Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Instabilitatea politică începe să împingă costul finanțării României spre un scenariu de criză , cu dobânzi ridicate, presiune pe curs și riscul pierderii ratingului „investment grade”, potrivit Adevărul . În acest context, inflația a ajuns la 9,9% în martie 2026 (cel mai ridicat nivel din UE), statul se împrumută la costuri care au urcat brusc spre 7,4%, iar cursul a depășit 5,2 lei/euro pe piața interbancară. Economistul Andrei Caramitru spune că România se află într-o zonă de vulnerabilitate severă din perspectiva finanțării, în condițiile în care „contractul” de credibilitate cu finanțatorii externi (Comisia Europeană, bănci internaționale, agenții de rating) ar fi fost „rupt”, iar fluxurile de bani „nu mai intră, ci ies”. În interpretarea sa, apropierea de un deficit de circa 10% a echivalat cu o situație de „quasi-faliment”, iar lipsa unui guvern cu puteri depline amplifică neîncrederea. „Practic, nu mai avem nicio finanțare reală pentru România: banii nu mai intră, ci ies.” De ce contează: riscul de finanțare se poate transmite rapid în economie Caramitru atrage atenția asupra dimensiunii lichidității din lei și a expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat în moneda locală, ceea ce ar putea accelera tensiunile dacă sentimentul pieței se deteriorează. „Avem 200 de miliarde investite în titluri de stat plus 100 și ceva de miliarde depozite, 300 de miliarde de lei lichizi. Jumătate din titlurile de stat în lei sunt deținute de investitori internaționali. Dacă aceștia decid că nu vor să mai fie expuși în lei, povestea se termină rapid.” El mai afirmă că rezerva statului este de 60 de miliarde, în timp ce „300 de miliarde lichidități” se pot mișca rapid, sugerând o limitare a capacității de a gestiona o conversie masivă din lei în euro. Scenariul de avarie: intervenție externă și ajustare dură În lipsa unui guvern care să livreze o agendă de reforme, alternativa indicată este intervenția instituțiilor financiare internaționale, care ar veni, potrivit economistului, cu condiții mai dure decât ajustările discutate anterior, inclusiv austeritate. „Până nu rezolvi mult mai agresiv decât ce s-a discutat problema deficitului, probabil că vorbim de sute de mii de oameni care își vor pierde locul de muncă, zeci de mii de firme care se vor închide, exact cum s-a întâmplat în 2008.” Mediul de afaceri: costuri măsurabile și risc de pierdere a ratingului Patronatele și confederațiile de afaceri invocate în articol susțin că instabilitatea politică are deja costuri directe, vizibile în dobânzi, curs, rate la credite și accesarea fondurilor PNRR. Confederația Patronală Concordia avertizează că ratarea planului de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la pierderea ratingului „investment grade” (rating recomandat pentru investiții), ceea ce ar majora costurile de finanțare. Concordia indică și un scenariu de costuri suplimentare la dobânzi de peste 100 de miliarde de lei până în 2030, dacă instabilitatea se permanentizează și România ajunge într-o situație similară cu Ungaria. În același mesaj, confederația arată că dobânzile la care se împrumută statul au crescut cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31%, iar o deteriorare suplimentară ar însemna costuri mai mari pentru companii și rate mai ridicate pentru populație. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, prin președinta Cristina Chiriac, descrie presiunea cumulată din energie, carburanți și scăderea puterii de cumpărare ca un șoc care se transmite în lanț: fie firmele cresc prețurile (alimentând inflația), fie absorb costurile în marje mai mici, reducând investițiile și capacitatea de angajare. Ce urmează, potrivit sursei Mesajul comun al analiștilor și organizațiilor de business este că prelungirea perioadei fără un guvern cu puteri depline crește probabilitatea unor decizii forțate ulterior, cu costuri mai mari decât cele ale unei corecții făcute la timp: dobânzi mai ridicate pentru stat, presiune pe curs, risc de retrogradare și efecte directe în economie prin creditare, investiții și acces la finanțare europeană. În același context, Adevărul notează separat că, pe piața interbancară, cursul a depășit pragul de 5,2 lei pentru un euro. [...]
RO e-Transport a ajuns să genereze amenzi pentru firme fără intenție de fraudă , iar miza pentru antreprenori este cum contestă sancțiunile și ce riscuri fiscale rămân în practică, potrivit HotNews . Sistemul RO e-Transport este folosit de ANAF pentru monitorizarea transporturilor de bunuri, cu obiectivul declarat de a combate evaziunea fiscală. Într-o analiză citată de HotNews , o avocată din București susține însă că, „de la o vreme”, mecanismul ajunge „în loc să prindă fraudatori” să producă amenzi pentru contribuabili care „nu au intenții de fraudă” și „nu prejudiciază în niciun fel”. Analiza a fost transmisă comunității antreprenoriale prin StartupCafe, iar cazul invocat în titlul materialului vizează patroni amendați de ANAF cu „mii de euro pe firmă” după ce și-au adus mașini din străinătate. HotNews nu detaliază în fragmentul disponibil cuantumul exact al sancțiunilor sau pașii concreți de apărare, trimițând cititorii către materialul integral publicat de StartupCafe. [...]
