Știri
Știri din categoria Politică monetară
Băncile centrale încep să trateze inteligența artificială ca factor care poate influența direct dobânzile, pe fondul incertitudinii dacă noua tehnologie va alimenta inflația sau, dimpotrivă, o va tempera, potrivit Economedia.
Schimbarea de abordare este relevantă pentru politica monetară: dacă AI accelerează productivitatea, poate susține creșteri de venituri fără presiuni mari pe prețuri; dacă însă împinge în sus cererea de resurse (energie, infrastructură digitală), poate adăuga presiuni inflaționiste, cel puțin pe termen scurt. Analiza citează informații din Euronews, preluate de Mediafax.
Banca Centrală Europeană a făcut deja pași operaționali: din 2022 folosește un model de „machine learning” (învățare automată – algoritmi care identifică tipare în date) care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația la condițiile financiare. Modelul este actualizat de mai multe ori pe trimestru.
Potrivit materialului, în 2025 modelul a semnalat riscuri de creștere a inflației de bază, ulterior confirmate de datele oficiale.
În paralel, Deutsche Bundesbank utilizează aplicații AI pentru analiză economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a indicat că tehnologia trebuie să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să îl înlocuiască.
În SUA, Rezerva Federală discută AI mai degrabă la nivel conceptual, însă dezbaterea se intensifică. Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât internetul sau smartphone-urile, ceea ce ar permite creșterea veniturilor fără efecte inflaționiste semnificative.
Vicepreședintele Philip Jefferson indică însă un efect dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar poate crește și cererea pentru energie, terenuri și infrastructură digitală.
Miza imediată pentru băncile centrale este că AI poate produce efecte contradictorii în timp:
În acest context, analiza îl plasează în centrul discuției pe Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed după expirarea mandatului lui Jerome Powell, care compară momentul actual cu anii ’90, când un val de productivitate a permis politici monetare mai relaxate. Warsh avertizează însă că AI este încă insuficient înțeleasă și că modelele economice actuale pot deveni depășite.
„AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului.”
Concluzia este că, în lipsa unui consens, băncile centrale își ajustează instrumentele și modelele de analiză pentru a integra AI ca variabilă cu potențial impact direct asupra deciziilor de dobândă și asupra stabilității economice.
Recomandate
BCE se pregătește să majoreze dobânzile în iunie cu 0,25 puncte procentuale , într-un context în care inflația din zona euro este revizuită în sus pe fondul scumpirilor alimentate de conflictul din Iran, potrivit Ziarul Financiar . Miza pentru economie este că o înăsprire a condițiilor de finanțare ar putea frâna o redresare deja descrisă ca fragilă. Un sondaj Bloomberg realizat în perioada 9–15 aprilie, citat de publicație, indică faptul că majorarea din iunie ar putea fi singura din acest an, pe argumentul că efectele războiului asupra prețurilor nu ar produce un șoc de durată. Totuși, piețele financiare au devenit între timp mai agresive în așteptări, investitorii mizând acum pe două creșteri de dobândă în 2026. Inflație mai mare, creștere economică mai mică Estimările pentru inflație au fost revizuite semnificativ: aceasta este prognozată la 2,8% în acest an, față de o estimare anterioară de 2%. În anii următori, inflația ar urma să scadă la 2,1% în 2026 și să revină la ținta de 2% în 2027, în linie cu obiectivul BCE. În paralel, perspectivele de creștere se deteriorează. Analiștii citați estimează acum o creștere economică de 0,9% în acest an, în scădere de la 1,2%, pe fondul poverii tot mai mari a costurilor energetice asupra companiilor și populației. Diviziuni în interiorul BCE și semnalul pentru următoarele ședințe În interiorul instituției, opiniile sunt împărțite. Oficialii par înclinați să mențină dobânzile neschimbate la ședința de la finalul lunii aprilie, deși președintele Bundesbank , Joachim Nagel, avertizează că o intervenție nu poate fi exclusă. Pe termen mai lung, economia zonei euro ar urma să-și revină treptat, cu o creștere estimată de 1,3% în 2027 și 1,4% în 2028, însă, în evaluarea din sondajul citat, traseul rămâne dificil în condițiile șocului energetic și ale incertitudinii geopolitice. [...]
