Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice

Creșterea peste așteptări a PIB-ului Chinei în T1 maschează o vulnerabilitate tot mai mare: dependența de exporturi , într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu începe să afecteze comerțul și costurile de transport, potrivit Economica . Biroul Național de Statistică din China a anunțat că PIB-ul a urcat cu 5% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, peste estimarea de 4,8% a economiștilor chestionați de AFP. Instituția a descris evoluția drept un „început solid de an”, invocând reziliența economiei. De ce contează: avansul vine mai ales din exporturi, nu din consum În spatele rezultatului peste estimări, indicatorii de cerere internă rămân fragili. Vânzările cu amănuntul – principalul barometru al consumului – au încetinit peste așteptări în martie, crescând cu 1,7% în ritm anual, sub prognoza de 2,4% a unui grup de economiști chestionați de Bloomberg. În același timp, producția industrială a crescut cu 5,7% în martie, peste prognoza Bloomberg (5,3%), dar sub ritmul din ianuarie-februarie (6,3%), semn că impulsul din industrie s-a temperat. Riscurile din exterior se acumulează Textul notează că războiul a perturbat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz – rută prin care trece o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii – și a afectat comerțul dintre Orientul Mijlociu și China, conform Agerpres. Analiștii citați arată că, pe termen scurt, China a amortizat mai bine șocul energetic decât alte economii asiatice, datorită rezervelor strategice mari de petrol, mixului energetic diversificat și dependenței de cărbune. Totuși, dacă tensiunile persistă, economia chineză ar putea resimți efectele prin încetinirea economiei globale. Semnale mixte pentru restul anului Beijingul vizează o creștere anuală de 4,5%–5% în acest an, cea mai redusă țintă din ultimele decenii, pe fondul problemelor interne: criza prelungită din imobiliare, consumul slab și șomajul ridicat în rândul tinerilor. În plus, datele Autorității vamale chineze citate în material arată că, în martie, ritmul de creștere a exporturilor a încetinit brusc, un indiciu că războiul din Orientul Mijlociu începe să se vadă în comerț. Zichun Huang, analist la Capital Economics, susține că avansul din primul trimestru a fost alimentat de exporturi, construcții și industrie, „nu neapărat de cererea internă”, și anticipează o ușoară încetinire în restul anului, pe măsură ce economia devine „din ce în ce mai dependentă de cererea externă”. La Târgul de la Canton, companii chineze și cumpărători internaționali au semnalat deja presiuni operaționale: scăderea comenzilor și creșterea costurilor de transport. [...]

Guvernul a fixat praguri minime de datorii fiscale pentru publicarea „listei rușinii” , ceea ce poate crește presiunea de conformare la plata taxelor locale pentru restanțieri, potrivit G4Media . Hotărârea adoptată joi stabilește valorile minime ale obligațiilor fiscale restante de la care organele fiscale locale pot publica lista debitorilor prevăzută la articolul 162 din Codul de procedură fiscală. Pentru persoanele fizice, pragul este de 1.200 de lei, iar pentru persoanele juridice, de 5.000 de lei. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu , care a explicat și raționamentul pentru pragul de 1.200 de lei. Potrivit acesteia, nivelul a fost calculat plecând de la o situație „standard” (un apartament cu suprafață utilă de 50 mp, cu valoare impozabilă de 677 lei/mp, într-o zonă periferică a Capitalei, plus un autoturism de 1.600 cmc), pentru care impozitul anual ar fi de 609 lei, astfel încât pragul de 1.200 de lei ar corespunde unor restanțe pe aproximativ doi ani. „Valoarea minimă a obligaţiilor fiscale restante pentru publicare se stabileşte la nivelul 1.200 de lei în cazul persoanelor fizice şi 5.000 de lei în cazul debitorilor persoane juridice”, a declarat Ioana Dogioiu, într-o conferință de presă la Palatul Victoria . Ce se schimbă, concret Hotărârea stabilește pragurile minime de la care autoritățile locale pot publica lista debitorilor („lista rușinii”), în funcție de tipul contribuabilului: Persoane fizice: datorii restante de cel puțin 1.200 de lei Persoane juridice: datorii restante de cel puțin 5.000 de lei De ce contează pentru contribuabili și firme Miza este una de conformare fiscală: publicarea pe lista debitorilor este un instrument de presiune reputațională, iar stabilirea unor praguri explicite indică de la ce nivel al restanțelor autoritățile locale pot trece la această măsură. În practică, hotărârea poate influența comportamentul de plată, mai ales în cazul restanțelor acumulate pe mai mulți ani. Materialul G4Media menționează că informația este transmisă de Agerpres, fără alte detalii despre calendarul aplicării sau modul de publicare efectivă de către fiecare autoritate locală. [...]

