Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Vom avea bugetul pe 2026 abia la jumătatea lunii februarie , ceea ce înseamnă că Guvernul va începe anul în regim de austeritate bugetară temporară, cu cheltuieli limitate la media lunară din 2025. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de către Ștefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, aflat la Viena, unde participă la FT Central and Eastern European Forum. Întârzierea are potențialul de a afecta finanțarea unor proiecte de investiții, cel puțin în primele două luni ale anului. Potrivit lui Nanu, planul de finanțare pentru anul 2026 este estimat între 265 și 275 miliarde de lei, în funcție de un deficit bugetar care va fi stabilit între 6% și 6,5% din PIB. Din această sumă, 160-170 miliarde de lei vor proveni din împrumuturi interne , iar componenta de retail (emisiuni pentru populație) se va menține la un nivel record de 48,5 miliarde de lei, la fel ca în 2025. În ceea ce privește împrumuturile externe, planul include atragerea a 21 miliarde de euro, structura fiind următoarea: 6,5 miliarde euro – de la Comisia Europeană 1,5 miliarde euro – de la Banca Mondială și BEI 10 miliarde euro – prin eurobonduri 3 miliarde euro – vor fi folosiți pentru rambursarea unor emisiuni ajunse la maturitate Comparativ cu 2025, se estimează o scădere semnificativă a emisiunilor de eurobonduri , de la 16 miliarde euro la 10 miliarde euro. Această reducere vizează îmbunătățirea condițiilor de finanțare externe prin scăderea curbei randamentelor și a spreadurilor. Nanu mai subliniază că, pe termen mediu, creșterea absorbției fondurilor europene este esențială pentru a reduce presiunile asupra necesarului de finanțare a deficitului. Se așteaptă ca, pe măsură ce reformele fiscale vor da rezultate, componenta internă de împrumuturi să crească. Deși ținta de deficit pentru 2026 prevede o îmbunătățire față de anii anteriori – de la 8,4% în 2025 și 9,3% în 2024 – România va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Această situație obligă Guvernul la o politică fiscală atent calibrată, într-un context economic intern și internațional incert. Tabel – Comparativ plan de finanțare 2025 vs. 2026: Indicator 2025 2026 (estimare) Deficit bugetar (% PIB) 8,4% 6 – 6,5% Finanțare totală (mld. lei) – 265 – 275 Împrumuturi interne (mld. lei) – 160 – 170 Retail (mld. lei) 48,5 48,5 Împrumuturi externe (mld. euro) 21 21 Eurobonduri (mld. euro) 16 10 Observație: În lipsa bugetului aprobat, administrația publică va putea aloca fonduri doar în limita unei douăsprezece din cheltuielile anuale din anul anterior, ceea ce afectează în special proiectele de investiții cu execuție rapidă. [...]
Contribuabilii cu datorii către stat trebuie să se conformeze noilor reguli aplicabile din 1 ianuarie 2026 , conform Profit.ro . ANAF a explicat cum se aplică modificările aduse Codului de procedură fiscală privind eșalonările la plată, atât în forma simplificată, cât și în forma clasică. Măsurile vizează întărirea disciplinei fiscale și prevenirea utilizării abuzive a acestor mecanisme de către contribuabilii care evitau sistematic plata obligațiilor bugetare. Două tipuri de eșalonare: simplificată și clasică În forma simplificată, eșalonarea este accesibilă contribuabililor care au datorii reduse – până la 100.000 lei pentru persoane fizice și până la 400.000 lei pentru firme. Se aplică doar dacă datoriile nu sunt mai vechi de 12 luni, iar entitatea juridică este înființată de cel puțin un an. Avantajul major al acestei forme este că nu presupune garanții sau contract de fideiusiune. Cererea se depune simplu, la ANAF , iar perioada maximă a eșalonării este de 12 luni. Tip eșalonare Condiții principale Valabil pentru Perioadă maximă Garanții necesare Simplificată Datorii recente, entitate cu vechime >12 luni Persoane fizice (<100.000 lei), juridice (<400.000 lei) 12 luni Nu Clasică Dificultate financiară demonstrabilă Orice contribuabil 5 ani Da Pe de altă parte, eșalonarea clasică se acordă pe o perioadă mai lungă, de până la 5 ani, și este destinată inclusiv celor cu datorii semnificative. Pentru accesarea acestei forme, contribuabilii trebuie să constituie garanții sau să