Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Ministerul Finanțelor a atras 700 milioane lei la randamente de până la 7,16% pe an , într-o etapă de finanțare internă care se înscrie în planul de împrumuturi redus din aprilie față de martie, potrivit Economica . Statul a împrumutat 400 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitate reziduală de 12 luni, la un randament mediu de 6,34% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 milioane lei, iar băncile au subscris 585 milioane lei, conform Agerpres (pe baza datelor publicate de BNR). Separat, Ministerul Finanțelor a atras 300 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu maturitate reziduală de 99 de luni, la un randament mediu de 7,16% pe an. Emisiunea a avut o valoare de 300 milioane lei, iar subscrierile băncilor au totalizat 371,5 milioane lei. Ce urmează: licitații suplimentare Pentru marți sunt programate două licitații suplimentare, la randamentele stabilite luni: încă 60 milioane lei pentru obligațiuni; încă 45 milioane lei pentru instrumentul de tip certificat de trezorerie. Context: plan de împrumuturi mai mic în aprilie În aprilie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale de 3,9 miliarde lei, cu posibilitatea de a adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper pe piață). Totalul programat pentru aprilie este cu 4,1 miliarde lei sub nivelul din martie 2026 (8 miliarde lei) și este destinat refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Persistența crizei politice riscă să scumpească finanțarea României , într-un moment în care costurile de împrumut au urcat deja pe fondul tensiunilor externe, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Economica . Mesajul central: piețele cer „predictibilitate și liniște”, iar combinația dintre șocul extern și instabilitatea internă poate amplifica presiunea pe dobânzi și pe cursul de finanțare al statului. Dăianu susține că „marea vulnerabilitate” a României este deficitul bugetar, nu datoria publică, și că guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală începută anul trecut. În opinia sa, România nu își permite „răgaz”, chiar dacă ajustarea generează nemulțumiri sociale și în mediul de afaceri. De ce contează: deficitul și instabilitatea politică pot împinge costurile de împrumut în sus Președintele Consiliului Fiscal spune că România se confruntă simultan cu două șocuri: războiul din Orientul Mijlociu și criza politică internă. În acest context, avertizează că prelungirea incertitudinii politice (inclusiv discuțiile despre alegeri anticipate sau guvern interimar) poate declanșa o reacție a piețelor financiare. „Dacă această criză politică va persista (…) pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte.” El arată că dobânzile cerute pe piețe au crescut deja pe fondul războiului, iar pentru România – care „oricum plătea foarte mult” – asta înseamnă costuri și mai mari de finanțare. Ținta de deficit și riscul de derapaj Dăianu afirmă că efectele consolidării demarate în 2025 au început să se vadă, iar Consiliul Fiscal consideră realizabil un deficit „în jur de 6,2%” la finalul anului, cu condiția ca guvernul să nu „deraieze” corecția fiscal-bugetară. El amintește că în 2024, când deficitul a fost de peste 9%, creșterea economică a fost de doar 0,7%, aproape de stagnare, deși economia fusese stimulată prin cheltuieli cu salarii și pensii. În același timp, Dăianu subliniază că, chiar și cu un deficit de circa 6%, România rămâne între țările cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană și trebuie să continue ajustarea către 3%. Datorie, deficit extern și presiunea piețelor Deși consideră datoria publică „încă rezonabilă”, Dăianu avertizează că aceasta nu va scădea fără un surplus primar (venituri care să acopere cheltuielile înainte de plata dobânzilor). Într-un scenariu fără schimbări de politici, el spune că datoria publică ar putea depăși 80% din PIB „în câțiva ani”, iar piețele nu ar accepta menținerea unui deficit de 6%. Un element suplimentar de vulnerabilitate, în comparație cu alte state (exemplul dat este Polonia), este deficitul extern (de cont curent) mare, care obligă România să se finanțeze pe piețele internaționale. Ce opțiuni vede Consiliul Fiscal: colectare mai bună, nu noi taxe pe termen scurt Dăianu afirmă că o nouă creștere de taxe și impozite din 2027 ar fi „o atitudine letală pentru un guvern”, iar soluția indicată este îmbunătățirea colectării, unde spune că performanța din 2025 a fost insuficientă. El indică explicit zonele cu diferențe mari între ce ar trebui colectat și ce se colectează efectiv: TVA: „gap” de 30%; impozitul pe profit: „gap” de peste 40%, potrivit datelor europene citate. În plus, Dăianu notează că reducerea cheltuielilor în termeni reali prin efectul combinat al taxelor și inflației a contribuit la corecție, dar acest mecanism „nu va mai putea fi folosit” în 2027, ceea ce pune și mai mult accent pe controlul cheltuielilor și pe creșterea colectării. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude reducerea TVA în 2026, chiar dacă se schimbă premierul , argumentând că nivelul taxei este deja inclus în bugetul pe anul viitor și nu intră în discuție o modificare a acestuia, potrivit Mediafax . Întrebat dacă, în eventualitatea schimbării premierului Ilie Bolojan , ar discuta cu un nou prim-ministru despre scăderea cotei standard de TVA de la 21% la 19%, șeful statului a respins scenariul. „TVA-ul este parte din bugetul pe 2026 și nu este în discuție o modificare a bugetului pe 2026.” La o întrebare separată, dacă exclude explicit revenirea la 19%, Nicușor Dan a răspuns: „Da”. Context politic: Guvern interimar, dar fără schimbări fiscale în bugetul pe 2026 Declarațiile vin pe fondul tensiunilor din coaliție. Conform informațiilor prezentate, social-democrații se reunesc luni, de la ora 17.00, la Palatul Parlamentului , într-o consultare internă în care urmează să decidă dacă îi mai acordă încredere premierului Bolojan. În același context, premierul a exclus varianta demisiei, iar PSD ar urma să își retragă propriii miniștri din Guvern, cu efectul direct ca Executivul să devină interimar pentru 45 de zile. [...]
Cursa pentru succesiunea la BCE intră în faza de lobby, deși mandatul lui Lagarde expiră în 2027 , iar numirea rămâne un proces politic opac, cu potențial de a influența anticipațiile piețelor privind direcția politicii monetare din zona euro, potrivit Ziarul Financiar . Fostul guvernator al băncii centrale a Spaniei, Pablo Hernández de Cos , este considerat cel mai bine pregătit candidat într-o competiție „extrem de strânsă” pentru a-i succeda lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), conform unui sondaj realizat de think-tank-ul OMFIF în rândul experților în politică monetară și citat de Financial Times. În sondajul OMFIF, 20 de specialiști consultați în această lună l-au plasat pe Hernández de Cos pe primul loc într-o listă de cinci pretendenți principali, evaluați după nouă criterii, între care experiența în banca centrală, capacitatea de leadership și de construire a consensului, reputația profesională și abilitatea de a gestiona crize. În prezent, Hernández de Cos este director general al Băncii Reglementelor Internaționale din Basel. Cine sunt principalii candidați și cum sunt percepuți Clasamentul din sondaj îl plasează pe Hernández de Cos înaintea unor nume grele din zona euro: Joachim Nagel, președintele Bundesbank ; Klaas Knot, fostul șef al băncii centrale olandeze; François Villeroy de Galhau, guvernatorul francez aflat la final de mandat. Din punct de vedere ideologic, Hernández de Cos este perceput ca un centrist cu o ușoară înclinație spre politici monetare mai relaxate, iar Villeroy de Galhau este văzut, de asemenea, ca moderat. În schimb, Nagel și Knot sunt considerați adepți ai unei linii mai stricte în politica monetară. De ce contează: numirea e politică, iar negocierile pot începe mai devreme Numirea președintelui BCE este descrisă ca un proces „notoriu de opac”, decis de guvernele Uniunii Europene și influențat de jocuri politice. Vicepreședintele OMFIF, John Orchard, avertizează că rezultatul este greu de anticipat, întrucât negocierile de ultim moment și înțelegerile informale între state au avut istoric un rol decisiv. Deși mandatul lui Christine Lagarde expiră abia în octombrie 2027, Orchard spune că „un proces discret de lobby a început deja” în rândul candidaților, ceea ce sugerează că decizia privind succesiunea ar putea veni mai devreme decât se anticipa. În ecuația politică intră și echilibrul între marile state: Spania și Germania sunt cele mai mari economii din zona euro care nu au deținut până acum această funcție în cei 27 de ani de existență ai BCE. Totuși, șansele Germaniei ar fi afectate de faptul că președinția Comisiei Europene este deja ocupată de un reprezentant german, un obstacol major pentru candidatura lui Nagel. [...]
