Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Comisia Europeană vrea ca UE să-și crească veniturile din taxe proprii din 2028, pentru a putea rambursa datoria comună contractată în pandemie fără să ceară contribuții mai mari de la statele membre și fără să taie din programele tradiționale ale bugetului, potrivit Politico.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus la Strasbourg că „noi resurse proprii” (termenul UE pentru venituri colectate direct la nivel european) sunt „indispensabile”. În lipsa lor, alternativa ar fi fie creșterea contribuțiilor naționale, fie reducerea capacității de cheltuire a Uniunii.
Miza imediată este negocierea bugetului multianual al UE pentru perioada 2028–2034, care trebuie agreat până la finalul lui 2027, deși liderii europeni speră la un acord până la finalul lui 2026. Negocierile se anunță tensionate între state precum Germania, care vor să reducă presiunea asupra bugetelor naționale, și Parlamentul European, care a propus depășirea pragului de 2.000 de miliarde de euro.
În paralel, UE urmează să înceapă rambursarea celor 390 de miliarde de euro împrumutați prin datorie comună pentru pachetul de redresare post-Covid-19. Această obligație trebuie „împăcată”, potrivit articolului, cu finanțarea în continuare a agriculturii, investițiilor în regiuni mai sărace și a cheltuielilor pentru industrie, inovare și apărare.
Comisia a propus în iulie un pachet de măsuri pentru creșterea „resurselor proprii”, care ar include:
Potrivit Comisiei, pachetul ar aduce 66 de miliarde de euro pe an.
Separat, Parlamentul European cere introducerea unor taxe pe jocurile de noroc online, pe giganții din tehnologie și pe firmele din zona cripto.
Propunerile de taxe noi au fost, în mod tradițional, respinse de statele membre, care se opun extinderii puterii Bruxelles-ului asupra politicilor fiscale. Totuși, la o reuniune în Cipru de săptămâna trecută, liderii naționali au cerut Comisiei să analizeze și taxele propuse de Parlament.
În prezent, „resursele proprii” ale UE includ, între altele, taxele vamale și o contribuție legată de deșeurile din ambalaje de plastic nereciclate.
Recomandate
Apple a virat 17 miliarde de dolari (aprox. 77 mld. lei) impozit pe profit în Irlanda în 2025 , sumă care a ajuns să reprezinte 40% din totalul global al companiei, pe fondul scadenței plății din dosarul UE privind taxe restante, potrivit 9to5Mac . Datele provin din noi raportări fiscale cerute de regulile UE pentru companiile mari, relatează Financial Times . Totalul de 17 miliarde de dolari include și taxe restante din disputa de durată cu Uniunea Europeană, încheiată în 2024, când instanța supremă a UE a decis că Irlanda a acordat Apple ajutor de stat ilegal și a menținut ordinul de recuperare a până la 13 miliarde de euro (aprox. 65 mld. lei) în taxe neplătite. Ce arată raportările: profituri mari „trecute” prin Irlanda Potrivit Financial Times, noile documente indică faptul că „un sfert din profiturile globale înainte de impozitare” ale Apple în anul până în septembrie 2025 au fost înregistrate prin entitățile sale din Irlanda, unde compania are circa 3% din forța de muncă. Apple are 5.575 de angajați în Irlanda (sediul său european) și 4.089 în Germania. Publicația citează și o comparație a profitului înainte de impozitare per angajat, pe baza raportărilor: Irlanda: 6 milioane de dolari per angajat Germania: 51.000 de dolari per angajat Taxe plătite în Germania: 153 milioane de dolari (aprox. 695 mil. lei), adică 0,3% din totalul companiei Miza de reglementare: cum a motivat UE cazul „taxelor restante” În disputa cu UE, Apple a negat că ar fi primit ajutor de stat ilegal și a susținut că a respectat legislația fiscală irlandeză. Compania a argumentat că profiturile vizate sunt atribuibile proprietății intelectuale dezvoltate în SUA și ar trebui impozitate acolo. Instanța UE a dat însă dreptate Comisiei Europene , care a susținut că două decizii fiscale irlandeze au permis Apple să aloce cea mai mare parte a profiturilor înregistrate de Apple Sales International și Apple Operations Europe către „sedii centrale” fără angajați și fără prezență fizică. Poziția Apple: „cifrele nu spun toată povestea” În reacția transmisă către Financial Times, Apple a spus că este „în mod constant unul dintre cei mai mari contribuabili din lume” și a susținut că noile raportări nu surprind integral ce plătește în diverse țări. Compania a mai afirmat că aceste date se concentrează pe impozitul pe profit legat de locul unde sunt deținute activele, nu pe alte taxe (de exemplu TVA), colectate în funcție de locul unde se află clienții. [...]
