Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
România ar trebui să aplice programe de sprijin pentru firme, după model european, pentru a traversa criza actuală , susține președintele IMM România , Florin Jianu , potrivit Agerpres . Mesajul vizează, în special, sectoarele considerate esențiale pentru economie, unde măsurile de sprijin ar trebui implementate pentru a limita efectele perioadei dificile asupra companiilor românești. Jianu afirmă că România „trebuie să urmeze exemplul celorlalte țări europene”, care derulează programe dedicate mediului de afaceri, cu obiectivul de a depăși criza. În această logică, el cere susținerea companiilor românești prin măsuri aplicate în economie, nu doar discutate la nivel de intenție. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre tipul programelor avute în vedere, sectoarele vizate și calendarul posibil de implementare nu sunt accesibile din conținutul public consultat. [...]
Deficitul de cont curent al României a coborât la 3,1 mld. euro (aprox. 15,8 mld. lei) în ianuarie–februarie 2026 , pe fondul reducerii deficitului din comerțul internațional cu bunuri, potrivit datelor BNR citate de Ziarul Financiar . Scăderea contează pentru că indică o temperare a dezechilibrului extern, un indicator urmărit de investitori și relevant pentru costul finanțării economiei. În primele două luni din 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu aproape 500 milioane euro față de perioada similară din 2025, arată datele BNR. Comerțul cu bunuri a tras în jos deficitul, dar serviciile au adus mai puțin surplus Balanța bunurilor a consemnat un deficit de 4,6 miliarde euro, în scădere cu 932 milioane euro. În același timp, balanța serviciilor a rămas pe excedent, însă acesta a fost mai mic cu 225 milioane euro, la 2,1 miliarde euro. În interiorul serviciilor, cele mai importante poziții au fost: IT&C: excedent de 1,2 miliarde euro, apropiat de nivelul din perioada similară din 2025; transport: excedent de 1,01 miliarde euro, în creștere ușoară; turism: deficit în creștere, la 714 milioane euro. Veniturile din investiții au apăsat pe soldul extern Balanța veniturilor primare (care include, între altele, venituri din muncă și venituri din investiții) a înregistrat la final de februarie un deficit de 645 milioane euro, cu 250 milioane euro peste nivelul din perioada similară din 2025. Și balanța veniturilor secundare (transferuri curente private și ale administrației publice) a rămas pe deficit, care a crescut cu 9 milioane euro, la 86 milioane euro. Investițiile străine directe au crescut la 1,12 mld. euro Investițiile străine directe au însumat 1,12 miliarde euro în ianuarie–februarie 2026, față de 854 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1,18 miliarde euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 52 milioane euro. [...]
Industria rămâne pe minus la început de 2026, în pofida unui salt lunar în februarie. Datele prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor INS , arată că producția industrială a crescut în februarie 2026 cu 9,3% față de ianuarie (serie brută), dar a fost mai mică cu 1,8% comparativ cu februarie 2025. Creșterea lunară a fost trasă în principal de industria prelucrătoare , care a avansat cu 14,5%. În același timp, sectorul energetic a scăzut cu 9,3%, iar industria extractivă a coborât cu 4%. Semnalul din seria ajustată sezonier: februarie a fost, de fapt, ușor în scădere Privită în serie ajustată sezonier (adică după eliminarea efectelor de sezon și a numărului diferit de zile lucrătoare), producția industrială a scăzut cu 0,4% față de luna precedentă. Evoluția a fost influențată de: industria extractivă: -2%; energie: -1,7%; industria prelucrătoare: +0,7% (avans marginal). Declinul anual și bilanțul pe ianuarie–februarie: prelucrătoarea apasă cel mai mult Pe comparația anuală (februarie 2026 vs. februarie 2025), reculul de 1,8% (serie brută) a fost determinat în principal de scăderile din: industria prelucrătoare: -2,8%; industria extractivă: -3,5%. Producția și furnizarea de energie a fost singurul sector major pe plus, cu +4,5%. La nivelul primelor două luni din 2026, industria a rămas în contracție: -2,6% ca serie brută și -2,5% ajustat sezonier. Scăderea a fost pusă în principal pe seama: industriei prelucrătoare: -4,4%; industriei extractive: -2,7%. În schimb, sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a avut un avans de 7,6%. [...]