BNR avertizează că disputele publice despre ROBOR pot distorsiona înțelegerea transmisiei politicii monetare , în contextul investigației Consiliului Concurenței privind suspiciuni de înțelegeri între bănci, potrivit Economedia . Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că a parcurs raportul autorității, care ar avea 500 de pagini plus 300 de pagini de anexe, și a insistat că piața monetară interbancară este „esențială” pentru ca deciziile de politică monetară să ajungă în economie. În intervenția de luni, la Forumul Educației Financiare, Isărescu a ridicat întrebarea de ce ROBOR ar fi scăzut dacă „singura grijă” a băncilor ar fi fost să îl împingă în sus. El a afirmat că „din iunie până în prezent ROBOR a scăzut cu două procente” și a sugerat că această evoluție contrazice narațiunea simplificată despre o presupusă manipulare permanentă a indicelui. De ce contează: ROBOR ca mecanism de transmitere a dobânzilor în economie Guvernatorul a argumentat că ROBOR nu poate fi tratat doar ca un reper pentru credite, deoarece este „indicele pieței interbancare, a pieței monetare”, iar prin această piață se transmite politica monetară. În logica prezentată de șeful BNR, banca centrală nu creditează populația sau companiile, iar canalul prin care o modificare de dobândă se propagă în economie este tocmai piața monetară, în care operează BNR și băncile comerciale. Totodată, Isărescu a spus că raportul Consiliului Concurenței „începe bine” prin a explica rolul ROBOR și a remarcat o schimbare față de discuțiile din anii anteriori: ar exista o înțelegere mai bună a faptului că în calcul intră „cotații ferme” (adică angajamente de tranzacționare care trebuie onorate), nu simple cotații orientative. Investigația și reacția instituțională: „autocritică” și comunicare Pe fondul acuzației principale din dezbaterea publică – existența unor „înțelegeri neconcurențiale”, „un fel de cartelizare” între bănci – guvernatorul a susținut că persistă confuzii privind rolul băncilor, al băncii centrale și al indicatorilor folosiți în economie. În acest context, el a indicat că instituțiile responsabile, inclusiv BNR și Asociația Română a Băncilor (ARB), ar trebui să își facă „autocritica” dacă publicul nu înțelege mecanismele de funcționare ale sistemului. Isărescu a mai afirmat că, dacă există nemulțumiri legate de utilizarea ROBOR în zona de creditare (menționând că este „un indicator împrumutat din 2010” și că ulterior s-a trecut la IRCC), soluția ar fi construirea unui alt indicator, nu demonizarea ROBOR ca atare. Context operațional: rolul băncilor în plăți Guvernatorul a legat discuția și de funcționarea infrastructurii de plăți, subliniind că prin bănci se efectuează plățile din economie. El a declarat că zilnic se fac 300.000 de plăți, iar fiecare bancă participantă la ROBOR ar efectua între 10.000 și 30.000 de plăți, argumentând că reducerea activității băncilor la „stabilirea ROBOR” este o simplificare care alimentează confuzia. În final, Isărescu a făcut apel la tratarea serioasă a problemei de comunicare și educație financiară, inclusiv din perspectiva limbajului tehnic folosit în domeniul bancar, care poate amplifica neînțelegerile în spațiul public. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că TVA rămâne neschimbată în 2026 , respingând explicit scenariul revenirii cotei standard la 19%, pe motiv că nivelul actual este „parte din bugetul pe 2026”, potrivit G4Media . Mesajul are relevanță fiscal-bugetară directă: reduce incertitudinea privind o eventuală relaxare a TVA în cursul anului viitor, cu efecte asupra veniturilor bugetare și așteptărilor din economie. Într-o conferință de presă, șeful statului a afirmat că „nu este în discuție modificarea taxei pe valoarea adăugată” și că nu se discută modificarea bugetului pe 2026. Declarația a fost transmisă de Agerpres, citată de publicație. Context: TVA a urcat la 21% din august 2025 Cota generală de TVA a crescut de la 19% la 21% de la 1 august 2025, măsură inclusă în primul pachet fiscal adoptat de Guvernul Bolojan . G4Media amintește că Nicușor Dan s-a poziționat public în mai multe rânduri împotriva majorării, în condițiile în care, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, și-a asumat că TVA nu va crește. Ce rămâne la cotă redusă Potrivit informațiilor prezentate, a fost păstrată o cotă redusă de TVA de 11% pentru unele produse și servicii, între care: cărți; livrarea de lemn de foc; furnizarea de energie termică în sezonul rece; medicamente de uz uman; alimente (cu anumite excepții); livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale; apă pentru irigații; HoReCa. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale discuții guvernamentale privind alte ajustări fiscale; declarația președintelui vizează strict faptul că, în 2026, nu este avută în vedere schimbarea TVA și, implicit, nici o revenire la 19%. [...]