Creșterea economică a Chinei la început de 2026 ascunde o vulnerabilitate majoră: dependența de exporturi și energie , iar escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să lovească simultan în costurile industriei și în cererea globală, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. China a raportat o creștere a PIB de 5,0% în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, la limita superioară a țintei anuale de 4,5%-5,0%. Avansul a fost susținut de exporturi și, cel puțin până la momentul la care conflictul a împins în sus costurile cu energia, de un context extern încă favorabil. De ce contează: modelul bazat pe exporturi depinde de rute maritime și de energie ieftină Analiza indică o „vulnerabilitate fundamentală” a economiei chineze: un model de creștere bazat pe exporturi, care generează excedente comerciale anuale „de dimensiunea economiei olandeze” și care depinde de menținerea căilor maritime deschise — atât pentru livrările Chinei, cât și pentru clienții săi. În același timp, China este cel mai mare importator de energie și cea mai mare putere industrială din lume. În acest context, scumpirea petrolului riscă să majoreze costurile de producție și să erodeze marjele fabricilor, descrise deja ca fiind „subțiri”, într-un sector care angajează sute de milioane de oameni. Presiunea se vede în industrie: scumpiri la materii prime și renegocieri comandă cu comandă Un exemplu din industrie vine de la Guangdong Rongsu New Materials , companie care cumpără materii prime petrochimice și produce granule de plastic pentru fabrici de turnare prin injecție. Directorul general, Peng Xin, spune că prețurile pentru două tipuri de nailon au crescut cu aproximativ 40%-60%, iar compania încearcă să transfere costurile în prețurile către clienți. „Metoda actuală de a face față situației este de a negocia prețul pentru fiecare comandă în parte. Dacă acceptați prețul meu, colaborăm. În caz contrar, nu putem face nimic.” „Întregul lanț industrial se află sub presiune.” Semnale de răcire: exporturile încetinesc, iar consumul intern rămâne slab Deși creșterea PIB din T1 a depășit previziunile (4,8%) și nivelul din trimestrul anterior (4,5%), datele comerciale din martie arată tensiuni: exporturile au crescut cu doar 2,5%, după un avans de 21,8% în ianuarie-februarie. Pe partea internă, consumul nu pare să poată compensa rapid o eventuală slăbire a exporturilor. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,7% în martie, sub 2,8% în ianuarie-februarie, și au rămas în urma producției industriale, care a urcat cu 5,7% în martie (după 6,3% în primele două luni). Ce urmează: riscul este dublu — costuri mai mari și cerere globală mai slabă Junyu Tan, economist pentru Asia de Nord la Coface, apreciază că impactul direct al conflictului rămâne „limitat pentru moment”, dar avertizează că prelungirea tensiunilor poate frâna motorul exporturilor printr-o cerere globală mai slabă. „Dar perspectivele nu sunt deloc roz, în ciuda relativei reziliențe a Chinei.” [...]