prezinte contract de fideiusiune. ANAF va accepta această formă doar dacă se constată posibilitatea reală de plată în rate a datoriei. Când este necesar contractul de fideiusiune Contractul de fideiusiune devine obligatoriu în mai multe situații, cum ar fi: contribuabilul nu deține bunuri suficiente pentru a garanta plata; contribuabilul are alte datorii pentru care nu se poate acorda eșalonare; firma este nou-înființată (sub 12 luni); se solicită modificarea eșalonării sau includerea de noi datorii; se dorește menținerea unei eșalonări existente, dar apar noi obligații bugetare; Este important de menționat că ANAF execută aceste garanții doar dacă debitorul nu respectă calendarul de plată stabilit. Obiectivul: eliminarea comportamentului abuziv Modificările legislative vizează descurajarea tacticilor abuzive practicate în trecut de contribuabilii care acumulau datorii mari, mizând pe eșalonări repetate și apoi pe proceduri de insolvență. Practic, statul se afla în imposibilitatea de a recupera sume considerabile, în timp ce firmele respective își continuau activitatea fără a-și onora obligațiile bugetare. Încurajarea contribuabililor corecți Noile măsuri nu penalizează contribuabilii de bună credință, ci îi sprijină să-și onoreze datoriile într-un mod sustenabil. Eșalonările rămân o soluție viabilă pentru cei care demonstrează intenția clară de a plăti. ANAF subliniază că nu aplică automat aceste reglementări – ele funcționează doar în cadrul procedurilor legale, pe bază de cerere și analiză individuală. În plus, prevederile privind răspunderea solidară rămân neschimbate: contribuabilii care își declară corect și plătesc obligațiile fiscale nu răspund solidar pentru datoriile altora. Concluzie Prin clarificarea și diferențierea celor două forme de eșalonare, autoritățile fiscale își propun să întărească încrederea în sistem, să recupereze mai eficient veniturile bugetare și să elimine practicile de evitare fiscală. Reforma eșalonărilor nu interzice accesul la facilitate, dar îl condiționează de seriozitate și transparență din partea contribuabililor. [...]
UE deschide ușa pieței Mercosur, iar România poate profita semnificativ de noul acord comercial cu cele patru state sud-americane , în special prin creșterea exporturilor cu valoare adăugată și accesul mai competitiv la materii prime esențiale. Conform cursdeguvernare.ro , acordul de liber schimb UE–Mercosur, aprobat recent de ambasadorii statelor membre, vine după 25 de ani de negocieri și oferă perspective economice majore, inclusiv pentru România. Avantajele economice ale acordului UE–Mercosur pentru România Prin acest acord, România își poate diversifica destinațiile de export , reducând din dependența de piața UE, unde economiile mari precum Germania și Franța trec prin dificultăți. Acordul favorizează exporturile cu valoare adăugată către statele Mercosur – Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – dar și importuri mai ieftine de materii prime , în special pentru agricultură și industrie. Importurile actuale ale României din cele patru state sunt constituite în mare parte din materii prime și produse cu grad redus de prelucrare, ceea ce permite industriei autohtone să le transforme în produse finite, adăugând valoare local. În același timp, sectorul agroalimentar ar putea beneficia de importuri mai competitive, cum este cazul șrotului și boabelor de soia din Brazilia. Contextul relației comerciale actuale dintre România și țările Mercosur este următorul: Țară Exporturi RO (mil. USD) Importuri RO (mil. USD) Sold balanță (mil. USD) Brazilia 234,56 263,67 -29,11 Argentina 26,72 172,36 -145,64 Uruguay foarte redus foarte redus - Paraguay foarte redus foarte redus - Astfel, pe baza acestor cifre, se remarcă o balanță comercială deficitară pentru România, însă potențialul de creștere este semnificativ, mai ales dacă se accelerează exporturile cu valoare adăugată. Sectoare cheie cu potențial de export și colaborare economică România poate targeta următoarele domenii pentru a-și crește exporturile și influența economică în țările Mercosur: Mașini, aparate și echipamente electrice – deja principalul segment de export către Brazilia. Vehicule, aeronave, echipamente