Consolidarea bugetară rămâne esențială pentru rating și costul finanțării, chiar dacă statul intervine pentru a amortiza un nou șoc energetic , avertizează președintele Consiliului Fiscal , Daniel Dăianu, potrivit Agerpres . Mesajul vine în contextul măsurilor de plafonare anunțate pentru 2026 și al presiunilor asupra deficitului și datoriei publice. Dăianu susține că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Pentru acest an, Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB, iar, în opinia sa, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja stabilite. Datoria publică, vulnerabilitate majoră: de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% acum În documentul prezentat la ediția a 21-a a raportului „ România – Zona Euro Monitor ”, consolidarea bugetară este descrisă ca necesară și pentru a ține sub control datoria publică, aflată „în jur de 60% din PIB”, în creștere de la 39% din PIB în 2019. Dăianu avertizează că, în lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar putea îndrepta către 80% din PIB „în câțiva ani”, pe fondul costurilor de împrumut ale statului. Plafonări în 2026 și condiții pentru intervenția statului Dăianu apreciază decizia Guvernului de a continua plafonarea tarifului la gaz pentru 2026 și de a prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază, dar insistă ca intervenția statului să nu compromită traiectoria fiscală. Reperele indicate pentru măsurile de sprijin includ: să nu fie periclitată consolidarea bugetară; să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; veniturile suplimentare ale statului din scumpirea energiei să fie folosite pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin; companiile cu „profituri excepționale” din creșterea prețurilor la energie să fie impozitate suplimentar (taxă pe câștiguri excepționale). Ce urmează după 2026: colectarea și controlul cheltuielilor Președintele Consiliului Fiscal consideră „crucială” întrebarea legată de perioada de după 2026, în special capacitatea de a continua reducerea deficitului. El indică drept condiții reducerea substanțială a „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și TVA efectiv încasat) și la impozitul pe profit, alături de controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal. În acest scenariu, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, potrivit lui Dăianu. În același timp, el enumeră riscuri care pot deraia consolidarea: șocuri externe (inclusiv evoluții geopolitice și războaie, precum cel din Orientul Mijlociu), un posibil nou val de dereglementare financiară, expansiunea activelor cripto și erodarea independenței unor bănci centrale, precum și presiunile asociate anului electoral 2028. Miza pentru rating și zona euro Dăianu leagă direct consolidarea fiscală de perspectiva ratingului suveran al României: dacă deficitul rămâne „la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca ratingul să se îmbunătățească și există chiar riscul deteriorării, dacă datoria publică nu se stabilizează. În privința aderării la zona euro, el afirmă că aceasta nu poate avea loc fără deficite bugetare mici (3% din PIB), inflație joasă „în mod sustenabil” și o datorie publică sustenabilă, subliniind că problemele României sunt cauzate în principal de „erori în politica fiscală/bugetară”, nu de nonapartenența la zona euro. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de majorare a salariilor bugetarilor legat de PIB, inflație și „anvelopa” de cheltuieli , într-o încercare de a calibra creșterile la spațiul fiscal disponibil și la constrângerile de consolidare bugetară, potrivit Agerpres . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole , a declarat la Antena 3 că majorările din sectorul public „vor trebui să crească” pe baza unui mecanism stabilit împreună cu Ministerul Finanțelor, raportat la creșterea economică, nivelul inflației și „anvelopa bugetară” pe care România și-o permite pentru cheltuielile de personal. Cum ar urma să fie distribuite creșterile Manole a indicat că prioritatea ar trebui să fie salariile mici din sistemul bugetar, în special în domenii precum sănătatea și educația. „Dorința mea va fi ca principalele creșteri să fie în zona de bază, pentru cei care au salariile cele mai mici (...)” În același timp, ministrul a spus că, dacă vor fi identificate situații în care unele venituri „au ieșit cu mult din grila anterioară”, acestea ar urma să fie înghețate, „dar nu vor fi scăzute”. Legătura cu consolidarea bugetară și PNRR Separat, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat pe 9 aprilie că este important ca proiectul legii salarizării să fie adoptat în acest an, pentru a exista o „țintă” privind corectarea inechităților din administrație, chiar dacă implementarea poate dura câțiva ani. Pîslaru a arătat că discuția are și o dimensiune europeană: Comisia Europeană urmărește continuarea consolidării bugetare, iar spațiul fiscal este „limitat de resursele” disponibile. În acest context, el a menționat existența unui procent din PIB gândit pentru cheltuielile de personal, ceea ce ar însemna că, pe măsură ce PIB-ul crește, crește și spațiul fiscal pentru aceste cheltuieli. Ce urmează Potrivit calendarului invocat de Pîslaru, proiectul ar urma să fie pus „foarte curând” în dezbatere de Ministerul Muncii, după discuțiile cu „familiile ocupaționale” și cu Ministerul Finanțelor. În acest stadiu, nu sunt prezentate în material valori, procente sau un calendar ferm de aplicare a majorărilor. [...]