Cursa pentru succesiunea la BCE intră în faza de lobby, deși mandatul lui Lagarde expiră în 2027 , iar numirea rămâne un proces politic opac, cu potențial de a influența anticipațiile piețelor privind direcția politicii monetare din zona euro, potrivit Ziarul Financiar . Fostul guvernator al băncii centrale a Spaniei, Pablo Hernández de Cos , este considerat cel mai bine pregătit candidat într-o competiție „extrem de strânsă” pentru a-i succeda lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), conform unui sondaj realizat de think-tank-ul OMFIF în rândul experților în politică monetară și citat de Financial Times. În sondajul OMFIF, 20 de specialiști consultați în această lună l-au plasat pe Hernández de Cos pe primul loc într-o listă de cinci pretendenți principali, evaluați după nouă criterii, între care experiența în banca centrală, capacitatea de leadership și de construire a consensului, reputația profesională și abilitatea de a gestiona crize. În prezent, Hernández de Cos este director general al Băncii Reglementelor Internaționale din Basel. Cine sunt principalii candidați și cum sunt percepuți Clasamentul din sondaj îl plasează pe Hernández de Cos înaintea unor nume grele din zona euro: Joachim Nagel, președintele Bundesbank ; Klaas Knot, fostul șef al băncii centrale olandeze; François Villeroy de Galhau, guvernatorul francez aflat la final de mandat. Din punct de vedere ideologic, Hernández de Cos este perceput ca un centrist cu o ușoară înclinație spre politici monetare mai relaxate, iar Villeroy de Galhau este văzut, de asemenea, ca moderat. În schimb, Nagel și Knot sunt considerați adepți ai unei linii mai stricte în politica monetară. De ce contează: numirea e politică, iar negocierile pot începe mai devreme Numirea președintelui BCE este descrisă ca un proces „notoriu de opac”, decis de guvernele Uniunii Europene și influențat de jocuri politice. Vicepreședintele OMFIF, John Orchard, avertizează că rezultatul este greu de anticipat, întrucât negocierile de ultim moment și înțelegerile informale între state au avut istoric un rol decisiv. Deși mandatul lui Christine Lagarde expiră abia în octombrie 2027, Orchard spune că „un proces discret de lobby a început deja” în rândul candidaților, ceea ce sugerează că decizia privind succesiunea ar putea veni mai devreme decât se anticipa. În ecuația politică intră și echilibrul între marile state: Spania și Germania sunt cele mai mari economii din zona euro care nu au deținut până acum această funcție în cei 27 de ani de existență ai BCE. Totuși, șansele Germaniei ar fi afectate de faptul că președinția Comisiei Europene este deja ocupată de un reprezentant german, un obstacol major pentru candidatura lui Nagel. [...]
