ca instrument de încurajare a conformării. Cine a primit bonificații și ce sume sunt în joc Datele raportate „până în prezent” indică: 408.224 contribuabili au depus declarația unică, în creștere cu 23,24% față de aceeași perioadă a anului precedent; 78.322 contribuabili au beneficiat de bonificația de 3% pentru plata anticipată; 43,5 milioane de lei este valoarea totală a bonificațiilor acordate; încasările bugetare aferente au crescut cu 2,12 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025, până la 3,04 miliarde lei . De ce contează pentru contribuabili și pentru buget Din perspectiva impactului fiscal, combinația dintre simplificare (declarația precompletată) și stimulent (bonificația) sugerează că statul încearcă să obțină venituri mai repede și cu costuri administrative mai mici, prin creșterea conformării voluntare, nu prin intensificarea controalelor. ANAF afirmă că va continua modernizarea fiscală, cu accent pe reducerea birocrației, creșterea predictibilității și consolidarea relației cu contribuabilii. Materialul nu precizează dacă bonificația de 3% va fi menținută și în perioadele următoare sau în ce condiții ar putea fi ajustată. [...]

ANAF a plătit bonificații de 43,5 milioane de lei pentru plata anticipată a taxelor , iar datele indică o creștere a conformării voluntare și a încasărilor la buget, pe fondul stimulentelor și al simplificării administrative, potrivit Digi24 . În total, aproape 80.000 de contribuabili au beneficiat de reduceri după ce și-au achitat anticipat obligațiile fiscale. Mai exact, 78.322 de persoane au primit bonificația de 3% pentru plata anticipată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, cu termen-limită 15 aprilie. Ce arată cifrele despre comportamentul contribuabililor ANAF raportează o creștere a numărului de declarații depuse: declarația unică a ajuns la 408.224 de depuneri, în creștere cu peste 23% față de aceeași perioadă a anului trecut. Instituția pune această evoluție și pe seama introducerii formularului precompletat, disponibil pentru prima dată în 2026, care ar fi redus timpul de completare și ar fi eliminat o parte din birocrație. Impactul bugetar: încasări mai mari, în paralel cu costul stimulentelor Pe partea de venituri, ANAF indică o creștere a sumelor colectate cu 2,12 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, până la un total de 3,04 miliarde de lei. În același timp, bonificațiile acordate pentru plata anticipată au însumat 43,5 milioane de lei, cost pe care statul îl asumă pentru a încuraja plata la timp și, mai larg, conformarea voluntară. Ce urmează, potrivit ANAF Reprezentanții instituției afirmă că vor continua modernizarea sistemului fiscal, cu accent pe simplificarea procedurilor și creșterea predictibilității pentru contribuabili. Obiectivul declarat este un sistem bazat mai mult pe conformare voluntară decât pe sancțiuni, conform comunicatului ANAF citat de Digi24. [...]

Italia își consolidează statutul de „magnet fiscal” pentru persoanele cu averi mari , printr-un regim care plafonează impozitul pe venit și oferă scutiri relevante la proprietăți și moșteniri, într-un moment în care instabilitatea geopolitică și schimbările de reguli din alte state împing tot mai mulți bogați să caute alternative, potrivit Antena 3 . Miza economică este competiția între state pentru atragerea rezidenților cu venituri mari și a capitalului asociat acestora. În material este menționat că guvernul francez a criticat Italia pentru folosirea stimulentelor fiscale ca să atragă rezidenți francezi înstăriți și alți rezidenți internaționali, iar războiul din Orientul Mijlociu ar fi făcut Italia și mai atractivă pentru cei bogați, pe fondul riscurilor percepute în statele din Golf. Ce oferă Italia: plafon de impozit și scutiri pe proprietate și moștenire Un exemplu prezentat este cel al unui francez stabilit în Italia, care descrie avantajele fiscale ca parte importantă a „pachetului” de relocare. Printre elementele punctate: taxă anuală fixă pe veniturile din străinătate , indiferent de sumă, pentru persoanele cu averi mari, plus „o serie de alte scutiri” (fără a fi detaliate integral în text); scutire pentru „prima casă” la achiziție, în contrast cu taxele notariale/transfer din Franța; lipsa unui impozit pe avere comparabil cu cel din Franța (în forma sa actuală, axată pe averea imobiliară); fără impozit pe proprietate pentru prima casă , cu mențiunea că există „o taxă mare pentru colectarea gunoiului”; regim favorabil la moștenire : nu există impozit pe moștenire pentru proprietățile deținute în Italia până la 1 milion de euro , iar peste acest prag taxa este de 4% . În Franța, plafonul de scutire menționat este de 100.000 de euro , iar apoi se aplică o scară progresivă până la 45% . Plafonul de 300.000 de euro și „predictibilitatea” fiscală Pentru cei cu venituri foarte mari, elementul central este plafonarea impozitului pe venit: în Italia, fiscul stabilește o limită superioară, iar plafonul este acum de 300.000 de euro (în material se arată că anterior a fost 100.000 de euro și apoi 200.000 de euro). Peter Ferrigno, director al serviciilor fiscale la Henley & Partners (firmă specializată în migrația averii), susține că și la acest nivel „cota unică” rămâne mică pentru cei care câștigă peste 1 milion de euro pe an, comparativ cu alte state europene, și că avantajul major este „predictibilitatea și claritatea fiscală” în interiorul UE. Materialul notează și o limitare importantă: pentru cetățenii americani , mutarea în Italia nu ar rezolva problema fiscală, deoarece aceștia sunt impozitați pe venitul mondial. De ce contează pentru antreprenori: relocarea poate implica și compania Jérôme Barré, avocat fiscalist la Paris, spune că există „întâlniri în fiecare săptămână” cu oameni care ar vrea să plece din Franța, invocând nemulțumirea față de climatul fiscal și politic și teama de înăsprire după alegerile prezidențiale din 2027. Totuși, el precizează că, deocamdată, este vorba mai mult de întrebări decât de mutări efective. Pentru patronii de firme, avertismentul este operațional și de reglementare: relocarea „presupune un angajament total și o structurare atentă”, iar „trebuie să muți sediul companiei” , în condițiile în care în Franța există impozit la ieșire (exit tax), potrivit aceleiași surse citate în material. Context: presiune pe Dubai și competiția pentru „milioanrii în migrație” Pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, materialul indică faptul că unii europeni bogați ar putea fi descurajați să se mute în statele din Golf. Anul trecut, Dubai a fost „de departe” destinația numărul unu pentru milionarii în migrație, potrivit Henley & Partners, însă acest număr „va scădea cu siguranță în 2026”, iar Italia ar putea profita de pe urma acestei reorientări. În același timp, Ferrigno avertizează că este prea devreme pentru relocări „în bloc” din Emiratele Arabe Unite, din cauza costurilor personale și profesionale ale mutării, iar pentru cei aflați acolo pentru muncă e puțin probabil să găsească echivalente în Italia. [...]