Stațiunea Stâna de Vale , de regulă „polul” precipitațiilor din România, a avut în martie un deficit de ploi de 90% , un semnal relevant pentru agricultură și administrarea resurselor de apă, într-o lună care, la nivel național, a fost mai caldă și mai uscată decât normalul climatologic, potrivit HotNews , pe baza datelor ANM. În martie 2026, temperatura medie lunară a aerului pe țară a fost de 6,1°C, cu 2,4°C peste mediana intervalului de referință 1991–2020. La București, abaterea a fost de +1,2°C, iar cea mai mare abatere din țară a fost la Dumbrăvița de Codru (județul Bihor), cu +4,4°C față de medie. Precipitații sub normal la nivel național, cu extreme locale Cantitatea totală de precipitații medie pe țară a fost de 31 mm (l/mp), cu 23% sub mediana 1991–2020. În schimb, la București s-au depășit 50 mm, ceea ce înseamnă cu 83% peste media multianuală, conform ANM. Distribuția ploilor a fost dezechilibrată: în primele 20 de zile a plouat extrem de puțin, iar în ultimele cinci zile au venit precipitații puternice. Cel mai mare total lunar s-a înregistrat la Băișoara (județul Cluj) – 82,2 l/mp, din care mai mult de jumătate într-o singură zi, pe 29 martie. Peste medie a plouat și la stația meteo Lăcăuți, în munții Buzăului. „Campionul” precipitațiilor, la minim istoric pentru luna martie Cea mai mare abatere negativă față de normal a fost la stația meteo din Stâna de Vale: doar 11 l/mp în martie, adică un deficit de 90% față de valorile obișnuite. Stațiunea este, în mod normal, locul unde anual plouă cel mai mult în România, cu o medie de 1.600 l/mp pe 12 luni, iar media lunii martie este de 113 l/mp. Contrastul este cu atât mai puternic cu cât Stâna de Vale deține și recordul absolut al precipitațiilor pentru luna martie: 382 l/mp, înregistrat în martie 1944. Stațiunea este situată pe Valea Iadului, pe versantul vestic al Munților Apuseni, în partea sudică a Munților Vlădeasa. Ca reper de ariditate pentru luna martie, Sulina este, în medie, locul unde plouă cel mai puțin în a treia lună a anului: 14 l/mp. Zăpadă multă la altitudini mari, în ciuda lunii mai calde În zona montană înaltă, stratul de zăpadă a rămas consistent: grosimea maximă din martie 2026 a depășit 160 cm la unele stații de peste 2.000 m altitudine. Valoarea maximă a fost de 215 cm la stația meteo Vf. Omu (Munții Bucegi), iar la Bâlea Lac s-au măsurat 193 cm. [...]
