Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Comisia Europeană vrea ca UE să-și crească veniturile din taxe proprii din 2028, pentru a putea rambursa datoria comună contractată în pandemie fără să ceară contribuții mai mari de la statele membre și fără să taie din programele tradiționale ale bugetului, potrivit Politico.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus la Strasbourg că „noi resurse proprii” (termenul UE pentru venituri colectate direct la nivel european) sunt „indispensabile”. În lipsa lor, alternativa ar fi fie creșterea contribuțiilor naționale, fie reducerea capacității de cheltuire a Uniunii.
Miza imediată este negocierea bugetului multianual al UE pentru perioada 2028–2034, care trebuie agreat până la finalul lui 2027, deși liderii europeni speră la un acord până la finalul lui 2026. Negocierile se anunță tensionate între state precum Germania, care vor să reducă presiunea asupra bugetelor naționale, și Parlamentul European, care a propus depășirea pragului de 2.000 de miliarde de euro.
În paralel, UE urmează să înceapă rambursarea celor 390 de miliarde de euro împrumutați prin datorie comună pentru pachetul de redresare post-Covid-19. Această obligație trebuie „împăcată”, potrivit articolului, cu finanțarea în continuare a agriculturii, investițiilor în regiuni mai sărace și a cheltuielilor pentru industrie, inovare și apărare.
Comisia a propus în iulie un pachet de măsuri pentru creșterea „resurselor proprii”, care ar include:
Potrivit Comisiei, pachetul ar aduce 66 de miliarde de euro pe an.
Separat, Parlamentul European cere introducerea unor taxe pe jocurile de noroc online, pe giganții din tehnologie și pe firmele din zona cripto.
Propunerile de taxe noi au fost, în mod tradițional, respinse de statele membre, care se opun extinderii puterii Bruxelles-ului asupra politicilor fiscale. Totuși, la o reuniune în Cipru de săptămâna trecută, liderii naționali au cerut Comisiei să analizeze și taxele propuse de Parlament.
În prezent, „resursele proprii” ale UE includ, între altele, taxele vamale și o contribuție legată de deșeurile din ambalaje de plastic nereciclate.
Recomandate
Senatul a eliminat scutirea de accize pentru alcoolul produs în gospodării , după reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan, ceea ce readuce obligația de taxare pentru distilatele făcute pentru consum propriu, potrivit Newsweek . Miza deciziei este una de reglementare și conformare fiscală : inițiativa care ar fi permis producția de alcool fără accize a fost retrimisă în Parlament de la Cotroceni, pe motiv de risc de neconformare cu directivele europene privind fiscalitatea și de potențială competiție neloială pe piața băuturilor spirtoase. În comisiile de specialitate ale Senatului, senatorii au votat eliminarea amendamentelor care introduceau facilitatea pentru micii producători casnici, reinstaurând obligația de taxare „a fiecărui litru de distilat” obținut în gospodărie, conform relatării. Ce prevedea scutirea și cum a apărut în lege Scutirea fusese introdusă de deputați în proiectul de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 , care modifică mai multe prevederi din Codul fiscal. Camera Deputaților a adoptat proiectul la 20 mai 2026. Conform amendamentului citat de Digi24 , facilitatea ar fi urmat să se aplice gospodăriilor înscrise în Registrul agricol, cu condiția ca băuturile să fie produse pentru consum propriu și să nu fie destinate vânzării (detalii în materialul Digi24 ). De ce contează: risc de infringement și presiune pe colectare În motivarea invocată în raportul comisiei, eliminarea scutirii este prezentată ca măsură pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat membru pentru nerespectarea legislației UE) pe zona de fiscalitate. „Eliminarea scutirii este singura opțiune responsabilă pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement pe fiscalitate. Producția casnică rămâne permisă, dar trebuie contabilizată și taxată conform reglementărilor europene.” Pe scurt, producția în gospodărie rămâne posibilă, însă fără regim de „gratuitate” fiscală, într-un context în care, potrivit articolului, autoritățile invocă atât riscul de evaziune pe piața neagră a alcoolului, cât și presiunea de a evita derogări care pot intra în conflict cu regulile europene. [...]
ANAF a început să impună efectiv „taxa pe lux” prin notificări , iar proprietarii vizați riscă stabilirea din oficiu a obligației de plată, cu dobânzi și penalități, dacă nu depun declarația cerută, potrivit Digi24 . Miza practică a demersului este una de conformare fiscală: după ce termenul-limită de depunere a declarației a trecut (30 septembrie), inspectorii ANAF trimit somații către cei care nu au completat formularul necesar, iar neîndeplinirea obligației poate declanșa calcularea taxei „din oficiu”, în baza Codului de procedură fiscală . Cine intră în vizor și ce trebuie făcut Conform informațiilor publicate, notificările vizează proprietarii de bunuri considerate „de lux”, respectiv mașini și case scumpe. În cazul imobilelor, sunt menționate explicit locuințele rezidențiale cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane de lei. Pentru conformare, contribuabilii trebuie să depună formularul 216. Publicația notează că, dacă declarația nu este transmisă în termen de 15 zile, ANAF a început deja să trimită notificări. Ce riscă cei care nu se conformează Dacă declarația nu este depusă în termenul indicat, ANAF poate: să stabilească obligația de plată „din oficiu”; să adauge dobânzi și penalități; să aplice sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurii. Din datele disponibile în material nu reiese câți contribuabili au fost notificați sau ce sume estimează statul că va colecta prin această taxă. [...]