România riscă costuri zilnice de întârziere de până la 150.000 euro (aprox. 750.000 lei) la datoria către Pfizer , iar fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu propune ca o parte din suma estimată la 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei) să fie convertită, prin negociere, în medicamente inovatoare și investiții în sistemul medical, potrivit G4Media . Voiculescu spune că datoria provine din contractele pentru vaccinurile anti-COVID-19 neonorate și susține că Ministerul Sănătății ar trebui să urmărească un acord care să transforme obligația financiară în „beneficii reale pentru pacienți” și pentru sistemul de sănătate, nu doar într-o plată clasică. Ce propune: conversia datoriei în medicamente și investiții În schița de plan publicată pe Facebook, fostul ministru avansează mai multe opțiuni, dintre care prima vizează accesul mai rapid la tratamente noi, în condițiile în care România ar avea unele dintre cele mai lente proceduri de rambursare din Uniunea Europeană. Propunerile enumerate includ: Acces accelerat la medicamente inovatoare , prin furnizarea de către Pfizer, „la prețuri preferențiale sau la cost”, a unor terapii (inclusiv oncologice, pentru boli rare și tratamente de ultimă generație), în contul unei părți din datorie. Investiții în sistemul de sănătate , precum studii clinice, formare de personal și infrastructură de diagnostic, cu trimitere la un model din Brazilia (Parteneriate de Dezvoltare Productivă). Un mecanism de tip „Debt2Health” , model folosit de Global Fund, prin care datoriile sunt transformate în produse medicale și investiții în sănătate. Voiculescu mai susține că ar fi necesar un mecanism de verificare independentă, pentru a limita riscul ca decizii administrative să ducă la costuri suplimentare. Componenta financiară imediată: dobânzi și eșalonare Pe termen scurt, el indică drept „minimal” oprirea dobânzilor și eșalonarea, argumentând că fiecare zi de întârziere ar costa „100–150.000 euro”. Totodată, îl critică pe ministrul Sănătății Alexandru Rafila, afirmând că refuzul renegocierii din 2023 ar fi dus la pierderea unor economii potențiale de peste 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei). Context regional și argumentul reputațional În comparațiile invocate, Polonia ar datora aproximativ 1,3 miliarde de euro, iar Ungaria s-ar judeca pentru circa 60 de milioane de euro, pe fondul unui volum inițial mai mic de doze cumpărate. Voiculescu consideră că Pfizer ar avea motive comerciale și de imagine să accepte o înțelegere, inclusiv pentru a evita executarea forțată a unei hotărâri judecătorești împotriva unui stat membru UE, pe care o descrie ca fiind un risc reputațional major. El amintește și de programul companiei „An Accord for a Healthier World”, prin care ar oferi medicamente la preț de cost pentru 45 de țări. [...]
