Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Germania pregătește tăieri de 38,3 miliarde euro (până în 2030) din cheltuieli sociale, pentru a face loc în buget cheltuielilor de apărare, iar semnalul pentru restul Europei este că spațiul fiscal se îngustează chiar și în economiile cu datorie publică relativ redusă, potrivit Mediafax, care citează publicația spaniolă elEconomista.es.
Pachetul, agreat de coaliția CDU–SPD condusă de cancelarul Friedrich Merz înaintea ședinței de cabinet programate pentru 28 aprilie 2026, vizează reduceri în sistemul de sănătate și în garanțiile de pensii, pentru a elibera resurse către cheltuieli militare. Miza, dincolo de politica internă germană, este mesajul către piețe și către guvernele care vor să finanțeze simultan apărarea și menținerea statului social prin mai multă datorie.
În material se arată că reducerile sunt decise într-o țară a cărei datorie publică „abia depășește 60% din PIB”, ceea ce este prezentat ca un avertisment pentru statele cu îndatorare mai mare. Argumentul este că împrumuturile publice „nelimitate” au consecințe, iar evoluțiile recente din piețe au readus în prim-plan costul finanțării și limitele toleranței investitorilor.
În acest context, Germania ar încerca să „dea un exemplu”, în condițiile în care mai multe guverne europene s-au angajat să-și crească bugetele de apărare, inclusiv în cadrul angajamentelor față de NATO.
Un punct central este reforma pensiei de stat. Merz este citat spunând că pensia de stat va deveni o „acoperire de bază” pentru bătrânețe și că nu va mai fi suficientă pentru menținerea nivelului de trai pe termen lung. În plus, ar urma să fie reduse și indemnizațiile de șomaj pe termen lung.
Materialul descrie pachetul drept cea mai importantă reducere a statului social german de la reformele „Agenda 2010” din anii 2000.
Mediafax redă o analiză a economistului Juan Ramón Rallo, care compară Germania cu Spania și susține că, dacă statul bunăstării german (cu datorie publică de 63% din PIB, în formularea citată) intră în retragere, statele cu datorii mai mari sunt mai expuse. În aceeași analiză sunt prezentate comparații ale ponderii unor cheltuieli publice în PIB (protecție socială, educație, sănătate) între Germania și Spania, pentru a argumenta că diferențele nu sunt suficient de mari încât să facă sustenabil într-o parte ceea ce devine nesustenabil în cealaltă.
În material este menționat și conceptul de datorie „implicită” la pensii (drepturi acumulate), explicat ca estimare a valorii pensiilor acumulate până la o anumită dată, fie în sisteme publice de tip „pay as you go” (plătești pe măsură ce încasezi contribuții), fie în sisteme private capitalizate. Pentru Spania, textul indică obligații care „depășesc 600% din PIB”, atribuite datelor Eurostat.
Un raport Capital Economics, citat în material, proiectează o creștere medie a cheltuielilor publice cu pensiile în zona euro cu aproximativ 1% din PIB în următorul deceniu, cu diferențe între țări, pe fondul îmbătrânirii populației și al intrării la pensie a generației „baby boom”. În același context, este citată OCDE, care avertizează că majorarea cheltuielilor de apărare poate sprijini modest activitatea economică pe termen scurt, dar adaugă presiune fiscală, iar efectele pe termen lung sunt incerte fără reforme structurale.
Pentru Germania, materialul mai notează și criticile interne legate de utilizarea unei părți din stimulul pentru investiții pentru cheltuieli curente, ceea ce ar amplifica semnificația actualelor tăieri.
Acordul politic a fost atins înaintea ședinței de cabinet din 28 aprilie 2026, iar pachetul este prezentat ca parte a unei ferestre de oportunitate după alegerile regionale, într-un climat în care reformele sociale sunt considerate dificil de vândut public. Materialul sugerează că dezbaterea despre finanțarea apărării și sustenabilitatea pensiilor se va extinde în Europa, pe măsură ce presiunile demografice și cele bugetare se suprapun.