România rămâne campioana inflației din UE, cu efect direct asupra costurilor pentru populație și companii , în condițiile în care scumpirile anuale sunt de circa trei ori peste media Uniunii, potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . În martie, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat la 2,8%, de la 2,1% în februarie. România este, în continuare, țara cu cea mai ridicată inflație din UE, cu 9% (indicator armonizat la nivel european), în creștere de la 8,3% în februarie. La polul opus, cele mai mici rate anuale ale inflației au fost în Danemarca (1%), urmată de Cehia, Cipru și Suedia (toate 1,5%). După România, cele mai ridicate rate au fost în Croația (4,6%) și Lituania (4,4%). Din perspectiva dinamicii lunare la nivelul UE, inflația a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 23 de țări, inclusiv în România, arată datele citate. Zona euro: presiuni în creștere, cu servicii și energie în prim-plan În zona euro, inflația anuală a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie. Contribuția cea mai mare la inflația anuală a venit din servicii (1,49 puncte procentuale), urmate de energie (0,48 puncte procentuale) și de alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale). Ce arată datele INS pentru România și de ce contează Separat de indicatorul armonizat folosit în comparațiile europene, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată anuală a inflației de 9,87% în martie, față de 9,31% în februarie. Pe componente, INS indică scumpiri anuale de 11,05% la servicii, 10,89% la mărfuri nealimentare și 7,67% la mărfuri alimentare. INS precizează că este a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%, după o perioadă de scădere ușoară de la o lună la alta. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 - martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 - martie 2025) a fost 8,5%.” Schimbări metodologice și factori care influențează calculul INS mai arată că, începând cu 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), iar tarifele acestora au crescut în martie cu 1,50% față de februarie și cu 5,78% față de decembrie 2025. Totodată, în calculul inflației, din august 2025 este luată în considerare încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice, instituită prin OUG nr. 6/2025 , cu modificările și completările ulterioare. La ce se uită piața mai departe: prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 3,9% (de la 3,7% anterior), și anticipează 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. (Materialul sursă este trunchiat după această informație, astfel că nu sunt disponibile detalii suplimentare din aceeași sursă.) [...]

România rămâne la ani distanță de adoptarea euro din cauza dezechilibrelor fiscale și a inflației, iar intrarea în zona euro „nu poate avea loc” fără deficite bugetare mici și o datorie publică sustenabilă, potrivit unui studiu al BNR citat de Antena 3 . Mesajul central al documentului este că problemele economice ale României nu sunt generate de faptul că nu folosește euro, ci de „erori în politica fiscală/bugetară”. În acest cadru, BNR indică drept condiții esențiale pentru aderare menținerea deficitului bugetar în jur de 3% din PIB, o inflație scăzută și stabilă și o datorie publică sustenabilă. „Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, precizează raportul BNR. De ce comparația cu Bulgaria „nu se potrivește” direct Studiul arată că raportarea la Bulgaria este incompletă dacă ignoră rolul regimului de „ consiliu monetar ” (currency board) introdus acolo în urmă cu aproximativ trei decenii. Acest regim a limitat aproape complet autonomia politicii monetare: banca centrală nu putea emite bani decât în limita rezervelor valutare, iar moneda națională a fost legată fix de euro, în schimbul stabilității macroeconomice și al disciplinei fiscale. În această logică, trecerea Bulgariei la euro este descrisă mai degrabă ca o continuare instituțională a unui regim deja apropiat de moneda unică, nu ca o schimbare majoră de politică economică. Deficitele mari, miza care împinge calendarul euro în viitor Documentul BNR citat în material include și o radiografie a poziției fiscale recente, în contextul consolidării bugetare. Potrivit studiului, anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, cele mai ridicate din UE. Pentru 2025, BNR notează că deficitul „ar fi fost mai înalt de 10% din PIB” în absența înghețării salariilor bugetarilor și a pensiilor la nivelul din noiembrie 2024. Totodată, programul de corecție bugetară ar fi coborât deficitul cash la 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% din PIB (în varianta cash), pe fondul unor factori precum restructurarea PNRR (mutarea unor proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele programate și unele economii la cheltuieli, alături de creșterea unor venituri bugetare. Ce urmează: ținta de deficit și riscul șocurilor energetice În același context, BNR menționează că, dacă Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja adoptate. În plus, măsurile de răspuns la un nou șoc energetic nu ar trebui, în viziunea BNR, să scoată de pe traiectorie consolidarea fiscal-bugetară. Separat, materialul amintește o declarație a guvernatorului Mugur Isărescu din 2 aprilie, potrivit căreia România nu poate adopta euro până când întreaga țară, nu doar zonele dezvoltate, îndeplinește criteriile economice necesare; el a indicat și aderarea la OCDE drept proiect strategic aflat în faza finală, iar adoptarea euro ca obiectiv ulterior, potrivit Agerpres. [...]