Senatul a eliminat scutirea de accize pentru alcoolul produs în gospodării , după reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan, ceea ce readuce obligația de taxare pentru distilatele făcute pentru consum propriu, potrivit Newsweek . Miza deciziei este una de reglementare și conformare fiscală : inițiativa care ar fi permis producția de alcool fără accize a fost retrimisă în Parlament de la Cotroceni, pe motiv de risc de neconformare cu directivele europene privind fiscalitatea și de potențială competiție neloială pe piața băuturilor spirtoase. În comisiile de specialitate ale Senatului, senatorii au votat eliminarea amendamentelor care introduceau facilitatea pentru micii producători casnici, reinstaurând obligația de taxare „a fiecărui litru de distilat” obținut în gospodărie, conform relatării. Ce prevedea scutirea și cum a apărut în lege Scutirea fusese introdusă de deputați în proiectul de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 , care modifică mai multe prevederi din Codul fiscal. Camera Deputaților a adoptat proiectul la 20 mai 2026. Conform amendamentului citat de Digi24 , facilitatea ar fi urmat să se aplice gospodăriilor înscrise în Registrul agricol, cu condiția ca băuturile să fie produse pentru consum propriu și să nu fie destinate vânzării (detalii în materialul Digi24 ). De ce contează: risc de infringement și presiune pe colectare În motivarea invocată în raportul comisiei, eliminarea scutirii este prezentată ca măsură pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat membru pentru nerespectarea legislației UE) pe zona de fiscalitate. „Eliminarea scutirii este singura opțiune responsabilă pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement pe fiscalitate. Producția casnică rămâne permisă, dar trebuie contabilizată și taxată conform reglementărilor europene.” Pe scurt, producția în gospodărie rămâne posibilă, însă fără regim de „gratuitate” fiscală, într-un context în care, potrivit articolului, autoritățile invocă atât riscul de evaziune pe piața neagră a alcoolului, cât și presiunea de a evita derogări care pot intra în conflict cu regulile europene. [...]
UE mută accentul fiscal spre raportare digitală și schimb automat de date , ceea ce va crește capacitatea autorităților de a identifica venituri impozabile din online și va schimba costurile de conformare pentru companii, potrivit Adevărul . Miza este adaptarea unui sistem construit pe „prezență fizică” la o economie în care firmele pot avea clienți într-o țară fără sediu sau infrastructură locală. De ce devine taxarea mai dificilă în economia digitală Modelul tradițional de impozitare a fost legat de locul în care o companie are sedii și angajați. În economia digitală, o firmă poate genera venituri dintr-o piață și poate folosi datele și interacțiunile utilizatorilor fără o prezență comercială importantă în acel stat. Consecința: o parte din profiturile din activități digitale poate ajunge să nu fie impozitată acolo unde sunt utilizatorii și consumatorii, în limitele regulilor actuale. Reforma pentru marile grupuri: realocare și impozit minim Un pilon al schimbării este reforma globală a impozitării companiilor, construită în jurul acordului OCDE/G20 , cu două componente: Pilonul 1 : realocarea unei părți din drepturile de impozitare către țările unde marile grupuri au clienți și activitate economică, chiar fără prezență fizică tradițională. Pilonul 2 : rată efectivă minimă de impozitare de 15% pentru cele mai mari grupuri multinaționale, pentru a limita transferul profiturilor către jurisdicții cu impozitare foarte redusă. Pentru companii, implicația este că strategia fiscală nu mai poate fi evaluată doar prin prisma sediului: contează tot mai mult unde sunt clienții, unde se generează valoarea și cum sunt distribuite profiturile între jurisdicții. Platforme și criptoactive: mai multă transparență prin schimb de informații