Recomandate
Instabilitatea politică poate împinge România spre costuri de finanțare cu peste 100 mld. lei mai mari în cinci ani , cu efecte în lanț asupra bugetului, taxelor și economiei reale, potrivit unei analize a Confederației Patronale Concordia citate de HotNews . Creșterea dobânzilor la care se împrumută statul este deja vizibilă: randamentele au urcat cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31% (date urmărite și pe Investing.com ). Concordia avertizează că, dacă instabilitatea persistă, costurile se pot adânci, iar impactul se va transmite către companii și populație prin credite mai scumpe. De ce contează: riscul de rating și factura bugetară Miza centrală, în lectura patronatelor, este compromiterea reducerii deficitului bugetar, ceea ce ar putea duce la pierderea ratingului „investment grade” (recomandat investițiilor). Într-un scenariu similar, Ungaria ar fi plătit o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare, iar aplicat României un astfel de șoc ar însemna cheltuieli suplimentare cu dobânzile de: +4 miliarde lei în 2026 +12 miliarde lei în 2027 +22 miliarde lei în 2028 +30 miliarde lei în 2029 +33 miliarde lei în 2030 Totalul depășește 100 de miliarde de lei în cinci ani, conform calculelor Concordia. Pentru a acoperi aceste costuri și a menține bugetul „în parametrii asumați față de partenerii europeni”, analiza indică drept opțiuni fie o creștere a TVA cu încă 3 puncte procentuale, fie majorarea celorlalte impozite. Efecte imediate: curs, inflație și rate la credite Pe termen scurt, Concordia estimează presiuni suplimentare pe curs și pe costul creditării: euro ar putea urca cu 1–2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei; ratele la credite ar putea crește cu aproximativ 7,5–10%. Patronatele notează că România are unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, ceea ce ar face ca o depreciere a leului să se vadă rapid în prețurile de consum. PNRR : pierderi de miliarde și deficit mai mare Un alt canal major de risc este PNRR. În scenariul „optimist”, România ar pierde minimum 30% din sumele așteptate în 2026, adică circa 3,5 miliarde euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În funcție de reacția statului, analiza descrie două variante: dacă proiectele se opresc: creșterea economică scade cu 0,2–0,3 puncte procentuale, statul pierde 600–700 milioane euro (aprox. 3,0–3,5 miliarde lei) din taxe, iar deficitul ajunge la 6,43% din PIB; dacă statul acoperă diferența din buget: deficitul urcă la 6,9% din PIB. În scenariul „negativ”, pierderea ar ajunge la 50% (aprox. 5,7 miliarde euro, adică aprox. 28,5 miliarde lei), iar în scenariul „critic” la 70% (circa 8 miliarde euro, aprox. 40 miliarde lei). În varianta cu acoperire din bani publici, deficitul ar putea urca până la 7,8% din PIB, cu „probabilitate ridicată” de retrogradare la statutul „junk” (nerecomandat investițiilor), potrivit analizei. Cine plătește nota Concluzia patronatelor este că instabilitatea politică se traduce în costuri concrete pentru companii și cetățeni, prin scumpirea finanțării, presiune pe curs și risc de tăieri sau taxe mai mari, în condițiile în care deficitul și accesul la fonduri europene rămân puncte sensibile pentru credibilitatea financiară a României. [...]
Rusia își împinge finanțarea războiului spre averile oligarhilor , pe fondul unui buget tot mai tensionat, potrivit Focus , care citează informații publicate de The Telegraph despre un demers direct al lui Vladimir Putin pentru a obține „donații” de ordinul miliardelor de la miliardarii ruși. În martie, Putin ar fi convocat la Kremlin un grup de oligarhi la o întâlnire nepublică, unde i-ar fi presat să contribuie financiar pentru continuarea războiului, în condițiile în care Moscova ar urmări să mențină ofensiva până când întreg estul Donbasului ar ajunge sub control rusesc, potrivit The Telegraph. Publicația notează că refuzul Kievului de a se retrage voluntar din zona industrială, ca parte a discuțiilor mediate de SUA, ar fi fost folosit ca justificare pentru o nouă ofensivă. „Donații” de miliarde și semnalul transmis mediului de afaceri The Telegraph relatează că miliardarul Suleiman Kerimov , descris ca fiind puternic sancționat și activ în minerit și finanțe, ar fi promis 100 miliarde ruble (aprox. 1 miliard euro, adică aprox. 5 miliarde lei). Tot The Telegraph susține că și Oleg Deripaska , antreprenor din energie și metalurgie, ar fi indicat că va participa. Pe linie oficială, Kremlinul respinge ideea unei solicitări explicite de bani. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a negat, potrivit The Telegraph, că Putin ar fi cerut activ finanțare și a susținut că un oligarh nenumit ar fi plătit „din proprie inițiativă” o sumă „foarte mare”. În aceeași relatare, Peskov afirmă că multe companii ar considera o datorie să-și arate recunoștința, deoarece succesul lor ar fi strâns legat de stat. Presiune bugetară: cheltuieli militare ridicate, deficit accelerat Miza economică a acestor contribuții este legată de presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice. Potrivit The Telegraph, Rusia alocă acum peste 7% din PIB pentru apărare, iar pentru 2025 ar fi planificat 13,5 trilioane ruble pentru armată, echivalentul a circa 145 miliarde euro (aprox. 725 miliarde lei). În același timp, deficitul bugetar ar fi evoluat rapid la început de an: în ianuarie și februarie 2026 s-ar fi acumulat deja peste 90% din deficitul așteptat pentru întreg anul, conform The Telegraph, citat de Focus. Taxe mai mari și posibile tăieri la cheltuieli civile Pentru a compensa, guvernul ar fi recurs la măsuri fiscale și parafiscale. Focus menționează că, potrivit The Guardian, TVA a fost majorată la 22%, măsură care ar urma să aducă în trei ani circa 600 miliarde ruble (aprox. 6 miliarde euro, adică aprox. 