de transport – atât în Brazilia, cât și Argentina. Dispozitive electronice și produse IT – cu potențial ridicat pe piețele emergente. Echipamente agricole și piese de schimb – în Argentina există o cerere mare pentru utilaje de irigații și barje. Produse chimice și îngrășăminte – Brazilia a importat îngrășăminte de 15 miliarde de dolari în 2024, iar România ar putea intra pe această piață dacă își reactivează capacitățile de producție. Top produse exportate de România în Brazilia (2024) Mașini, aparate, echipamente electrice – 109,22 mil. $ Vehicule și echipamente transport – 71,74 mil. $ Metale și articole metalice – 20,07 mil. $ Produse din plastic și cauciuc – 17,55 mil. $ Top produse importate de România din Brazilia (2024) Produse alimentare, băuturi, tutun – 118,83 mil. $ Vehicule și echipamente de transport – 45,99 mil. $ Pastă de lemn și hârtie – 25,62 mil. $ Produse vegetale – 25,19 mil. $ Alte oportunități sectoriale pentru România: Construcția de nave/barje – în Argentina există un necesar de peste 1.000 de unități. Industria atomică – Argentina deține trei centrale nucleare CANDU, compatibile cu expertiza românească. Piese auto și componente industriale – cerere în creștere în Argentina, unde Renault, VW și Ford au fabrici. Export indirect prin creșterea exporturilor UE – România, ca furnizor de piese auto, ar beneficia de impulsul dat economiilor europene de noul acord. În plus, UE a negociat introducerea de contingente tarifare și instrumente de protecție pentru fermieri , ceea ce reduce riscurile importului masiv de produse agricole, protejând totodată piețele interne. puteți citi analiza completă la sursă . [...]
Europa se confruntă cu o nouă economie de război, alimentată de temerile legate de Groenlanda și Venezuela , potrivit CNBC . Aceste tensiuni au determinat o creștere a cheltuielilor militare în regiune, pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică și stabilitatea geopolitică. NATO și statele membre europene își intensifică eforturile de apărare, ca răspuns la criza din Groenlanda și la instabilitatea din Venezuela . Aceste situații subliniază importanța resurselor naturale și a controlului asupra acestora, elemente esențiale pentru securitatea energetică a Europei. În acest context, cheltuielile pentru apărare devin o prioritate, reflectând o tendință de lungă durată de consolidare a capacităților militare. Pe lângă aspectele economice, aceste evoluții au implicații majore asupra politicilor externe ale țărilor europene. Creșterea bugetelor pentru apărare și intensificarea cooperării în cadrul NATO sunt văzute ca măsuri necesare pentru a face față noilor provocări internaționale. În acest fel, Europa își propune să asigure stabilitatea și să răspundă eficient la amenințările emergente. [...]
Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale de 25% asupra mărfurilor din țările care fac afaceri cu Iranul , informează Digi24 . Această măsură are scopul de a exercita presiuni suplimentare asupra Teheranului, în contextul protestelor antiguvernamentale care continuă de trei săptămâni. Trump a comunicat pe rețelele de socializare că tariful va fi aplicat imediat, fără a detalia ce presupune exact „a face afaceri” cu Iranul. Printre țările cu legături comerciale semnificative cu Iranul se numără China, Irak, Emiratele Arabe Unite, Turcia și India. De asemenea, președintele american a avertizat că ar putea lua măsuri militare dacă regimul de la Teheran va continua să reprime violent protestele. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a confirmat că opțiunile militare rămân pe masă. În același timp, Casa Albă nu a oferit informații suplimentare despre cum vor fi afectate importurile din țările vizate de noul tarif. Protestele din Iran au fost declanșate de scăderea valorii monedei naționale, rialul, și s-au transformat într-o criză de legitimitate pentru liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Agenția de știri HRANA, cu sediul în SUA, a raportat aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate uciși, însă numărul real ar putea fi mult mai mare. Întreruperea accesului la internet complică verificarea informațiilor din teren. [...]