Liderul PSD invocă inflația de 10% și o creștere de 0,7% pentru a cere schimbarea direcției economice , într-un mesaj cu miză politică înaintea unei decizii interne care poate influența stabilitatea Guvernului Bolojan, potrivit Economica . Sorin Grindeanu afirmă că „trei vești proaste pentru economie” ar arăta „clar și concret” de ce România ar avea nevoie „urgent de o resetare” care să schimbe „actuala direcție greșită a țării”. În mesajul publicat pe Facebook, el enumeră: inflația de 10% în martie, prăbușirea consumului în februarie „pentru a șaptea lună consecutiv” și faptul că Fondul Monetar Internațional ar fi înjumătățit prognoza de creștere economică a României la 0,7%. Ce semnal economic transmite mesajul Dincolo de componenta politică, mesajul pune accent pe trei indicatori care, în interpretarea liderului PSD, descriu o deteriorare rapidă a economiei și a nivelului de trai. Grindeanu susține că nu ar fi vorba despre „propagandă politică”, ci despre „date reale” și o „radiografie-șoc” care ar indica faptul că „economia se prăbușește accelerat” și că „românii o duc din ce în ce mai rău”. Critica la adresa politicilor publice și miza imediată În aceeași intervenție, Grindeanu afirmă că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”. Economica plasează mesajul în contextul unui referendum intern în PSD și al unei „decizii cruciale” care poate conta pentru Guvernul Bolojan , însă articolul nu detaliază ce măsuri concrete ar urma să fie schimbate sau ce decizie exactă este în joc. [...]
FMI avertizează că un șoc prelungit al petrolului poate împinge economia globală spre recesiune , pe fondul riscului ca războiul din Iran să mențină energia scumpă și să perturbe lanțurile de aprovizionare, potrivit Economedia , care citează Reuters și Agerpres. Miza pentru companii și guverne este dublă: costuri mai mari și condiții financiare mai dure, într-un moment în care creșterea era deja fragilă. În raportul „World Economic Outlook”, FMI condiționează scenariile de evoluția conflictului și de traiectoria prețului petrolului. Instituția avertizează că economia mondială ar putea ajunge „în pragul recesiunii” dacă războiul se agravează și barilul rămâne peste 100 de dolari până în 2027. Trei scenarii FMI: de la încetinire la „aproape recesiune globală” FMI descrie trei variante, în funcție de durata și extinderea conflictului: Scenariul de referință (cel mai optimist): război de scurtă durată în Iran; creștere globală de 3,1% în 2026 , cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie. Prețul mediu al petrolului ar fi 82 de dolari/baril în acest an. Scenariul negativ: conflict mai îndelungat; petrol la aprox. 100 de dolari anul acesta și 75 de dolari în 2027; creștere globală de 2,5% . Scenariul sever: conflictul se adâncește și se extinde, cu perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare; creștere globală de 2% . FMI sintetizează riscul din scenariul sever astfel: „Aceasta ar fi aproape o recesiune globală.” De ce contează: inflație mai mare și presiune pe dobânzi și bugete Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas , spune că șocul din Golf poate avea un impact mai puternic decât riscurile legate de tarifele inițiale anunțate anterior de președintele american Donald Trump. În scenariul sever, FMI indică o combinație dificilă pentru mediul de afaceri: petrol mai scump (o medie de 110 dolari în 2026 și 125 dolari în 2027); inflație globală în 2026 peste 6% , față de 4,4% în scenariul optimist; posibile reacții mai dure ale băncilor centrale , pe fondul schimbării așteptărilor inflaționiste. Gourinchas avertizează că măsurile de combatere a inflației ar putea fi „mai dureroase” decât cele din 2022. În paralel, FMI anticipează că guvernele vor fi tentate să aplice măsuri fiscale pentru a amortiza scumpirea energiei, dar cu efectul secundar al creșterii deficitelor bugetare și a datoriilor publice . Revizuiri de creștere: SUA, zona euro și piețele emergente Pe regiuni, FMI a operat ajustări ale prognozelor: SUA: creștere de 2,3% în acest an; pentru 2027, estimarea este 2,1% (ușor îmbunătățită). Zona euro: 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027 , cu 0,2 puncte procentuale sub prognoza din ianuarie pentru ambii ani, pe fondul energiei mai scumpe. China: 4,4% în 2026 și 4% anul viitor (la fel ca în ianuarie). Piețe emergente și economii în curs de dezvoltare: creștere de 3,9% anul acesta, cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza din ianuarie; FMI notează că acestea ar urma să fie cele mai afectate. În scenariile FMI sunt menționate și scăderi ale PIB-ului în 2026 pentru mai multe economii din regiune: Iran (-6,1%) , Qatar (-8,6%) , Irak (-6,8%) , Kuweit (-0,6%) și Bahrein (-0,5%) . În lipsa războiului din Orientul Mijlociu, FMI afirmă că ar fi îmbunătățit prognoza de creștere globală cu 0,1 puncte procentuale , la 3,4% , invocând boom-ul investițiilor tehnologice, dobânzi mai scăzute, tarife americane mai puțin severe și sprijin fiscal în unele țări. Conflictul schimbă însă balanța riscurilor, prin canalul energiei și al finanțării. [...]