UE extinde instrumentele de control prin schimb automat de informații: DAC7 : statele membre fac schimb automat de informații despre veniturile obținute de comercianți prin platforme digitale, cu obiectivul de a reduce evaziunea și de a apropia condițiile de concurență între comerțul online și economia tradițională. DAC8 : schimb automat de informații privind veniturile raportate de furnizorii de servicii pentru criptoactive, pe fondul caracterului transfrontalier și, uneori, descentralizat al tranzacțiilor. Mesajul pentru investitori și companii, în lectura publicației, este că obligațiile fiscale nu dispar odată cu digitalizarea, ci se schimbă modul în care sunt urmărite și verificate. TVA „în era digitală”: raportare aproape în timp real și e-facturare O componentă majoră este pachetul „TVA în era digitală”, aprobat de Consiliul UE în martie 2025, care urmărește reducerea fraudei, simplificarea obligațiilor și digitalizarea raportării. Contextul: pentru 2021, pierderile estimate din TVA la nivelul UE au fost de 61 de miliarde de euro (aprox. 305 miliarde lei ). Elementele-cheie din calendarul menționat: raportare digitală „în timp aproape real” pentru tranzacțiile transfrontaliere, pe baza facturilor electronice; sistemul european ar urma să devină operațional în 2030 ; interoperabilitate deplină între sistemele naționale în 2035 . Estimările europene citate indică un potențial de reducere a fraudei în TVA cu până la 11 miliarde de euro pe an (aprox. 55 miliarde lei ) și scăderea costurilor administrative și de conformare cu peste 4,1 miliarde de euro pe an (aprox. 20,5 miliarde lei ) în următorul deceniu. Ce se schimbă practic pentru firme Digitalizarea fiscalității are două efecte paralele: autoritățile obțin mai multe date și pot identifica mai rapid tranzacții și venituri impozabile, iar companiile pot beneficia de proceduri mai standardizate și de reducerea unor obligații administrative, mai ales când operează în mai multe state membre. Pentru IMM-urile care vând în alte țări din UE, extinderea ghișeelor unice pentru TVA poate reduce nevoia de proceduri fiscale separate în fiecare stat. În ansamblu, direcția este una de control mai automatizat și raportare mai rapidă , pe măsură ce activitatea economică devine tot mai puțin legată de un loc fizic. Pentru context suplimentar din aceeași serie editorială, Adevărul trimite la materialele: studiu despre comerțul online din afara UE și „Economia în era digitală” . [...]
Italia renunță la taxa auto pentru 14,5 milioane de vehicule, cu un cost bugetar estimat la peste 2 miliarde de euro , într-o decizie care adaugă presiune pe finanțele publice ale unei țări cu datorie ridicată, potrivit Agerpres . Măsura, anunțată de premierul Giorgia Meloni , vizează eliminarea „ bollo auto ” pentru 14,5 milioane de autoturisme și motociclete. Conform informațiilor citate de Agerpres din Reuters și ANSA, impactul asupra bugetului de stat – „deja sub presiune” – ar urma să depășească 2 miliarde de euro. Cine beneficiază și în ce condiții Scutirea se aplică: tuturor motocicletelor; peste 70% dintre autoturismele mici și medii, cu putere de până la 80 kW. Beneficiul este limitat la un singur vehicul per cetățean , potrivit comunicatului biroului premierului. „Astăzi, guvernul elimină una dintre taxele cele mai detestate de italieni”, a transmis Meloni, referindu-se la „bollo auto”. Nota de plată și întrebarea finanțării În 2027, scutirea ar urma să coste statul 2,36 miliarde de euro (aprox. 