Donald Trump reaprinde presiunea politică asupra Fed, amenințând cu demiterea lui Jerome Powell , într-un episod care riscă să pună sub semnul întrebării independența băncii centrale americane, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus că îl va îndepărta din funcție pe Jerome Powell dacă acesta va rămâne guvernator al Rezervei Federale după confirmarea succesorului său. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox Business, în care Trump a afirmat că s-a „abținut” până acum să îl concedieze pentru a evita controversele. Mandatul lui Powell ca președinte al Fed expiră pe 15 mai, iar Trump l-a nominalizat pe fostul guvernator al Fed Kevin Warsh drept succesor. Totuși, Powell mai are încă doi ani din mandatul său de guvernator, iar, deși „în mod tradițional” foștii președinți ai Fed au părăsit instituția după înlocuire, Powell nu a spus până acum dacă va rămâne sau nu. Ancheta privind renovarea sediului Fed complică tranziția În paralel, situația este influențată de o anchetă privind renovarea sediului Rezervei Federale. Procurorul federal pentru Districtul Columbia, Jeanine Pirro, a încercat să obțină informații de la Powell printr-o citație, însă un judecător a respins cererea; Pirro a anunțat că va contesta decizia. Pe acest fond, senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord) a declarat că va bloca nominalizarea lui Kevin Warsh în Comisia pentru Bănci a Senatului până la finalizarea anchetei. Powell a spus că va rămâne președinte al Fed până când investigația se încheie și succesorul este confirmat, iar Trump a insistat că ancheta trebuie să continue, invocând „probabil corupție”, dar „mai ales incompetență”. Context: presiune pentru dobânzi mai mici și un precedent juridic în așteptare Trump a reiterat apelurile pentru reducerea dobânzilor și a spus că este convins că Warsh va adopta o astfel de politică. În același timp, Digi24 notează că anul trecut Trump a încercat să o înlocuiască pe guvernatoarea Fed Lisa Cook, invocând acuzații legate de nereguli privind credite ipotecare, însă demersul nu a avut succes până acum. Cazul a ajuns la Curtea Supremă a Statelor Unite și așteaptă o decizie. [...]
Băncile din zona euro au început să frâneze creditarea înainte ca BCE să ridice dobânzile , pe fondul creșterii riscurilor economice și al șocului energetic asociat războiului din Iran , potrivit economica.net , care citează date din studii ale Băncii Centrale Europene (BCE) transmise de Agerpres . În studiul BCE privind creditarea, băncile raportează că au înăsprit criteriile de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru al acestui an, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent. Înăsprirea este resimțită în special de companii, pentru care accesul la împrumuturi s-a deteriorat cel mai sever începând din trimestrul al treilea din 2023. De ce se strânge creditul: risc mai mare și expuneri sensibile BCE indică drept cauze principale „riscurile percepute la adresa perspectivelor economice” și o „toleranță la risc mai scăzută” a băncilor, pe fondul presiunilor amplificate de evoluțiile geopolitice și din energie. „Riscurile percepute la adresa perspectivelor economice şi toleranţa la risc mai scăzută a băncilor sunt principalii factori care au dus la înăsprirea criteriilor, instituţiile indicând că evoluţiile geopolitice şi din domeniul energiei au sporit presiunile”, se arată în studiul BCE. Instituția mai notează că unele bănci au raportat o înăsprire suplimentară legată de expunerea la companiile energetice și la Orientul Mijlociu. Inflația așteptată urcă, dar BCE ar putea aștepta Separat, studiul BCE privind așteptările consumatorilor arată o creștere puternică a așteptărilor inflaționiste: pentru următorul an au urcat la 4% în martie, de la 2,5% în luna precedentă, iar pentru următorii trei ani la 3%, de la 2,5%. Ambele niveluri depășesc ținta medie a BCE pe termen mediu, de 2%. Pentru următorii cinci ani, așteptările au urcat la 2,4%, de la 2,3%. În acest context, analiștii se așteaptă ca BCE să mențină dobânzile nemodificate la ședința de joi, oficialii de la Frankfurt urmând să aștepte mai multe date despre durata și extinderea șocului energetic înainte de o decizie; majorările ar fi așteptate începând din iunie, potrivit informațiilor citate. Context: șocul energetic lovește costurile de producție Studiile menționate arată că economia globală, și în special zona euro, se confruntă cu efecte semnificative ale șocului energetic, inclusiv prin impactul asupra fabricilor, afectate de majorarea costurilor de producție. În acest cadru, înăsprirea condițiilor de creditare poate amplifica frâna asupra investițiilor și activității economice, în special în sectorul companiilor. [...]