România ar putea atrage în plus circa 150.000 de turiști și venituri de 40 milioane euro (aprox. 200 milioane lei) pentru hoteluri și restaurante, pe fondul reconfigurării fluxurilor turistice dinspre Asia și Orientul Mijlociu către destinații percepute ca mai sigure în Europa Centrală, potrivit unei analize citate de Wall-Street . Miza economică imediată: un plus de cerere în ospitalitate, dar și presiune pe capacitatea de a procesa plăți moderne, fără numerar. De ce se schimbă fluxurile și ce înseamnă pentru Europa Centrală Contextul de securitate din Orientul Mijlociu, amplificat de conflictul din Iran, determină turiștii europeni și internaționali să își ajusteze planurile de vacanță. În acest an, peste 2 milioane de turiști ar putea alege destinații mai sigure din Europa Centrală, conform datelor Global Research Group din cadrul Global Payments. În paralel, de la începutul conflictului, peste 52.000 de zboruri către destinații din Orientul Mijlociu au fost anulate, ceea ce a accelerat redirecționarea cererii. La nivel regional, estimările indică pierderi de 23–38 de milioane de vizitatori în 2026 pentru zona afectată, cu un impact de până la 56 miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) în turism, potrivit Oxford Economics/Tourism Economics (martie 2026). O parte dintre acești turiști, aproximativ 8–12 milioane, își reconfigurează vacanțele către Europa, pe baza unor estimări derivate din date Eurostat și Oxford Economics / Morgan Stanley pentru 2026. România: destinații vizate și profilul potențialilor turiști Estimarea pentru România este un aflux suplimentar de aproximativ 150.000 de turiști în 2026, cu cheltuieli totale în jur de 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei) în hoteluri și restaurante. Printre destinațiile menționate se numără litoralul Mării Negre și orașe precum București, Brașov, Cluj și Sibiu. Cei mai mulți dintre noii vizitatori ar putea veni din Austria și Germania, pe fondul unei tendințe de a evita călătoriile lungi și de a alege alternative mai apropiate. În plus, turiști din Franța, Belgia, Olanda și Scandinavia își reorientează planurile dinspre destinații mediteraneene sau îndepărtate către țări considerate mai sigure din spațiul Schengen. Efect operațional: plățile fără numerar devin o condiție de funcționare Pe lângă impactul direct în încasări, analiza pune accent pe o consecință operațională: creșterea cererii pentru plăți fără numerar (card, portofele mobile), în special în destinațiile turistice. Global Payments anticipează că piața terminalelor de plată (POS) din sectorul ospitalității din Europa Centrală ar urma să crească cu 6–8%, pe fondul unui volum mai mare de tranzacții internaționale. În acest context, sunt indicate câteva cerințe care devin tot mai importante pentru hoteluri și pensiuni: acceptarea plăților contactless, integrarea cu sistemele de rezervări pentru preautorizarea plăților și modele de tarifare transparente. „Observăm o orientare clară către destinații europene considerate mai sigure, iar România are oportunitatea de a atrage o parte importantă din acest val suplimentar de turiști. Impactul economic ar putea fi semnificativ pentru Europa Centrală: datele privind plățile cu cardul indică faptul că noii vizitatori ar putea genera venituri suplimentare de până la 1,9 miliarde de euro în regiune.” — Ionela Mitran, Country Manager Global Payments România Tot ea arată că, în sezonul de iarnă 2025–2026, în România s-au înregistrat peste două milioane de tranzacții electronice în restaurante și hoteluri prin terminalele Global Payments, iar cheltuielile prin plăți digitale în hoteluri și restaurante au depășit 260 de milioane de lei (decembrie 2025 – februarie 2026). Ce urmează depinde de persistența instabilității geopolitice: dacă aceasta continuă, Europa Centrală ar putea primi, cumulat, încă 1,1–2,5 milioane de vizitatori în 2026, peste nivelul de 125 de milioane de turiști atrași anul trecut de cele șase țări analizate (Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, România și Croația). [...]