11,8 miliarde lei) , conform unui proiect consultat de Reuters. Agenția notează că nu este clar din ce surse va fi finanțată inițiativa. Contextul fiscal rămâne tensionat: potrivit celui mai recent plan bugetar, care urmează să fie actualizat în următoarele săptămâni, Italia estimează că datoria publică va atinge un vârf de aproape 139% din PIB în acest an, depășind Grecia și devenind astfel cea mai îndatorată țară din zona euro. Context politic și presiuni suplimentare pe buget Decizia vine în perspectiva alegerilor legislative de anul viitor, pe fondul scăderii coaliției conservatoare în sondaje și al presiunii din partea Viitorului Național (Futuro Nazionale, FN), un partid de extremă-dreapta condus de Roberto Vannacci, care câștigă teren. Criticii au respins măsura, susținând că ar încerca să mute atenția de la scumpirea combustibililor. Un consilier apropiat al lui Vannacci, Rossano Sasso, a comparat decizia cu un tratament ineficient: „Este ca și cum ai trata pneumonia cu o pastilă pentru gât.” Prețurile combustibililor sunt în creștere de câteva luni, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran, care perturbă aprovizionarea globală. În acest context, guvernul italian a cheltuit până acum 2,8 miliarde de euro (aprox. 14 miliarde lei) pentru a finanța reducerea accizelor, potrivit aceleiași relatări. [...]
Din 2027, inspectorii ANAF vor fi plătiți în funcție de rezultate, inclusiv cu penalizări la salariu pentru neperformanță , potrivit Adevărul . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că evaluarea va trece de la „câte controale” la „cât de corecte și sustenabile” sunt deciziile luate în urma controalelor. Ce se schimbă în evaluarea inspectorilor Nazare anunță introducerea, din 2027, a unor indicatori de performanță (KPI – indicatori-cheie de performanță) și a unor instrumente de evaluare „clare, măsurabile și verificabile”. În noul model, nu va mai conta doar numărul de controale sau sumele stabilite inițial, ci dacă inspectorul: a identificat corect riscul fiscal; a direcționat controlul către zona potrivită; a luat o decizie corectă; a obținut un rezultat „justificat și sustenabil”. Ministrul afirmă că, printr-o hotărâre adoptată de Guvern „săptămâna aceasta”, neperformanța va putea duce la reduceri salariale, iar performanța va fi „măsurată și recompensată”, după modele din mediul privat. Evaluarea ar urma să urmărească separat rezultatul instituției, al structurii și contribuția individuală. Miza: controale țintite, pe baza datelor, nu „volum” Reforma ANAF este prezentată ca o trecere de la controale multe la controale țintite, bazate pe analiza de risc și pe utilizarea datelor. În acest context, Nazare indică drept instrumente deja introduse sau în curs: Declarația Unică digitală precompletată; platforma eLicitațiiANAF; aplicația iBon pentru verificarea bonurilor fiscale; noi instrumente de raportare digitală; noul SPV (Spațiul Privat Virtual) și noul portal ANAF, aflate în finalizare. Ministrul susține că RO e-Factura și SAF-T (fișier standard de control fiscal) permit confruntarea datelor fiscale cu „realitatea economică” și orientarea controalelor către zone cu risc fiscal. Context bugetar și exemple invocate de Ministerul Finanțelor Nazare leagă schimbările de evoluții recente ale colectării și deficitului. Potrivit acestuia, în primele șapte luni din 2026 deficitul a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2% față de primele șapte luni ale anului trecut. Ca exemple de controale cu rezultate, ministrul menționează: un caz în comerțul cu utilaje agricole, unde ANAF a stabilit 87 milioane de lei TVA suplimentar; un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, cu un prejudiciu de peste 26 milioane de lei, legat de introducerea în România a peste 2.000 de autoturisme second-hand; un complex turistic unde au fost identificate 4,3 milioane de lei ca salarii nefiscalizate; obligații suplimentare de 1,88 milioane de lei ar fi fost achitate integral la buget. Legătura cu PNRR și ce urmează Ministrul afirmă că noul sistem de evaluare este un element central al unui nou jalon din PNRR și că reforma nu ar trebui să se limiteze la achiziții de sisteme informatice sau la acte normative, ci să schimbe modul de lucru și stimulentele interne. Pentru companii, mesajul principal este că ANAF își propune să își concentreze controalele pe zonele cu risc fiscal „real”, pe baza datelor, iar în interiorul instituției să introducă o logică de recompensare/penalizare legată de calitatea și sustenabilitatea rezultatelor. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor spune că reforma ANAF se vede în colectare și deficit , invocând atât creșteri de venituri, cât și schimbări operaționale (digitalizare și controale orientate pe risc), potrivit G4Media . Alexandru Nazare susține că „reforma” nu mai este o noțiune abstractă, ci una măsurabilă în cifre și în modul de lucru al administrației fiscale. Ce indicatori pune Nazare pe masă: deficit mai mic, venituri mai mari Nazare afirmă că, în primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2%. El indică și o accelerare a colectării încă din 2025: august–decembrie 2025: ANAF ar fi colectat 215,18 miliarde lei, cu 10,2% (19,86 miliarde lei) peste aceeași perioadă din 2024; primele șase luni din 2026: colectarea ar fi ajuns la 267,6 miliarde lei, cu 22,4 miliarde lei peste primul semestru din 2025. Ministrul mai menționează îndeplinirea țintei din PNRR privind creșterea cu 2,5 puncte procentuale a veniturilor curente în 2025 față de nivelul de bază din 2019, precizând că nu este un rezultat „exclusiv ANAF”, dar îl consideră relevant pentru efectele schimbării de politică fiscală și administrare a veniturilor. Schimbarea de abordare: controale mai țintite, pe baza analizei de risc Un punct central al mesajului este mutarea accentului „de la volum către analiză de risc bazată pe date”, inclusiv cu utilizarea AI (inteligență artificială), adică sisteme care pot identifica tipare și anomalii în seturi mari de date. În lista de măsuri invocate pentru ultimul an intră: Declarația Unică digitală precompletată; platforma eLicitațiiANAF; aplicația iBon; noi instrumente de raportare digitală. Nazare mai spune că noul SPV (Spațiul Privat Virtual) și noul portal ANAF sunt „în curs de finalizare”, iar RO e-Factura și SAF-T (fișier standard de control fiscal, cu date contabile/fiscale raportate într-un format unitar) permit deja confruntarea datelor fiscale cu „realitatea economică” și orientarea controalelor către „riscul fiscal real”. Din 2027: evaluarea inspectorilor prin KPI și sancțiuni pentru neperformanță Nazare anunță că din 2027 ar urma să fie introduși KPI (indicatori-cheie de performanță) și instrumente de evaluare „clare, măsurabile și verificabile”, ca parte a unui jalon PNRR. Ideea, în formularea sa, este schimbarea stimulentelor interne: nu doar numărul de controale sau sumele stabilite inițial, ci dacă riscul a fost identificat corect, controlul a fost țintit corect și decizia este „justă și sustenabilă”. Totodată, ministrul afirmă că o hotărâre adoptată de Guvern „săptămâna aceasta” introduce consecințe pentru neperformanță în ANAF, inclusiv reduceri salariale, iar performanța ar urma să fie evaluată și recompensată. Exemple de controale: TVA suplimentar și obligații achitate Ca ilustrare a controalelor, Nazare indică trei cazuri: 87 milioane lei TVA suplimentar stabilit într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole, după corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA și documentelor de transport; un prejudiciu de peste 26 milioane lei într-un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, în care ar fi fost introduse în România peste 2.000 de autoturisme second-hand; la un complex turistic, salarii nefiscalizate de 4,3 milioane lei, cu obligații suplimentare de 1,88 milioane lei, achitate integral la buget. În final, ministrul leagă eficientizarea administrației fiscale de consolidarea fiscală, pe care o descrie drept condiție pentru „costuri de finanțare mai reduse” și un mediu de afaceri mai competitiv, insistând că statul trebuie să-și demonstreze propria disciplină instituțională dacă cere conformare mediului privat. [...]