Cele mai importante modificări fiscale pentru anul 2026 vizează creșteri de impozite, noi obligații pentru firme și sancțiuni dure pentru nerespectarea prevederilor legale , conform unei sinteze realizate pe baza mai multor acte normative recente, între care Legea nr. 239/2025 , OUG nr. 89/2025 , OUG nr. 71/2025, OUG nr. 11/2025 și Legea nr. 245/2025 . 1. Impozitul pe dividende și alte venituri Cota de impozitare pe dividende crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026 , indiferent de anul din care provine profitul. De asemenea, se impozitează cu 16% și bunurile sau serviciile acordate în interes personal de către firmă unui asociat, în condițiile art. 114 din Codul fiscal. 2. CASS și plafoanele anuale Pentru determinarea bazei de calcul a contribuției la sănătate (CASS), se utilizează salariul minim brut pe țară de 4.050 lei , valabil la 1 ianuarie 2026. Astfel, plafoanele de referință sunt: 24.300 lei (6 salarii) 48.600 lei (12 salarii) 97.200 lei (24 salarii) Se iau în considerare veniturile nete, inclusiv din chirii, criptomonede, dobânzi, etc. 3. TVA: plafon nou și momentul înregistrării Plafonul pentru scutirea de TVA a crescut la 395.000 lei din septembrie 2025. Înregistrarea devine obligatorie la momentul depășirii plafonului , nu ulterior. 4. Regimul microîntreprinderilor În 2026 rămâne o singură cotă de impozitare: 1% , indiferent de domeniu. Microîntreprinderile care depășesc plafonul de 100.000 euro (509.850 lei) în 2025 sau în timpul anului 2026 trec definitiv la impozit pe profit. Este obligatorie și existența unui salariat cu normă întreagă . 5. Capitalul social minim pentru SRL SRL-urile vor avea obligația să majoreze capitalul social astfel: 500 lei , dacă cifra de afaceri 400.000 lei Termen: până la 31 decembrie 2027 . În caz contrar, se poate ajunge la dizolvare de drept . 6. Restricții la dividende și împrumuturi Legea 239/2025 interzice acordarea de împrumuturi acționarilor în același an în care se distribuie dividende interimare . De asemenea, nu se pot returna împrumuturi dacă activul net este sub jumătate din capitalul social. 7. Salariul minim În primul semestru din 2026, salariul minim brut rămâne 4.050 lei , dar este anunțată o creștere la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. 8. Amenzi majorate pentru muncă nedeclarată Amenda pentru „munca la negru” este acum de 40.000 lei/persoană , cu un plafon maxim de 1.000.000 lei . Munca la gri rămâne sancționabilă cu până la 10.000 lei/persoană . 9. Concedii medicale În perioada 2026-2027, nu se mai plătește prima zi de concediu medical. Angajatorul suportă de la ziua a 2-a până la a 6-a, iar restul este plătit din bugetul de sănătate. 10. RO e-Factura: termen nou Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere a facturilor în SPV este de 5 zile lucrătoare , nu calendaristice. Amenda: 15% din valoarea facturilor netransmise . 11. Impozitarea investițiilor Impozitul pentru câștigurile din titluri de valoare și criptomonede crește semnificativ: de la 10% la 16% (tranzacții directe) de la 1/3% la 3/6% (prin broker, în funcție de durata deținerii) Pentru criptomonede, se introduce obligația de raportare către ANAF de către platformele crypto (DAC 8), începând cu anul 2026. 12. Impozite locale crescute În 2026, impozitele locale cresc cu până la 150% , în funcție de localitate. Dacă o clădire nu a fost reevaluată în ultimii 5 ani și contribuabilul a fost notificat, impozitul aplicabil va fi de 5% din valoarea impozabilă . 13. Obligații pentru conturi bancare și POS Toate firmele trebuie să aibă cel puțin un cont bancar începând cu 2026. Lipsa contului atrage sancțiuni și inactivare fiscală . Totodată, toate entitățile trebuie să accepte plata cu cardul (POS sau aplicații), sub sancțiunea unei amenzi între 20.000 și 50.000 lei . 