România a avut cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE în februarie 2026 , un semnal de revenire rapidă după scăderea din ianuarie, într-un context în care piața europeană a rămas aproape plată, potrivit Antena 3 , care citează date Eurostat . În februarie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană față de ianuarie, în timp ce în zona euro au scăzut cu 0,2%. Pe acest fond, România a raportat o creștere de 8,7% de la o lună la alta, cea mai mare din UE, urmată de Slovenia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Pentru România, saltul din februarie a venit după o scădere de 4,4% în ianuarie. Ce arată comparația anuală: România, peste trendul european În ritm anual (februarie 2026 față de februarie 2025), lucrările de construcții au scăzut cu 2% în UE și cu 1,9% în zona euro. România s-a situat din nou în partea superioară a clasamentului, cu o creștere anuală de 15,6%, a doua după Slovenia (24,1%). Și aici, performanța României a urmat unei scăderi în luna anterioară: -2,5% în ianuarie. Detalierea pentru România: date INS pe tipuri de lucrări și clădiri Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România, în februarie 2026 față de februarie 2025, o creștere a volumului lucrărilor de construcții de 15,8% ca serie brută și de 13,8% ca serie ajustată (în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate). Pe seria brută, INS indică avansuri pe elemente de structură la: reparații capitale: +25,6%; construcții noi: +16,5%; întreținere și reparații curente: +6,7%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost la: clădiri rezidențiale: +27%; construcții inginerești: +21,2%; în timp ce clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,5%. În comparația februarie 2026 vs ianuarie 2026, INS arată o creștere de 49,9% ca serie brută și de 8,7% ca serie ajustată. Ca serie brută, cele mai mari creșteri pe obiecte de construcții au fost la clădirile nerezidențiale (+55,7%), urmate de clădirile rezidențiale (+52,7%) și construcțiile inginerești (+46%). [...]
România riscă o corecție forțată a finanțelor publice dacă amână reducerea deficitelor , iar alternativa la „strângerea curelei” ar putea fi o criză de tipul celei din Grecia, a avertizat Eugen Rădulescu , consilier al guvernatorului BNR, potrivit Economica . Rădulescu a spus că România a pornit anul trecut de la „o situație extrem, extrem de critică”, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB „într-un an fără nicio criză”, pe care l-a descris drept „colosal și insuportabil”. În opinia sa, măsurile adoptate de noul guvern instalat în vara anului trecut au fost criticate, dar corecția este inevitabilă: „Este clar însă că va trebui să strângem cureaua”. Deficite mari, finanțare din împrumuturi și presiune pe ajustare Consilierul BNR a legat deficitul bugetar de peste 9% din PIB de un deficit extern de 8% din PIB, susținând că această combinație arată că România „trăiește foarte mult peste mijloacele pe care le are” și că finanțarea vine din împrumuturi externe. Mesajul său a fost că dezechilibrele nu pot fi corectate fără ajustare fiscală, iar alegerea este între o reducere graduală sau una impusă de o criză. Lecția Greciei: amânarea deciziilor poate costa ani de stagnare Rădulescu a invocat cazul Greciei, unde criza începută în 2008 ar fi fost „pregătită de mulți ani”, iar întârzierea reacției ar fi agravat costurile economice. El a afirmat că, după măsurile cerute de finanțatorii internaționali, în 2024 PIB-ul pe locuitor al Greciei era mai mic decât în 2004, ceea ce ar însemna „20 de ani de stagnare”. Declarațiile au fost făcute la conferința „Piața financiar-bancară”, organizată de ziarul Bursa. [...]