ANAF vrea să scurteze verificarea debitorilor din străinătate, mutând-o la nivel central , printr-o schimbare de procedură care ar permite Biroului central de legătură să consulte direct bazele de date disponibile instituției, fără intermedierea administrațiilor fiscale teritoriale, potrivit Digi24 . Măsura apare într-un proiect de ordin publicat joi, 29 octombrie, și vizează cooperarea cu autorități din alte state pentru recuperarea datoriilor fiscale. Proiectul modifică și completează Ordinul ANAF nr. 197/2018 , care reglementează organizarea și funcționarea Biroului central de legătură – structura care colaborează cu autoritățile fiscale din alte țări și cu Comisia Europeană în domeniul asistenței reciproce la recuperarea creanțelor (taxe, impozite și alte obligații bugetare). Ce se schimbă operațional: verificarea nu mai trece prin teritoriu În prezent, când o autoritate străină cere informații despre un debitor cu bunuri sau venituri în România, solicitarea ajunge la administrația fiscală teritorială competentă, care verifică datele și le transmite apoi Biroului central de legătură, pentru a fi comunicate mai departe. Prin proiectul de ordin, ANAF propune ca angajații Biroului central de legătură să poată soluționa direct cererile, prin consultarea bazelor de date la care instituția are deja acces, în baza protocoalelor și acordurilor de colaborare și schimb de informații încheiate cu alte instituții. Dacă datele sunt disponibile acolo, nu ar mai fi necesară trimiterea solicitărilor către structurile teritoriale. Documentul mai prevede că Biroul central de legătură poate furniza autorității solicitante „orice informații pe care le apreciază că sunt relevante”, în scopul recuperării creanțelor bugetare. Justificarea invocată în referatul de aprobare este digitalizarea activității ANAF și centralizarea informațiilor. De ce contează: timp de răspuns mai mic în recuperarea transfrontalieră Prin eliminarea unor etape administrative, obiectivul este reducerea timpului de răspuns la solicitările venite din străinătate și limitarea numărului de cereri care trebuie rezolvate prin administrațiile fiscale teritoriale. În practică, persoanele și companiile care au datorii fiscale într-un stat, dar dețin bunuri sau venituri în altul, ar putea fi identificate mai rapid în cadrul solicitărilor de asistență transmise între autorități. Mecanismul funcționează și invers, atunci când România cere sprijin altor state pentru recuperarea unor datorii. Schimb de informații și prin EESSI, sistemul european pentru securitate socială Proiectul introduce și prevederi privind utilizarea EESSI (Electronic Exchange of Social Security Information) , un sistem european de schimb electronic de informații în domeniul securității sociale. Potrivit referatului de aprobare, cererile standardizate de informații, notificare și recuperare a creanțelor din această categorie sunt deja transmise prin EESSI, iar ANAF urmărește să includă explicit această modalitate de comunicare în procedurile de asistență reciprocă la recuperare. Pentru cererile care intră sub incidența normelor europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, transmiterea și primirea informațiilor se vor putea face pe hârtie sau prin sistemul electronic, în condițiile prevăzute de legislație. Ce nu se schimbă pentru contribuabili Potrivit articolului, modificările propuse nu introduc taxe sau impozite noi și nici obligații suplimentare de plată. Ele vizează modul în care ANAF obține și transmite informații în procedurile de recuperare a datoriilor între state. Totodată, proiectul nu înseamnă recuperarea „automată” a oricărei datorii din străinătate: procedurile rămân supuse condițiilor din legislația națională și europeană. ANAF nu primește acces nelimitat la date, ci posibilitatea de a consulta direct bazele de date la care are deja drept de acces. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește o relaxare punctuală a unor obligații fiscale și administrative , printr-un proiect de ordonanță „trenuleț” aflat în dezbatere publică, care include eliminarea taxei naționale pentru coletele comandate de pe platforme precum Temu și amânarea introducerii codurilor QR pe bonurile fiscale, potrivit Newsweek . Propunerea privind coletele vizează eliminarea, de la 1 noiembrie, a taxei naționale aplicate comenzilor livrate din platforme de tip Temu. Măsura nu este însă în vigoare: proiectul este în consultare publică și poate fi modificat înainte de adoptare. Amânare cu un an pentru codurile QR pe bonurile fiscale În același proiect, Ministerul Finanțelor propune amânarea cu un an a obligației de introducere a codurilor QR pe bonurile fiscale, ceea ce ar reduce temporar presiunea de conformare pentru comercianți și operatorii care emit bonuri. Reguli noi pentru valorificarea bunurilor confiscate Proiectul schimbă și modul în care ar putea fi vândute bunurile confiscate. Autoritățile ar urma să poată apela, pe lângă mecanismele existente, și la: agenții imobiliare; case de licitații; brokeri. Dacă bunurile nu se vând, proiectul prevede posibilitatea reducerii succesive a prețului de pornire cu 25%, 50% și 75% la licitațiile următoare. Termen pentru cardurile destinate primelor didactice O altă prevedere din proiect stabilește data de 31 decembrie ca termen pentru alimentarea cardurilor destinate primelor didactice. Toate măsurile sunt, deocamdată, la nivel de propunere și „pot suferi modificări înainte de adoptare”, conform informațiilor citate de Newsweek din B1TV . [...]