FMI estimează că Banca Japoniei poate continua majorările graduale de dobândă, în pofida șocului inflaționist generat de războiul cu Iranul , deoarece efectele de „runda a doua” asupra prețurilor și salariilor ar urma să fie limitate, potrivit Reuters . Rahul Anand , șeful misiunii FMI pentru Japonia, a spus că scumpirea energiei va împinge în sus inflația totală, dar este mai puțin probabil să se transfere puternic în inflația de bază (care exclude componente volatile precum energia) sau în dinamica salariilor. În acest context, banca centrală ar putea „trece peste” un vârf temporar al inflației și să reia retragerea stimulului monetar în ritmul planificat. „Chiar dacă există o creștere temporară a inflației totale, Banca Japoniei poate trece peste asta și poate relua retragerea acomodării în același ritm ca și cum scenariul de bază s-ar confirma.” Ce înseamnă pentru decizia de dobândă a Băncii Japoniei Investitorii urmăresc dacă Banca Japoniei va majora dobânda la ședința de politică monetară din 27-28 aprilie. Reuters notează că probabilitatea unei creșteri pe termen scurt a scăzut, pe fondul volatilității piețelor și al deteriorării vizibilității economice, pe măsură ce speranțele privind o detensionare a conflictului s-au estompat. Mesajul FMI este că banca centrală are, totuși, spațiu să nu reacționeze excesiv la un șoc de ofertă (energie), atâta timp cât acesta nu „dezancorează” așteptările inflaționiste — adică nu schimbă în mod durabil percepția gospodăriilor și companiilor despre inflația viitoare. Anand a adăugat că politica trebuie să rămână dependentă de date și flexibilă, deoarece incertitudinea privind intensitatea și durata războiului poate afecta atât creșterea, cât și inflația. Proiecțiile FMI: inflație la 2% până la final de 2027, dobândă la 1,5% anul viitor FMI își menține evaluarea că inflația Japoniei va converge către ținta de 2% până la finalul lui 2027. În scenariul instituției, Banca Japoniei ar urma să mai crească dobânda de politică monetară de trei ori, până la 1,5%, de la 0,75% în prezent, „în jurul mijlocului sau finalului anului viitor”. Pe partea de activitate economică, FMI estimează o creștere de 0,7% în 2026 și de 0,6% în 2027, după un avans de 1,2% în 2025. Anand a spus că Japonia a fost „rezilientă”, inclusiv la șocul tarifelor americane mai ridicate de anul trecut, iar salariile reale ar urma să redevină pozitive și să continue să crească, susținute de majorările salariale negociate anual. Yenul slab: FMI nu vede un transfer mare în inflație și cere curs „stabilit de piețe” Un alt punct sensibil pentru autorități rămâne yenul slab, care poate scumpi importurile. Anand a afirmat că în 2025 nu s-a observat un transfer („pass-through”) mare al deprecierii yenului în inflație și că slăbirea monedei a ajutat, totodată, la amortizarea unei părți din șocul tarifar din SUA. În privința nivelului cursului, mesajul FMI este că acesta trebuie determinat de piețe, într-o economie deschisă cu curs flotant. „Nu există un nivel al cursului de schimb despre care cineva să poată spune că este corect. Trebuie determinat de piețe, pentru că este o economie deschisă cu un curs flotant.” [...]