Renunțarea Departamentului de Justiție la ancheta penală îl deblochează pe Kevin Warsh la conducerea Fed , într-un moment în care independența băncii centrale este intens disputată politic, potrivit Al Jazeera . Procurorul federal pentru Districtul Columbia, Jeannine Pirro, a anunțat vineri că biroul său oprește investigația privind renovările ample ale sediului Fed din Washington, urmând ca verificările să fie preluate de inspectorul general al instituției. Decizia elimină un obstacol major pentru confirmarea în Senat a lui Kevin Warsh, fost oficial de rang înalt în Fed, nominalizat în ianuarie de președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l înlocui pe Jerome Powell. Mandatul lui Powell ca președinte al Fed se încheie la 15 mai. Ce se schimbă procedural: de la anchetă penală la control intern Pirro a spus că a cerut Office of Inspector General (inspectorul general al Fed, „câinele de pază” intern) să examineze depășirile de costuri ale renovărilor și a indicat că așteaptă „un raport cuprinzător” într-un termen scurt. În postarea sa, Pirro a argumentat că inspectorul general are autoritatea de a trage Fed la răspundere față de contribuabili. Mutarea închide, cel puțin pe canalul penal, o investigație care a vizat lucrările de modernizare ale sediului băncii centrale și care, potrivit informațiilor prezentate, nu a reușit să contureze o bază solidă pentru suspiciuni de infracțiune. De ce contează pentru politica monetară: confirmarea lui Warsh poate accelera În plan politic și instituțional, oprirea anchetei poate duce la un vot rapid de confirmare în Senat pentru Warsh. Senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord) declarase că se va opune confirmării până la clarificarea investigației, ceea ce bloca practic procesul. La o audiere de marți, republicanii l-au lăudat pe Warsh, în timp ce democrații au ridicat semne de întrebare privind: independența sa față de Trump; lipsa de transparență în jurul unor dețineri financiare; schimbări de poziție privind dobânzile, descrise de critici drept „flip-flopping”. Senatoarea Elizabeth Warren a pus explicit problema dacă Warsh ar putea deveni un „sock puppet” (o marionetă) a președintelui. „Practic zero dovezi”: cum s-a erodat cazul Potrivit relatării, ancheta a fost una dintre mai multe inițiate de Departamentul de Justiție împotriva unor persoane percepute drept adversari ai lui Trump, dar care nu a prins tracțiune. La o audiere cu ușile închise din martie, un procuror ar fi admis că guvernul nu găsise încă dovezi ale unei infracțiuni, iar ulterior un judecător a anulat citațiile trimise către Federal Reserve. Judecătorul James Boasberg a spus că procurorii au produs „în esență zero dovezi” pentru a suspecta o infracțiune și a calificat justificarea citațiilor drept „subțire și nefondată”. Într-un episod separat, procurorii au făcut o vizită neanunțată pe șantierul de la sediul Fed, dar au fost întorși din drum, gest criticat de un avocat al apărării ca fiind „nepotrivit”. Presiunea pe dobânzi și testul de independență Warsh a declarat la audierea din Senat că nu i-a promis Casei Albe că va reduce dobânzile și că va acționa independent dacă va fi confirmat. „Președintele nu mi-a cerut niciodată să mă angajez la vreo decizie privind dobânda, punct. Nici nu aș accepta vreodată așa ceva dacă mi-ar cere… Voi fi un actor independent dacă voi fi confirmat ca președinte al Federal Reserve.” Declarația a venit la câteva ore după ce Trump, întrebat într-un interviu la CNBC dacă ar fi dezamăgit dacă Warsh nu ar reduce imediat dobânzile, a răspuns: „Aș fi”. Ce urmează Odată cu închiderea investigației penale și transferul verificărilor către inspectorul general al Fed, miza imediată se mută pe calendarul Senatului: confirmarea lui Warsh ar putea avansa rapid înainte de finalul mandatului lui Powell, pe 15 mai. În paralel, raportul inspectorului general – dacă va fi public și cât de detaliat – rămâne un element de urmărit pentru evaluarea costurilor renovărilor și pentru tensiunile politice din jurul conducerii Fed. [...]