14. Eșalonarea la plată Persoanele fizice, juridice sau asocieri pot beneficia de eșalonare dacă au datorii între: 500 și 100.000 lei (persoane fizice) 5.000 și 400.000 lei (persoane juridice) Este necesar un contract de fideiusiune , în formă autentică. 15. Taxă logistică pentru colete extracomunitare Se introduce o taxă logistică de 25 lei /colet pentru bunurile sub 150 euro venite din afara UE, colectată de furnizorii de servicii poștale . 16. Înregistrarea fiscală a punctelor de lucru Sediile secundare cu cel puțin un salariat trebuie înregistrate la ANAF în termen de 30 zile de la înființare. Este necesară depunerea Declarației 060 și a documentelor doveditoare. 17. Reguli pentru PFA-uri Persoanele care închiriază mai mult de 7 camere pe termen scurt vor fi considerate ca desfășurând activitate economică. Venitul net anual se stabilește prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra veniturilor brute. Tabel sinteză: modificări cheie în 2026 Măsură Noua prevedere Intrare în vigoare Impozit dividende 16% (de la 10%) 1 ianuarie 2026 TVA – plafon scutire 395.000 lei 1 septembrie 2025 CASS – salariu minim 4.050 lei 1 ianuarie 2026 Microîntreprinderi Cota unică 1%; plafon 100.000 euro 1 ianuarie 2026 POS obligatoriu Pentru toate entitățile înregistrate la ONRC 1 ianuarie 2026 Taxă logistică 25 lei/colet extracomunitar 1 ianuarie 2026 E-factura – termen 5 zile lucrătoare 1 ianuarie 2026 Salariu minim (sem. II) 4.325 lei (preconizat) 1 iulie 2026 [...]
Ancheta penală asupra președintelui Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a avut efecte imediate pe piețele financiare globale , informează Antena 3 CNN . Investitorii au reacționat rapid, iar semnele de instabilitate s-au propagat prin deprecierea dolarului, scăderea indicilor bursieri și creșterea prețului aurului la un nou nivel record. Aurul a atins luni dimineață cotația istorică de 4.600,33 dolari uncia , iar argintul a crescut cu aproximativ 4,5%, continuând astfel trendul ascendent început în 2025. Metalul galben s-a apreciat cu 6% de la începutul acestui an, fiind perceput ca activ-refugiu într-un climat politic tensionat. Prețurile cresc și pe fondul temerilor legate de pierderea independenței Fed, în contextul în care președintele Powell ar fi fost amenințat cu inculpare de către administrația Trump, potrivit declarațiilor sale. Bursele europene și americane au reacționat negativ: La Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu aproape 0,2%; La Paris, CAC 40 a coborât cu 0,2%, iar DAX din Frankfurt a stagnat; Pe Wall Street, contractele futures au arătat o scădere de 0,75% pentru S&P 500, 0,65% pentru Dow Jones și peste 1% pentru Nasdaq 100. Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, afirmă că ancheta a „tulburat piețele” și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Rezervei Federale după retragerea lui Powell, programată pentru luna mai. Intervențiile politice sugerate de această situație sporesc temerile privind influențarea deciziilor monetare într-un moment în care inflația trebuie ținută sub control. Profesorul Costas Milas de la Universitatea din Liverpool a catalogat știrea drept „șocantă”, explicând că presiunile asupra independenței Fed reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea financiară. La rândul său, economistul-șef al Goldman Sachs, Jan Hatzius , a avertizat că amenințarea la adresa președintelui Fed amplifică temerile privind autonomia băncii centrale americane , deși crede că Powell va rămâne fidel deciziilor bazate pe date economice. Această evoluție neașteptată complică începutul anului 2026 pentru piețele globale, iar analiștii se așteaptă la o perioadă de volatilitate crescută, influențată de potențiale schimbări în politica monetară americană și de contextul geopolitic tensionat. [...]