O criză politică prelungită poate împinge rapid în sus cursul și dobânzile, crescând costul finanțării statului și al creditelor populației , avertizează economistul Cristian Păun , într-o analiză preluată de Adevărul . Potrivit acestuia, tensiunile politice „deja influențează” piața valutară, în condițiile în care euro a trecut de 5,10 lei și se apropie de recordul istoric de 5,12 lei (8 mai). În scenariul în care instabilitatea continuă, Păun susține că deprecierea leului s-ar putea accelera, iar creditorii ar putea cere dobânzi mai mari, pe fondul dependenței României de finanțarea externă. El subliniază că jumătate din datoria publică este denominată în valută, ceea ce amplifică vulnerabilitatea la mișcările de curs. Dobânzi mai mari, efect direct în rate și în costul împrumuturilor statului Economistul avertizează că o criză politică ar putea duce la o creștere rapidă a dobânzilor, cu impact imediat asupra creditelor populației. „ROBOR și IRCC ar putea crește imediat” În argumentația sa, statul se finanțează masiv și de pe piața internă, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe dobânzi atunci când riscul perceput crește. Presiune suplimentară pe curs: statul ar putea avea nevoie de mai multă valută Păun mai spune că presiunea pe curs ar putea crește dacă statul ajunge să cumpere valută pentru plata obligațiilor externe. Într-un scenariu de criză politică prelungită, el indică posibilitatea ca euro să urce spre 5,3–5,4 lei. Pe lanțul economic, un euro mai scump ar însemna costuri mai mari pentru energie, importuri și credite denominate în moneda europeană. Riscul de rating: scenariul „junk” și retrageri de capital Un alt risc major, în viziunea economistului, este retrogradarea ratingului de țară. România are perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, iar o eventuală coborâre în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar putea declanșa retrageri masive de capital, estimate de el la 40–50 de miliarde de euro (aprox. 200–250 miliarde lei), ceea ce ar pune presiune suplimentară pe curs. Pe termen mai lung, pierderea credibilității ar afecta atât investițiile străine, cât și pe cele locale, iar „lipsa de predictibilitate” este, în opinia sa, riscul central al momentului. Context: deficit ridicat și creștere economică modestă Avertismentele vin în contextul unui deficit bugetar de 7,65% pentru 2025 și al unei estimări a Fondului Monetar Internațional de creștere economică de 0,7% pentru acest an, potrivit articolului. În plan politic, textul menționează că social-democrații au avut o ședință online a Biroului Permanent (detalii în Adevărul ), iar la ora 17:00, la Palatul Parlamentului, este programat evenimentul „Momentul Adevărului”, unde ar urma să participe peste 200 de membri, în condițiile în care 5.000 de membri ar urma să voteze pentru sau împotriva ieșirii de la guvernare a miniștrilor PSD (conform Adevărul ). [...]
România spune că a securizat finanțări de aproape 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) pentru proiecte strategice , în special în energie și infrastructură, după o vizită a unei delegații guvernamentale la Washington și New York, potrivit Agerpres , care citează o postare pe Facebook a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Miza economică este reducerea presiunii de finanțare pentru proiecte mari și, implicit, întărirea credibilității României în fața finanțatorilor internaționali. Cea mai mare parte a sumelor menționate vizează investiții în sectorul energetic, inclusiv retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și proiecte de transport al gazelor naturale. În paralel, ministrul indică și o componentă de sprijin în contextul „crizelor economice și energetice”. Unde merg banii: energie, gaze și măsuri de sprijin Conform ministrului Finanțelor, între rezultatele discuțiilor se numără: aproape 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă; 495 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru proiecte ale Transgaz , destinate modernizării și extinderii rețelelor de transport al gazelor naturale; 90 milioane de euro (aprox. 450 milioane lei) pentru măsuri de sprijin în contextul crizelor economice și energetice. Nazare afirmă că aceste finanțări reprezintă „doar o parte” din sumele obținute în cadrul vizitei, fără a detalia restul proiectelor sau calendarul exact al accesării banilor. Ce s-a negociat cu instituțiile financiare și ce se schimbă la BERD Ministrul spune că discuțiile cu instituții financiare internaționale au urmărit securizarea finanțărilor pentru proiecte majore din energie, infrastructură și dezvoltare economică, menționând întâlniri la nivel înalt cu Grupul Băncii Mondiale (World Bank Group) , inclusiv cu președintele Ajay Banga. Separat, în relația cu BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), Nazare susține că România a obținut eliminarea garanțiilor suverane cerute până acum pentru finanțarea dedicată BERD pentru Reactorul 1 de la Cernavodă. Totodată, el indică întărirea colaborării pentru proiecte în parteneriat public-privat și propunerea ca BERD să participe la un fond de investiții creat împreună cu BID (Banca de Investiții și Dezvoltare). Mesajul către investitori: ajustare fiscală și costuri de finanțare Un alt pilon al vizitei a fost dialogul cu investitori și agenții de rating, unde ministrul a prezentat evoluțiile economice recente și a afirmat că execuția bugetară din primul trimestru ar indica „un deficit la jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut. În logica prezentată, menținerea direcției de ajustare fiscală și a stabilității macroeconomice ar fi esențiale pentru păstrarea ratingului în categoria investițională, reducerea costurilor de finanțare și controlul datoriei publice. Nazare mai arată că au fost organizate întâlniri cu investitori de instituții financiare internaționale precum Bank of America, HSBC, Deutsche Bank și ING, pe care le descrie drept importante pentru accesul României la finanțare „în condiții competitive”. În același mesaj, ministrul leagă rezultatele vizitei de necesitatea ca România să rămână „un partener stabil, predictibil și capabil să livreze”, într-un context global pe care îl descrie drept dificil, marcat de incertitudini economice și geopolitice. [...]