Numărul muncitorilor străini cu drept de muncă în România a urcat la 149.558, +47% într-un an , un ritm care pune presiune pe modul în care companiile își acoperă deficitul de personal și pe felul în care statul gestionează imigrația economică , potrivit Mediafax , care citează o analiză Economedia bazată pe date ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Creșterea este legată de cererea de forță de muncă în sectoare unde angajatorii spun că nu mai găsesc suficienți lucrători locali, în special în construcții și HoReCa. În practică, o parte importantă dintre muncitorii străini ajung în activități precum livrări, manipulare marfă și ospitalitate. De unde vin muncitorii și unde lucrează Conform datelor IGI citate în analiză, cei mai mulți muncitori străini provin din: Nepal Sri Lanka India Turcia Bangladesh În România, ei ocupă preponderent joburi din zona de execuție, cu cerere mare și rotație ridicată a personalului: livrări, manipulare marfă și industria HoReCa. De ce contează pentru economie: deficitul de personal devine structural Politologul Răzvan Petri, citat de Economedia, leagă fenomenul de schimbarea percepției despre România, pe fondul dezvoltării economice din marile orașe. București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași sunt menționate ca exemple de centre urbane care au ajuns să concureze orașe similare din Vest la salarii și oportunități. În același timp, politologul Vlad Adamescu, citat în aceeași analiză, spune că impactul economic al imigrației este, în general, pozitiv, dar pot exista efecte negative punctuale pentru lucrătorii din zonele slab plătite, acolo unde competiția pe locuri de muncă poate crește. Ce urmează: imigrația ar putea deveni o soluție pe termen lung Pe fondul scăderii populației și al emigrației românilor, sociologii citați avertizează că imigrația ar putea deveni esențială pentru susținerea pieței muncii în anii următori. Adamescu anticipează o creștere și o „permanentizare” a imigrației din țări din afara UE, în legătură directă cu evoluția economică. Analiza atrage însă atenția și asupra riscurilor sociale: fără politici de integrare și gestionare, creșterea imigrației poate alimenta discursuri anti-imigraționiste și tensiuni între grupuri, mai ales pe fondul inegalităților economice, cu potențial de exploatare politică a subiectului. [...]
Banca Națională a Bulgariei (BNB) înăsprește cerințele macroprudențiale pentru creditele de locuințe, obligând băncile să aloce capital suplimentar în perioadele de creștere accelerată a creditării, ca măsură preventivă de reducere a riscurilor sistemice, potrivit Economica , care citează Agerpres. Măsura urmărește să forțeze băncile să își construiască rezerve financiare ce pot fi folosite dacă se deteriorează condițiile economice. În logica BNB, acumularea de capital în fazele de expansiune ar trebui să limiteze instabilitatea potențială din sector, atunci când riscurile cresc. De ce contează: mai mult capital „pus deoparte” înseamnă frână preventivă la creditare Analistul financiar Boris Petrov apreciază că banca centrală revine la o linie de politică pe termen lung, orientată spre păstrarea rezervelor de capital și temperarea ritmului de creștere a creditării. „BNB a luat o scurtă pauză dar acum a reluat aceste măsuri preventive menite să prezerve rezervele de capital (capital buffers) din sectorul bancar şi să atenueze ritmul creşterii creditării” Din perspectiva pieței, un reprezentant al sectorului imobiliar, Anton Andonov, spune că este puțin probabil ca decizia să aibă efecte imediate asupra persoanelor care iau credite, argumentând că măsurile nu schimbă direct procesul de creditare, ci mai degrabă echilibrează expunerea băncilor la ipotecare. „Aceste măsuri nu vor afecta direct procesul de creditare, şi vor echilibra expunerea băncilor la creditele ipotecare” Context: Bulgaria își păstrează profilul „conservator” în supravegherea riscurilor Decizia continuă direcția începută în 2017 și plasează Bulgaria între statele europene cu cerințe macroprudențiale relativ stricte. În material se arată că, inclusiv după intrarea în zona euro, BNB rămâne între băncile centrale considerate conservatoare în regiune, alături de Danemarca, Suedia și Țările de Jos. Autoritățile invocă drept factori principali atât condițiile economice interne, cât și incertitudinile globale, pe fondul unui nivel ridicat al creditării în ultimele luni în Bulgaria. [...]