Deficitul balanței comerciale a României a scăzut cu 1% în primele 11 luni din 2025 , potrivit Profit.ro . În perioada ianuarie-noiembrie 2025, deficitul a fost de 29,77 miliarde euro, cu 299,6 milioane euro mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent. În luna noiembrie 2025, exporturile FOB (Free On Board) au fost de 8,372 miliarde euro, iar importurile CIF de 10,633 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,260 miliarde euro. Comparativ cu noiembrie 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile cu 5,3%. Pe ansamblul primelor 11 luni din 2025, exporturile au crescut cu 3,9%, iar importurile cu 2,6% față de perioada similară din 2024. Mașinile și echipamentele de transport domină comerțul, reprezentând 46,5% din exporturi și 36,8% din importuri. Alte produse manufacturate au o pondere de 26,9% la export și 28,4% la import. Schimburile intra- UE27 au fost de 64,118 miliarde euro la exporturi și 86,223 miliarde euro la importuri, în timp ce schimburile extra-UE27 au fost de 25,302 miliarde euro la exporturi și 32,966 miliarde euro la importuri. Tabelul de mai jos ilustrează datele comerciale pentru perioada ianuarie-noiembrie 2025: Indicatori Valoare (miliarde euro) Pondere în total (%) Exporturi totale 89,420 - Importuri totale 119,19 - Deficit comercial 29,77 - Exporturi intra-UE27 64,118 71,7 Importuri intra-UE27 86,223 72,3 Exporturi extra-UE27 25,302 28,3 Importuri extra-UE27 32,966 27,7 Aceste date subliniază importanța parteneriatelor comerciale intra-UE pentru România, precum și rolul semnificativ al mașinilor și echipamentelor de transport în structura comerțului internațional. [...]
Comisia Europeană permite producătorilor auto să limiteze voluntar importurile de vehicule electrice din China pentru a evita tarifele de până la 35% , conform The New York Times , într-un acord care ar putea favoriza direct Volkswagen și modelul său electric Cupra Tavascan fabricat în China. Luni, 12 ianuarie 2026, Comisia Europeană și Ministerul Comerțului din China au anunțat un cadru de colaborare menit să dezamorseze tensiunile comerciale privind subvenționarea producției de vehicule electrice. Inițiativa vizează o alternativă la tarifele punitive impuse de Uniunea Europeană la finalul lui 2024, prin care se permite constructorilor să limiteze voluntar volumul de vehicule importate din China și să stabilească prețuri minime de vânzare pentru acestea. În schimbul acestui angajament, aceștia ar putea fi scutiți de tarifele de până la 35% aplicate anterior. Volkswagen este unul dintre principalii beneficiari ai acestui cadru, având în vedere că modelul său Cupra Tavascan este produs în China pentru piața europeană. Astfel, compania ar putea evita noile bariere vamale dacă acceptă condițiile impuse: plafonarea volumului de export și fixarea unor prețuri minime care să reflecte costuri reale, fără ajutor guvernamental ascuns. Această mișcare vine pe fondul presiunilor crescânde asupra UE de a menține deschis comerțul cu China, dar și de a proteja industria auto europeană de concurența neloială a modelelor subvenționate masiv de statul chinez. Bruxelles-ul speră că acest aranjament voluntar va reduce tensiunile comerciale fără a declanșa represalii tarifare sau un război comercial mai larg. În paralel, Comisia Europeană urmează să monitorizeze îndeaproape respectarea angajamentelor asumate de producători, iar eventualele abateri ar putea reactiva automat impunerea de tarife. Totodată, cadrul rămâne deschis și altor producători care vor să evite taxele, inclusiv companiilor chineze care colaborează cu mărci europene. Acest pas este văzut ca o soluție temporară, în așteptarea unei reglementări mai clare privind relațiile comerciale UE-China în sectorul mobilității electrice. [...]