Câștigul salarial mediu net a urcat la 5.557 lei în februarie 2026, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și relatate de Agerpres . Indicatorul „câștig salarial real” (salariul ajustat cu inflația) a fost de 95% față de februarie 2025, ceea ce sugerează o erodare a puterii de cumpărare în termeni anuali. În termeni lunari, câștigul salarial mediu net a crescut cu 39 lei (+0,7%) față de ianuarie 2026, iar câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.272 lei, cu 52 lei (+0,6%) mai mult decât în luna precedentă. Comparativ cu februarie 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 3,8%. Ce arată datele despre puterea de cumpărare INS indică un tablou mixt: pe de o parte, salariile au avansat ușor de la o lună la alta, iar față de ianuarie 2026 indicele câștigului salarial real a fost de 100,1%. Pe de altă parte, față de februarie 2025, indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce înseamnă că, în medie, salariul nu a ținut pasul cu creșterea prețurilor în ultimul an. Instituția explică faptul că evoluțiile lunare pot fi influențate de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanță sau al 13-lea salariu), drepturi în natură, ajutoare bănești și sume din profit, ceea ce poate genera fluctuații între luni. Diferențe mari între domenii: IT și tutun, la vârf; pescuitul, la coadă Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în: activități de programare și consultanță în tehnologia informației: 12.952 lei ; fabricarea produselor din tutun: 11.920 lei . Cele mai mici valori au fost în: pescuit și acvacultură: 2.884 lei ; alte activități de servicii: 2.887 lei . La nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev. 3 , cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net față de ianuarie 2026 au fost în fabricarea produselor din tutun (+24,7%) și în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public) (+23,4%). În același timp, INS notează scăderi în mai multe domenii, pe fondul dispariției unor plăți ocazionale acordate în lunile anterioare și al unor încasări/realizări de producție mai slabe. Sectorul bugetar: mișcări mici, cu minus în sănătate În sectorul bugetar, INS consemnează ușoare creșteri față de luna precedentă în învățământ (+0,5%) și în administrația publică (+0,2%). În sănătate și asistență socială, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor (-1,8%) comparativ cu ianuarie 2026. [...]

Scăderea producției industriale cu 2,6% în primele două luni din 2026 indică o slăbire a motorului manufacturier , în condițiile în care industria prelucrătoare a tras în jos indicatorul, în pofida creșterii pe segmentul de energie, potrivit datelor publicate de INS și preluate de Agerpres . În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 2,6% față de intervalul similar din 2025. Pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (indicator care elimină efectele calendarului și ale variațiilor sezoniere), scăderea a fost de 2,5%. Ce a tras în jos industria: prelucrătoarea și extractiva INS indică drept principale cauze ale declinului (serie brută) scăderile din: industria prelucrătoare : -4,4%; industria extractivă : -2,7%. În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 7,6% , dar nu a compensat reculul din celelalte două ramuri. Pe seria ajustată, tabloul rămâne similar: industria prelucrătoare a scăzut cu 4,2%, iar industria extractivă cu 2,4%, în timp ce segmentul de energie a crescut cu 7%. Februarie: salt lunar, dar minus față de anul trecut În februarie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 9,3% față de ianuarie, pe fondul avansului din industria prelucrătoare (+14,5%). În aceeași comparație lunară, energia a scăzut cu 9,3%, iar industria extractivă cu 4%. Pe seria ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 0,4% față de luna precedentă, ca urmare a scăderilor din industria extractivă (-2%) și din energie (-1,7%), în timp ce industria prelucrătoare a crescut cu 0,7%. Raportat la februarie 2025, producția industrială a scăzut: cu 1,8% pe seria brută (extractivă -3,5%, prelucrătoare -2,8%, energie +4,5%); cu 1,5% pe seria ajustată (extractivă -3,1%, prelucrătoare -2,4%, energie +4,4%). [...]