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie și rămâne cea mai ridicată din UE, ceea ce apasă direct pe perspectivele de creștere economică , în condițiile în care prețurile continuă să avanseze „în ciuda consumului în scădere”, potrivit Ziarul Financiar . Creșterea din martie a fost accelerată de criza din piața mondială a petrolului , care a adăugat 0,6% la inflație, ducând-o la 9,9% anual, de la 9,3% în februarie. Publicația notează că România rămâne pe primul loc în topul european al inflației, în pofida reducerii consumului casnic și a consumului guvernamental. Diferența față de marile economii europene, în continuare foarte mare Comparația cu principalele piețe europene scoate în evidență un decalaj important: în Germania și Franța inflația lunară a crescut cu 1%, iar în Italia cu 1,6%, însă ratele anuale de inflație sunt acolo de patru-cinci ori mai mici decât în România, conform tabloului sinoptic Eurostat citat în articol. În același timp, criza mondială a energiei a lovit puternic economia europeană, dar „nu a destabilizat-o”, mai arată analiza. De ce contează pentru economie: prețuri în urcare, consum în scădere Unghiul economic al problemei este că presiunea inflaționistă se vede direct în cererea internă: prețurile cresc chiar și atunci când consumul se contractă, ceea ce slăbește motorul tradițional al creșterii economice. În lectura autorilor, situația este legată și de factori interni, nu doar de șocurile externe: „Politicile proaste din trecut, deficitul bugetar aflat la cote greu de susţinut, se văd azi în banalitatea unei etichete la raft: preţurile cresc, în ciuda consumului în scădere.” [...]
FMI a înjumătățit prognoza de creștere a României pentru 2026, la 0,7%, un semnal de presiune prelungită pe venituri și costuri potrivit Libertatea , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) al Fondului Monetar Internațional. Revizuirea este relevantă pentru economie și companii deoarece vine la pachet cu estimări mai slabe pentru indicatori-cheie: inflație mai ridicată, șomaj ușor mai mare și o ajustare mai lentă a dezechilibrelor externe, într-un context global descris ca fiind dominat de incertitudini și tensiuni geopolitice. Creștere mai mică în 2026, revenire abia în 2027 FMI a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 de la 1,4% la 0,7%, ceea ce înseamnă o înjumătățire a ritmului anticipat anterior. Pentru 2027, instituția anticipează o accelerare a economiei până la 2,5%, sugerând că o redresare mai consistentă ar urma să apară abia anul viitor. Inflație mai mare, șomaj ușor în creștere Pe partea de prețuri, FMI a revizuit în sus rata anuală a inflației la 7,8% pentru 2026, de la 6,7% în estimarea din toamnă. O temperare „semnificativă”, până la 3,9%, este așteptată în 2027. În privința pieței muncii, șomajul este prognozat la 6% în 2026 (față de 5,8% anterior), cu o scădere marginală la 5,9% în 2027. Deficitul de cont curent se ajustează mai lent decât se estima FMI vede deficitul de cont curent la 6,8% din PIB în 2026, în scădere față de 8% în 2025, dar peste prognoza anterioară de 6,6%. Pentru 2027, nivelul ar urma să coboare la 6,2%. Contextul extern: reuniuni la Washington și riscuri geopolitice Revizuirile apar în săptămâna în care mii de oficiali financiari se reunesc la Washington pentru reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale și FMI . În același timp, tensiunile dintre Statele Unite, Israel și Iran sunt indicate ca factori care pot frâna suplimentar creșterea economică globală și pot alimenta o nouă spirală inflaționistă. [...]