30 miliarde lei). Separat, în 2023, companiile mari ar fi fost obligate la o contribuție unică de 10% pe „profituri suplimentare”, din care statul ar fi încasat aproximativ 320 miliarde ruble (aprox. 3,5 miliarde euro, adică aprox. 17,5 miliarde lei). Deși Rusia ar beneficia de venituri mari din petrol, The Telegraph estimează încasări de circa 570 milioane lire pe zi (aprox. 670 milioane euro, adică aprox. 3,35 miliarde lei) pe fondul cererii ridicate pentru țiței rusesc, guvernul ar lua în calcul reduceri de 10% ale cheltuielilor civile, potrivit aceleiași surse. În acest context, Focus mai notează, citând The Guardian, că Putin ar fi cerut prudență în utilizarea câștigurilor suplimentare, avertizând că piețele pot oscila rapid și că există tentația de a „risipi” banii prin dividende sau cheltuieli publice suplimentare. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB după T1, pe fondul creșterii veniturilor și al scăderii cheltuielilor , potrivit datelor de execuție publicate de Ministerul de Finanțe și prezentate de Ziarul Financiar . În ianuarie–martie, veniturile totale au urcat cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au scăzut cu 2,8%, ceea ce a dus la un deficit de 1,03% din PIB. În termeni nominali, veniturile statului au fost de 158,76 miliarde lei, iar cheltuielile au ajuns la 179,85 miliarde lei. Ce a împins veniturile în sus Un motor important a fost TVA: încasările din această taxă au crescut cu 17,7%, până la 33,63 miliarde lei. Ministerul de Finanțe indică drept factor de susținere creșterea încasărilor ca urmare a modificării cotelor de TVA în 2025. Pe alte linii de venituri, execuția arată: Impozitul pe salarii și venit: 17,97 miliarde lei, +19%, dinamică susținută de avansul impozitului pe dividende (+53%) și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Contribuții de asigurări: 53,28 miliarde lei, +7%. Accize: 10,95 miliarde lei, +9,2%. Sume rambursate de Uniunea Europeană: 13,20 miliarde lei, +43,5%. Unde s-au dus banii: cheltuieli în scădere, dar dobânzi mai mari Pe partea de cheltuieli, reducerea totală față de primele trei luni din 2025 a fost însoțită de evoluții mixte între categorii: Cheltuieli de personal: 40,85 miliarde lei, cu 1,28 miliarde lei mai puțin decât în T1 2025. Bunuri și servicii: 23,56 miliarde lei, +5,8%. Investiții: 21,67 miliarde lei; din acestea, 74,92% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Dobânzi: 13,37 miliarde lei, cu 0,88 miliarde lei peste nivelul din perioada similară; pondere de 0,7% din PIB. Asistență socială: 63,54 miliarde lei, -0,2%. Subvenții: 2,83 miliarde lei, pentru transportul de călători, sprijin pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 milioane lei). Proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile: 15,84 miliarde lei (include și componente aferente cadrului financiar 2014–2020 și 2021–2027, subvenții UE pentru agricultură, fondul de modernizare și finanțări nerambursabile din PNRR ). Datele sunt cele comunicate de Ministerul de Finanțe pentru execuția bugetară după primele trei luni; materialul nu oferă o proiecție pentru întreg anul sau o țintă actualizată de deficit. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , iar Guvernul mizează că această ajustare va susține credibilitatea României pe piețele de finanțare, într-un context de dobânzi în creștere și costuri mai mari de împrumut, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că datele execuției bugetare pe primul trimestru reconfirmă „reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate” față de aceeași perioadă din 2025 și a descris evoluția drept „un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României”, pe fondul sensibilității piețelor la derapaje fiscale. Ce arată execuția bugetară după primele trei luni Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor , deficitul bugetului general consolidat în T1 2026 a fost de 21,09 miliarde de lei (1,03% din PIB) , față de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în T1 2025. Ministerul indică o diminuare de 1,25 puncte procentuale ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nazare a punctat și dinamica veniturilor, care ar fi crescut cu 12,3% , „peste ritmul economiei”, pe fondul măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și al îmbunătățirii colectării. În același timp, ministrul a menționat creșterea restituirilor de TVA, ca element de sprijin pentru lichiditatea din economie. Ajustarea: control al cheltuielilor, fără tăierea investițiilor Pe partea de cheltuieli, ministrul afirmă că se vede o scădere a acestora ca pondere în PIB și „disciplină”, inclusiv la cheltuielile de personal, susținând ideea că ajustarea nu vine doar din venituri. Un punct central al mesajului este menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate „preponderent din fonduri europene”, ceea ce ar reduce presiunea pe deficit și pe împrumuturile interne. Nazare a mai spus că „creșterea puternică” a sumelor rambursate de Uniunea Europeană ar confirma accelerarea absorbției fondurilor europene, considerată prioritate în acest an. De ce contează pentru costul finanțării În mesajul său, ministrul leagă explicit consolidarea fiscală de reacția piețelor, în condițiile în care dobânzile cresc și investitorii penalizează rapid derapajele. El și-a exprimat speranța că publicarea datelor va contribui la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor „un argument” privind direcția finanțelor publice. Ce urmează Din informațiile prezentate rezultă că Guvernul își bazează strategia de reducere a deficitului pe combinația dintre venituri mai mari (prin colectare și bază de impozitare) și controlul cheltuielilor, cu păstrarea investițiilor susținute din fonduri europene. Materialul nu oferă detalii despre ținte pentru trimestrele următoare sau despre măsuri suplimentare, dincolo de interpretarea ministrului asupra execuției din T1. [...]