Angajații din Germania pot crește netul din decembrie dacă cer până la 30 noiembrie un „freibetrag” (deducere) la impozitul pe salariu , astfel încât reducerea să fie luată în calcul direct în statul de plată, potrivit Focus . Miza este una operațională: banii ajung mai devreme la angajat, fără să aștepte regularizarea prin declarația anuală. Ce se schimbă practic în fluturașul de salariu Mecanismul descris de publicație presupune depunerea unei cereri de „Lohnsteuer-Ermäßigung” (reducere a reținerii lunare de impozit), prin care administrația fiscală înscrie un „Freibetrag” ca element electronic folosit la calculul impozitului reținut la sursă. Angajatorul îl preia în calcul, iar rezultatul este o reținere mai mică de impozit pe salariu și, implicit, un net lunar mai mare. Termenul-limită pentru anul în curs este 30 noiembrie 2026 . Dacă înscrierea deducerii este procesată la timp și ajunge să fie aplicată în calculul salariului, efectul se poate vedea încă din plata din decembrie . Limitarea importantă: nu scade automat impozitul final pe an Focus subliniază că această facilitate nu reduce automat impozitul anual final . Ea funcționează în principal ca o „devansare” a beneficiului: angajatul primește banii mai repede, în cursul anului, în loc să îi recupereze ulterior prin declarația fiscală. Consecința practică este că, la regularizarea anuală, fiscul calculează impozitul pe baza veniturilor și cheltuielilor efective; dacă situația reală diferă de estimările folosite la acordarea deducerii, poate apărea obligația de plată suplimentară . De ce sunt avantajați navetiștii în 2026 Pentru 2026, Focus indică o schimbare relevantă pentru navetiști: indemnizația de distanță („ Entfernungspauschale ”) este de 38 de cenți/km încă de la primul kilometru , față de regula anterioară, când nivelul de 38 de cenți se aplica abia de la kilometrul 21. Publicația dă și un exemplu de calcul pentru o distanță dus de 22 km și 220 de zile lucrate, care duce la o indemnizație anuală de 1.839,20 euro . Totodată, este menționat pragul de la care are sens cererea de deducere în cursul anului: fiecărui angajat i se aplică automat o deducere forfetară pentru cheltuieli profesionale („Werbungskosten-Pauschale”) de 1.230 euro , iar pentru a cere înscrierea unui „Freibetrag” cheltuielile trebuie să depășească acest nivel cu cel puțin 600 euro (adică, în total, peste 1.830 euro cheltuieli profesionale). În exemplul de 22 km, indemnizația de distanță depășește la limită această bornă, iar alte cheltuieli profesionale pot completa suma. Ce tipuri de cheltuieli pot intra în calcul (exemple din sursă) Pe lângă costurile de deplasare, Focus enumeră cheltuieli care pot crește nivelul deducerii, în funcție de condițiile fiscale și de documentele justificative: formare profesională și echipamente necesare muncii; anumite cheltuieli speciale și poveri excepționale (categorii fiscale distincte); plăți de întreținere, în măsura în care sunt recunoscute fiscal; pierderi din închiriere și arendare; servicii de meșteri și servicii casnice. Publicația notează că pentru multe cheltuieli (cheltuieli profesionale, cheltuieli speciale, poveri excepționale) se aplică o limită de cerere de 600 euro , în timp ce pentru serviciile de meșteri și cele casnice există reguli speciale care pot permite luarea în calcul și fără această limită. Cum se depune cererea și ce obligații apar după Cererea se poate depune online prin portalul Mein ELSTER (platforma fiscală germană), folosind formularul principal și anexele necesare. Pentru depunere, angajatul trebuie să își centralizeze cheltuielile estimate ca fiind deductibile pentru anul respectiv; în funcție de tipul cheltuielilor, pot fi necesare informații suplimentare sau dovezi. Un efect secundar important: cei care își înscriu un „Lohnsteuerfreibetrag” trebuie, de regulă, să depună declarația de venit pentru anul respectiv, cu unele excepții pentru anumite sume forfetare, potrivit sursei. Ce urmează: cerere și pentru 2027 Pentru cei care vor să beneficieze și anul următor, Focus precizează că cererea pentru 2027 poate fi depusă începând cu 1 noiembrie 2026 . În mod obișnuit, deducerea se distribuie pe cele 12 luni, ceea ce poate ridica netul lunar dacă impozitul reținut scade corespunzător. În anumite condiții, se poate cere deducere pentru doi ani calendaristici, iar dacă se schimbă situația (de exemplu, schimbarea jobului sau scăderea semnificativă a costurilor de navetă), angajații trebuie să verifice dacă este necesară informarea fiscului. [...]