Deși salariul mediu net a urcat la 5.557 lei, venitul real a scăzut cu 5% în februarie 2026, semn că inflația a continuat să erodeze câștigurile populației, potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) . INS arată că salariul mediu net pe economie a crescut cu 3,8% față de februarie 2025, până la 5.557 lei. Totuși, indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce echivalează cu o reducere de 5% a salariului real (ajustat cu inflația) față de aceeași lună a anului trecut. Ce înseamnă pentru puterea de cumpărare Diferența dintre creșterea nominală a salariilor și scăderea salariului real indică faptul că majorările din economie nu au ținut pasul cu scumpirile. Practic, chiar dacă încasările lunare sunt mai mari în lei, capacitatea de a cumpăra bunuri și servicii s-a redus. Unde sunt cele mai mari și cele mai mici salarii La nivel sectorial, cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în: serviciile de tehnologia informației: 12.952 lei; industria tutunului: 11.920 lei. La polul opus, cele mai mici medii au fost în: pescuit și acvacultură: 2.884 lei; alte activități de servicii: 2.887 lei. Evoluția față de ianuarie: creștere mică, influențată de bonusuri Comparativ cu ianuarie 2026, salariul mediu net a crescut cu 39 de lei (plus 0,7%). În același timp, câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.272 lei, în urcare cu 52 de lei (plus 0,6%). INS pune creșterea lunară în principal pe seama plăților ocazionale: prime, bonusuri de performanță și alte sume din profit sau fonduri speciale. Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna anterioară au fost în industria tutunului (plus 24,7%) și în activitățile de asigurări și fonduri de pensii (plus 23,4%). În schimb, scăderi între 7% și 10,5% au fost consemnate în extracția minereurilor metalifere, energie, transporturi și servicii conexe, precum și în jocuri de noroc și pariuri, pe fondul lipsei bonusurilor acordate în lunile precedente sau al unor rezultate mai slabe. Sectorul bugetar: variații mici În sectorul public, salariile au crescut ușor în învățământ (plus 0,5%) și în administrația publică (plus 0,2%), în timp ce în sănătate și asistență socială câștigul salarial mediu net a scăzut cu 1,8% față de luna precedentă. [...]

Creșterea datoriei externe la 229,9 mld. euro pune presiune pe finanțarea economiei , chiar dacă o parte din indicatorii de lichiditate externă s-au îmbunătățit la început de 2026, potrivit Economedia , care citează date publicate de BNR. În primele două luni din 2026, datoria externă totală a României a crescut cu 1,5 miliarde de euro, până la 229,9 miliarde de euro. Datele sunt prezentate de BNR și au fost preluate de Mediafax, conform articolului. Cum s-a modificat structura datoriei BNR arată că datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,5 miliarde euro la 28 februarie 2026, în creștere cu 1,2% față de 31 decembrie 2025. În același timp, datoria externă pe termen scurt a fost de 47,4 miliarde euro la 28 februarie 2026, în scădere cu 1,5% față de finalul lui 2025. Indicatori de presiune externă: serviciul datoriei și rezervele Rata serviciului datoriei externe pe termen lung (adică ponderea plăților aferente datoriei în încasările externe relevante, indicator folosit pentru a evalua presiunea de plată) a fost de 12,9% în ianuarie–februarie 2026, față de 18,4% în 2025. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat la 6,7 luni la 28 februarie 2026, de la 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare la BNR a fost de 107,3%, comparativ cu 104,4% la finalul lui 2025. Context: deficit de cont curent mai mic, investiții directe mai mari În perioada ianuarie–februarie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,1 miliarde euro, față de 3,6 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Pe componente, BNR indică: un deficit mai mic al balanței bunurilor, cu 932 milioane euro; un excedent mai mic al balanței serviciilor, cu 225 milioane euro; deficite mai mari la veniturile primare și secundare, cu 251 milioane euro, respectiv cu 9 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 1.128 milioane euro (față de 854 milioane euro în ianuarie–februarie 2025). Din această sumă, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1.180 milioane euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 52 milioane euro. [...]