Datoria publică a Ungariei a urcat la 125 miliarde euro și limitează marja noului guvern , într-un moment în care riscul unei deteriorări economice ar putea produce efecte în lanț la nivelul Uniunii Europene, potrivit Libertatea . Suma este echivalentă cu aproximativ 13.000 de euro pe cap de locuitor, iar materialul indică faptul că, în absența unei redresări economice globale, Ungaria ar putea ajunge „în pragul falimentului”, cu „consecințe serioase” pentru UE. Presiunea pe buget: spațiu redus de manevră pentru Péter Magyar În acest context, Péter Magyar, prezentat drept noul lider al Ungariei, ar urma să se confrunte rapid cu constrângerile economice. Publicația notează că, în următoarele două-trei luni, acesta „va înțelege pe deplin gravitatea” crizei, însă opțiunile de intervenție sunt descrise ca fiind „extrem de limitate”. Libertatea mai relatează, citând publicația slovacă Aktuality.sk, că Magyar nu ar avea „puterea sau motivația” să tensioneze relațiile cu statele mai influente din UE, spre deosebire de predecesorul său, Viktor Orbán. Miza pentru UE: vulnerabilități și blocaje în decizii Articolul leagă fragilitatea economică a Ungariei de potențiale efecte asupra Uniunii Europene și amintește, ca element de context, tensiunile recente din jurul deciziilor comune care necesită unanimitate. În același material este menționată și reluarea fluxului de petrol prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia, precum și faptul că UE a aprobat un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei pe următorii doi ani, după deblocarea politică asociată acestor livrări. Compania ungară MOL a confirmat primirea petrolului la stațiile de pompare Fényeslitke și Budkovce, după o întrerupere de aproape trei luni. Totodată, textul punctează că Ungaria și Slovacia continuă să depindă de Rusia pentru necesarul energetic, în timp ce majoritatea statelor UE au renunțat la importurile de petrol rusesc. [...]
Președintele Nicușor Dan promite reducerea deficitului pentru a limita presiunea dobânzilor asupra firmelor , într-un mesaj transmis antreprenorilor la RBL Summit , pe fondul unei „perioade politice complicate”, potrivit Economedia . În mesajul video difuzat marți, 28 aprilie, Nicușor Dan a reiterat două direcții pe care spune că România le va menține: orientarea „occidentală” și „cursul de reducere a deficitului bugetar”. Miza invocată explicit este costul finanțării: reducerea deficitului ar trebui să ajute la evitarea unei poveri mai mari a dobânzilor care „să nu împovăreze mediul privat”. „Ce pot eu să vă garantez este că România își va păstra direcția occidentală și, de asemenea, că va păstra cursul de reducere a deficitului, astfel încât dobânzile să nu împovăreze mediul privat.” Ce mesaj transmite mediului de afaceri Președintele a spus că este nevoie de „dialog între public și privat” și și-a declarat disponibilitatea pentru acest tip de discuție. În intervenție, el a punctat și câteva teme pe care le consideră relevante pentru agenda economică: poziționarea economiei românești în economia globală și avantajele competitive; mecanismele prin care aceste avantaje pot fi susținute; stimularea antreprenoriatului, „în special la tineri”; atragerea de capital în economia românească. Context: RBL Summit, 28–29 aprilie, București RBL Summit are loc în perioada 28–29 aprilie, la București, iar tema ediției din acest an este „Puterea transformării. De la lideri la schimbare reală”. Materialul este prezentat de publicație ca „știre în curs de actualizare”, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar pentru reducerea deficitului. [...]