Șapte din zece companii nu și-au testat încă pregătirea pentru inspecții fiscale digitale , deși ANAF procesează deja volume masive de date care pot alimenta analize de risc și controale mai țintite, potrivit Economedia , care citează un sondaj EY România . Sondajul „Prețuri de transfer, TVA și inspecții fiscale digitale”, derulat în octombrie 2026, arată că 71% dintre respondenți nu au făcut un exercițiu de pregătire pentru o inspecție fiscală bazată pe datele SAF-T (fișierul standard de control fiscal, transmis către ANAF). În paralel, digitalizarea raportărilor mută „în fapt” începutul unei potențiale controverse fiscale înainte de avizul de inspecție, prin acumularea unei „amprente fiscale digitale” din declarații și documente transmise electronic, avertizează consultanții EY. De ce contează: controale mai puține, dar cu impuneri mai mari Datele citate din activitatea ANAF indică faptul că, în primul semestru din 2026, instituția a procesat peste 1,2 miliarde de facturi electronice, 4,7 milioane de declarații SAF-T și aproape două milioane de deconturi precompletate RO e-TVA. EY susține că acest volum creează premisele unor analize de risc mai sofisticate și ale unor controale mai bine fundamentate. În același timp, raportul de activitate al ANAF pentru S1 2026 consemnează 15.335 de verificări documentare, 3.499 de controale inopinate și 2.729 de notificări de conformare. Călin Stan (Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL) afirmă că, deși numărul controalelor a fost mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, colectarea a rămas la un nivel comparabil, ceea ce ar sugera impuneri mai mari la nivelul contribuabililor. Vulnerabilități: prețuri de transfer și TVA Pe zona prețurilor de transfer (tranzacții intra-grup), sondajul indică probleme de administrare și de susținere a ajustărilor în audit: 59% dintre respondenți nu au un proces formal de testare a rezultatelor tranzacțiilor cu părți afiliate și de corectare din timp a abaterilor față de politica de prețuri de transfer (41% spun că au implementat un astfel de proces); 51% se consideră doar parțial pregătiți să susțină ajustările și rațiunea economică într-un audit fiscal; 29% se declară bine pregătiți și 2% foarte bine pregătiți. EY arată că vulnerabilitatea principală nu mai ține doar de existența documentației, ci de capacitatea de a demonstra că rezultatul economic respectă politica de prețuri de transfer și că ajustările au justificare economică. O altă zonă sensibilă este TVA: aproape două treimi dintre respondenți (63%) spun că nu au analizat sau reanalizat implicațiile de TVA ale ajustărilor de prețuri de transfer în contextul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, menționându-se cauzele Arcomet Towercranes și Stellantis Portugal. Ce spun companiile: solicitări mai complexe și nevoia de transparență Aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep controalele fiscale ca fiind mai solicitante, prin volum și complexitate mai ridicate ale cerințelor; 38% le consideră similare experiențelor anterioare, iar 13% spun că solicitările s-au redus. În relația cu autoritățile fiscale, respondenții indică drept priorități pentru îmbunătățirea interacțiunii cu inspectorii (întrebare cu răspunsuri multiple): 40%: mai multă transparență asupra constatărilor; 31%: termene de răspuns mai lungi, raportate la obiectul solicitărilor; 29%: comunicare mai bună. Sondajul mai arată că 39% dintre respondenți folosesc instrumente de inteligență artificială pentru pregătirea informațiilor și documentelor cerute în inspecții, în timp ce 61% nu le utilizează. Potrivit EY, peste jumătate dintre participanți sunt mari contribuabili, iar concluzia generală este că pregătirea pentru un control fiscal ar trebui tratată ca un proces permanent, cu revizuiri periodice ale zonelor de risc și reconcilierea datelor raportate, pentru a identifica din timp neconcordanțele. [...]