Consolidarea bugetară din 2026 va ține economia sub presiune , iar discuția despre o „relansare economică” este „neavenită” în acest context, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată de BNR și citată de Ziarul Financiar . Pe lângă frâna fiscală, el indică și riscul ca războiul din Orientul Mijlociu să împingă economia în „teritoriu negativ”. Miza, în lectura lui Dăianu, este una de sustenabilitate fiscală: fără creșterea veniturilor bugetare și controlul cheltuielilor, deficitul și datoria pot rămâne pe o traiectorie care apasă pe ratingul suveran și limitează opțiunile de politică economică. „Războiul” intern: colectarea, TVA și veniturile fiscale Dăianu spune că România trebuie să câștige în următorii ani un „război” intern al colectării, prin reducerea „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și ce intră efectiv la buget) și la alte impozite. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale este prezentat ca o problemă de „securitate națională”, în condițiile presiunilor asupra bugetului public. Problema structurală rămâne, potrivit analizei, nivelul foarte redus al veniturilor fiscale: circa 29% din PIB în 2024, față de o medie europeană de 40% și una regională de 34–35%. În acest cadru, Dăianu leagă scăderea deficitului de un pachet de măsuri care combină: reducerea substanțială a gap-ului la TVA și a celui la impozitul pe profit; controlul cheltuielilor bugetare în relație cu dinamica PIB-ului nominal. El afirmă că, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, însă subliniază că aici se testează voința politică și capacitatea de a învinge grupuri de interese. Deficit, datorie, rating: de ce consolidarea devine obligatorie Consolidarea fiscală este descrisă drept „absolut necesară” pentru a ameliora ratingul suveran. Dacă deficitul rămâne „blocat la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca evaluarea actuală să se îmbunătățească, iar aceasta „se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică”, potrivit analizei. Pe zona de convergență europeană, Dăianu notează că aderarea la zona euro nu poate avea loc fără atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB, o inflație joasă în mod sustenabil și o datorie publică sustenabilă. El adaugă că problemele României sunt cauzate în principal de erori în politica fiscală/bugetară, nu de faptul că țara nu este în zona euro. 2026: țintă de deficit 6,2% și spațiu limitat pentru stimulare După un deficit bugetar cash de 8,7% din PIB și ESA de 9,3% în 2025, ținta pentru 2026 este de 6,2%, arată materialul. Analiza BNR menționează că, în 2025, deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. În plus, sunt indicate drept factori care au susținut scăderea deficitului în ultimele luni: restructurarea PNRR , cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele prognozate și creșterea unor venituri bugetare. În analiza citată se arată că guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB și că nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Totodată, „adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”. De ce „relansarea” e greu de susținut: frână fiscală, inflație și risc extern În acest context, Dăianu consideră „neavenit” să se vorbească despre relansare economică în 2026: impulsul fiscal este „intens negativ”, iar rata de politică monetară nu poate fi redusă atât timp cât inflația rămâne „încă înaltă”. Peste aceste constrângeri interne se suprapune riscul geopolitic: războiul din Orientul Mijlociu este descris ca o „lovitură” pentru Europa și pentru economia României, iar impactul său „poate duce economia în teritoriu negativ”. Investițiile publice, programate la circa 8% din PIB în 2026 (nivel record, potrivit analizei), pot susține producția și cererea agregată, dar „nu pot compensa singure” impulsul fiscal negativ al consolidării. Traiectoria datoriei și reformele cerute Dăianu afirmă că deficitul bugetar nu a fost cauzat de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și de neglijarea nevoii de venituri fiscale mai mari, compatibile cu statutul de stat membru al UE. Datoria publică este prezentată în creștere de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% „în prezent”, iar în absența corecției „s-ar putea îndrepta spre 80% în câțiva ani”. În analiza citată se mai arată că există risipă a banului public și corupție, iar reforme în sectorul public, administrație și guvernanța întreprinderilor de stat sunt necesare, însă cer timp, inclusiv din cauza elementelor instituționale și a grupurilor de interese cu influență. [...]