Scumpirea energiei riscă să prelungească perioada dobânzilor ridicate în zona euro , chiar dacă Banca Centrală Europeană (BCE) este așteptată să mențină dobânda-cheie la 2% la următoarea ședință, potrivit Economedia . Pentru economie, miza este dublă: inflația rămâne sensibilă la șocul petrolului, iar costul creditării poate rămâne mai sus mai mult timp, cu efecte în consum și investiții. BCE se reunește joia viitoare, iar armistițiul din conflictul cu Iran a redus presiunea pentru o majorare imediată. Totuși, negocierile de pace sunt incerte, iar lipsa unor semne că fluxurile de energie prin Strâmtoarea Ormuz vor fi reluate curând menține riscul unor noi scumpiri, ceea ce complică deciziile de politică monetară. Ce este așteptat să facă BCE și de ce contează petrolul Scenariul cel mai probabil este ca BCE să păstreze dobânzile la 2%, o schimbare față de așteptările de acum câteva săptămâni, când petrolul urcase spre 120 de dolari pe baril, înainte ca armistițiul să ducă la scăderi de preț. Chiar și așa, petrolul se tranzacționează în jurul a 100 de dolari, peste nivelurile de dinaintea războiului, iar banca centrală ar urma să transmită că își păstrează „opțiunile deschise” pentru lunile următoare. În acest context, devine importantă și actualizarea evaluării BCE asupra perspectivelor economice față de luna martie. Mark Wall, economist-șef pentru Europa la Deutsche Bank, spune că BCE poate „sta în expectativă” la reuniunea din aprilie, pentru a strânge date suplimentare și a decide dacă reacționează la șoc la reuniunea din iunie. Inflația: presiune din energie, dar semnale mixte în restul economiei Pe termen scurt, scăderea petrolului a apropiat perspectivele de scenariul de bază al BCE din martie, care indica un vârf al inflației în jur de 3% în acest trimestru. Christine Lagarde a arătat că, împreună cu prețurile gazelor naturale sub nivelurile estimate în acel scenariu, varianta negativă — inflație peste 4% în a doua jumătate a lui 2026 — „nu s-a materializat”. Totuși, rămâne incert cât va dura reluarea producției și a fluxurilor, iar riscul de revenire a scumpirilor persistă, potrivit economistului Societe Generale Anatoli Annenkov. În zona euro, este considerat încă prea devreme pentru a vorbi despre o extindere a inflației în întreaga economie. Inflația a urcat la 2,6% în martie, dar indicatorii care exclud alimentele și energia, precum și inflația în servicii, au scăzut. Datele pentru aprilie urmează să fie publicate joi. Economia încetinește: semnale de slăbire în zona euro și implicații pentru România Dincolo de inflație, activitatea economică din zona euro s-a contractat în aprilie, cu o lovitură mai puternică în servicii. În industrie, costurile de producție cresc, iar prețurile la poarta fabricii au urcat în cel mai rapid ritm din ultimele 37 de luni. Germania — principalul partener comercial al României — și-a redus recent estimările de creștere pentru 2026 și 2027 și a majorat prognozele de inflație din cauza războiului, ceea ce poate amplifica efectele de încetinire în regiune. În România, minuta ședinței de politică monetară a BNR din 7 aprilie 2026 indică faptul că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza pe termen mediu din februarie 2026 (detalii în materialul Economedia citat). Ce urmează: pariurile pieței pentru a doua parte a lui 2026 Traderii anticipează cel puțin două majorări de dobândă în a doua parte a anului, cel mai probabil începând din iunie, însă traiectoria depinde de revenirea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz. Insight Investment vede șanse egale între scenariul a două majorări și cel fără nicio modificare, dacă petrolul rămâne sub 100 de dolari pe baril. Analiștii citați arată că două majorări nu ar lovi semnificativ economia, dar ar conta ca semnal pentru formarea salariilor și pentru ancorarea așteptărilor inflaționiste. David Zahn, de la Franklin Templeton, susține că este nevoie de „o ușoară creștere a dobânzilor” pentru a preveni apariția efectelor secundare. [...]