Impozitele pe locuințe ar putea crește semnificativ începând cu anul 2026, dacă va fi aplicată măsura prin care taxarea se va face la valoarea de piață a proprietăților , informează Antena 3 . Potrivit sursei, autoritățile iau în calcul modificarea sistemului de impozitare pentru a crește veniturile locale și a corela nivelul taxelor cu realitatea din piața imobiliară. În prezent, impozitele sunt calculate pe baza valorii impozabile stabilite prin grilele notariale sau prin formule rigide, care nu reflectă întotdeauna valoarea actuală de piață. Noua abordare ar urma să aducă o schimbare radicală: evaluarea periodică a proprietăților și ajustarea impozitelor în funcție de prețul real al locuințelor, așa cum se practică deja în alte state europene. Măsura este încă în stadiu de analiză, dar ar putea fi inclusă într-un pachet legislativ mai amplu de reformare fiscală, menit să crească gradul de colectare și să reducă discrepanțele între contribuabili. De asemenea, această modificare ar putea avea un impact considerabil asupra proprietarilor din marile orașe, unde prețurile imobiliarelor au crescut accelerat în ultimii ani. Nu este exclus ca această reformă să fie dublată de introducerea unor plafoane sau deduceri pentru anumite categorii sociale, cum ar fi pensionarii sau persoanele cu venituri reduse, pentru a diminua impactul asupra celor vulnerabili. Autoritățile locale și centrale urmează să stabilească metodologia exactă și ritmul de implementare, însă aplicarea măsurii ar putea începe din 1 ianuarie 2026, cu o perioadă de tranziție pentru adaptarea contribuabililor la noul sistem. [...]
Guvernul estimează venituri bugetare mai mari cu 3,7 miliarde de lei în urma majorării impozitelor locale , scrie Profit.ro . Această creștere este rezultatul ajustării impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport, care ar aduce o creștere a veniturilor cu 30% comparativ cu anul trecut. Executivul a explicat că noile cuantumuri ale impozitelor vor rămâne la bugetele locale, având în vedere că, din cauza deficitului bugetar, Guvernul nu mai poate transfera sume către acestea. Majorarea medie a impozitelor pe proprietate este estimată la 70%-80%, dar în anumite cazuri pot apărea diferențe semnificative. Principalele contribuții la creșterea veniturilor sunt: Clădiri: +1,42 miliarde lei Terenuri: +1,09 miliarde lei Autoturisme și mijloace de transport: +1,18 miliarde lei Guvernul subliniază că măsurile sunt tranzitorii, până la implementarea completă a impozitării la valoarea de piață, preconizată să înceapă de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri va fi recalibrată pentru a elimina valorile istorice care nu mai reflectă realitatea economică. Creșterea bazei de impozitare este de aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei/mp, o valoare considerată realistă pentru construirea unei locuințe cu finisaje standard. Aceasta va servi ca referință tehnică până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. [...]
Eugen Rădulescu, consilier la Banca Națională a României, a criticat măsurile de reducere a cheltuielilor administrative cu 10% , considerându-le insuficiente, potrivit Digi24 . El a subliniat că problema majoră este lipsa modernizării și că România rămâne blocată în structura administrativă din anii '60. Rădulescu a explicat că măsurile actuale sunt doar soluții temporare și că nu abordează problema fundamentală a cheltuielilor bugetare mari. El a evidențiat risipa colosală generată de existența a 41 de județe și 3.200 de localități, sugerând că reorganizarea administrativ-teritorială este esențială. Cu toate acestea, oficialul a menționat că subiectul pare „înmormântat” și că nu există mișcări concrete în această direcție. În ceea ce privește reforma administrativă, Rădulescu a afirmat că nu este sigur că ar necesita modificarea Constituției, subliniind că numărul județelor nu este specificat constituțional. Deși șansele unei astfel de reforme sunt scăzute, el a subliniat importanța și necesitatea acesteia pentru modernizarea României. [...]