Guvernul a blocat prin OUG 11/2026 „rotația” șomerilor subvenționați , după ce ANOFM a sesizat poliția privind accesarea repetată și nejustificată a ajutoarelor de angajare, potrivit Fanatik . Miza este una bugetară și de eficiență a politicilor publice: schema a rulat 1,3 miliarde de lei în 2024–2025, iar autoritățile spun că au identificat tipare de abuz. ANOFM a transmis o plângere către Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice , pentru „a clarifica mecanismele prin care subvențiile ar fi fost accesate în mod repetat și nejustificat”, conform unui răspuns al instituției obținut de publicație. Cum funcționa subvenția și unde apărea vulnerabilitatea Schema viza angajarea șomerilor de lungă durată (peste 12 luni), în special persoane peste 45 de ani sau părinți singuri. Conform Legii nr. 76/2002, angajatorii puteau primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni pentru fiecare persoană eligibilă, iar obligația era menținerea raporturilor de muncă cel puțin 18 luni, pentru integrare reală pe piața muncii. În practică, mecanismul suspect descris în datele analizate de ANOFM se baza pe încetarea contractului prin demisie după perioada subvenționată, urmată de reînregistrarea persoanei ca șomer și reangajarea ei la o altă firmă, care solicita din nou subvenția. Publicația notează că, „în general”, firmele implicate aveau legături între acționari, ceea ce permitea reluarea ciclului. Dimensiunea programului: 1,3 miliarde de lei în doi ani În perioada 2024–2025, 25.385 de angajatori au beneficiat de subvenții, iar firmele au angajat peste 60.341 de șomeri , potrivit datelor obținute de Fanatik de la Ministerul Muncii. Statul a plătit aproximativ 739 milioane lei în 2024 și 574 milioane lei în 2025 , totalul ajungând la 1,3 miliarde de lei în cei doi ani, conform informațiilor prezentate în material. Ce au găsit controalele: nereguli, debite și sancțiuni În urma verificărilor ANOFM, „doar în acest an” au fost depistate 1.017 nereguli , fiind stabilite 506 debite (sume de restituit la buget) în valoare totală de 3,8 milioane de lei . Totodată, au fost aplicate 1.017 sancțiuni contravenționale , potrivit datelor citate. Un reprezentant ANOFM a explicat, pentru publicație, că deși sumele constatate nu sunt mari raportat la bugetul anual al schemei, prejudiciile sunt relevante prin natura abuzului: firmele ar fi folosit programul pentru „venituri necuvenite”. Unde s-au concentrat angajările și suspiciunile Analiza distribuției subvențiilor indică o concentrare în anumite domenii: comerț (1.953 angajatori), construcții (1.759), restaurante (934) și transporturi (917). Separat, materialul menționează că, potrivit declarațiilor publice, în 2025 peste jumătate dintre angajările subvenționate s-ar fi făcut în sectorul pazei și protecției. Ca arie geografică, schema ar fi fost fraudată „în special” de firme din București și din județele Gorj și Galați, iar în două agenții județene fenomenul ar fi fost suficient de extins încât să ridice suspiciuni privind mecanisme organizate, conform datelor prezentate. Ce schimbă OUG 11/2026: pauză de 24 de luni după demisie După ce mecanismul a fost descris public inclusiv de premierul Ilie Bolojan, autoritățile au intervenit legislativ. Prin Ordonanța de Urgență nr. 11/2026 , persoanele care demisionează în perioada de subvenționare nu mai pot genera o nouă subvenție timp de 24 de luni . Măsura este concepută să întrerupă exact „rotația” prin care aceeași persoană putea fi folosită succesiv pentru a atrage subvenții de la mai multe companii. În paralel, ancheta declanșată prin sesizarea ANOFM urmează să stabilească dacă au existat fapte penale și cine răspunde pentru accesarea nejustificată a fondurilor. [...]