Detaliile făcute publice despre împrumutul de 1 miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei) luat de Ungaria de la creditori chinezi arată o creștere rapidă a riscului valutar în datoria publică , într-un moment în care finanțarea externă și costurile ei devin tot mai sensibile pentru buget, potrivit Economedia , care citează informații publicate după doi ani de confidențialitate. Împrumutul a fost contractat în primăvara lui 2024, fără o anunțare publică prealabilă, și a devenit vizibil doar parțial în urma unor solicitări de date depuse după alegeri, notează The Daily News Hungary . Finanțarea era echivalentă cu aproximativ 400 de miliarde de forinți la acel moment. Costul finanțării: dobândă variabilă și comisioane Potrivit datelor publicate de Agenția de Gestionare a Datoriei Publice din Ungaria (ÁKK), împrumutul are: dobândă variabilă legată de EURIBOR la șase luni, plus o marjă de 1,5 puncte procentuale; la nivelurile menționate în material, o dobândă anuală de aproximativ 3,916%; o taxă unică de aranjament și de angajament de 0,8% din împrumut, adică aproximativ 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei). Scadență de trei ani și rambursare „dintr-o bucată” Linia de credit a fost acordată de trei instituții chineze: Banca de Dezvoltare a Chinei , Banca de Export-Import a Chinei și Banca Chinei. Banii au fost destinați în principal proiectelor de infrastructură și energie. Împrumutul are o scadență de trei ani, iar rambursarea integrală este prevăzută într-o singură tranșă, în aprilie 2027, potrivit informațiilor citate în articol. De ce contează: crește ponderea datoriei în valută Economiștii citați în material susțin că tranzacția a crescut semnificativ expunerea Ungariei la datoria în valută, ducând datoriile față de creditorii chinezi la peste 1.000 de miliarde de forinți. Totodată, numai acest împrumut ar fi majorat ponderea datoriei publice denominate în valută cu peste 10%, conform aceleiași surse. Contractul integral rămâne secret, pe fondul disputelor privind transparența Deși au fost publicate unele detalii, autoritățile ungare nu fac public contractul integral, argumentând că divulgarea ar afecta „în mod disproporționat” interesele Ungariei în politica financiară și externă. Poziția a fost criticată, inclusiv în contextul unei hotărâri anterioare a unei instanțe, care a stabilit că astfel de acorduri implică fonduri publice și ar trebui să fie accesibile. În paralel, criticii invocă și alternativa unor surse mai ieftine de finanțare, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene rămase parțial neutilizate din cauza disputelor legate de condițiile privind statul de drept, potrivit materialului citat de Economedia. [...]
ANAF a publicat lista datornicilor cu restanțe fiscale din T1 2026 , un instrument cu efect direct de conformare, care expune public firmele (și anumite persoane fizice cu activități independente) peste praguri minime de datorii, potrivit Ziarul Financiar . Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat că „lista rușinii” include contribuabilii care nu și-au achitat obligațiile fiscale aferente perioadei ianuarie–martie 2026, în condițiile legislației în vigoare. Sunt vizate obligațiile restante notificate, existente la sfârșitul trimestrului de raportare și neachitate până la data publicării. Pragurile de la care se face publicarea Nu intră pe listă restanțele sub anumite plafoane, stabilite în funcție de categoria contribuabilului: 500.000 lei pentru debitorii cu calitatea de mare contribuabil ; 250.000 lei pentru contribuabilii mijlocii ; 100.000 lei pentru ceilalți debitori , inclusiv persoane fizice care au restanțe din activități economice independente sau profesii liberale. Baza legală și ce se întâmplă după plată Publicarea este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 , care modifică și completează procedura aprobată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 558/2016 privind publicarea listelor debitorilor cu obligații fiscale restante și cuantumul acestora. ANAF precizează că, după achitarea integrală a obligațiilor, eliminarea din liste se face din oficiu: „În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligațiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care și-a achitat aceste obligații, în sensul eliminării din liste”. Publicația indică faptul că lista poate fi consultată online, însă în materialul disponibil nu este redat linkul direct către documentul ANAF. [...]
Christine Lagarde respinge scenariul de stagflație în zona euro , argumentând că mixul actual de politici și dinamica pieței muncii diferă fundamental de anii ’70, chiar dacă riscurile de inflație ridicată și încetinire economică s-au accentuat, potrivit Economica . Șefa Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că termenul „stagflație” nu descrie corect situația curentă din Europa. În opinia sa, în anii ’70 inflația era persistentă, iar șomajul se afla la un nivel ridicat, în timp ce cadrul monetar și fiscal era „fără legătură” cu cel de acum. „În anii ’70, inflaţia continua, continua, continua într-un ritm sustenabil şi solid, iar şomajul era la un nivel ridicat. Cadrul monetar şi fiscal nu avea nicio legătură cu ceea ce avem în prezent.” În același timp, Lagarde a recunoscut deteriorarea balanței de riscuri: riscurile de creștere a inflației și cele de scădere a economiei „s-au intensificat”, iar prelungirea războiului și menținerea prețurilor ridicate la energie ar amplifica impactul atât asupra inflației, cât și asupra activității economice. BCE a transmis și că așteptările inflaționiste pe termen lung rămân „bine ancorate”, deși pe termen scurt s-au modificat semnificativ, iar Consiliul guvernatorilor nu se angajează anticipat la o traiectorie a dobânzii. Proiecțiile BCE: creștere modestă, nu stagnare Lagarde a indicat că proiecțiile BCE din martie nu arată o economie în stagnare: instituția estima o creștere a PIB-ului zonei euro de 0,9% în 2026, 1,3% în 2027 și 1,4% în 2028. Ea a subliniat că avansul este mai redus, dar că zona euro nu se află „în stagnare” și „în niciun caz în recesiune”, deși a admis că pot fi imaginate scenarii mai negative. În paralel, unii analiști avertizează că șocul prețului energiei ar putea șterge 0,5 puncte procentuale din creșterea economică a zonei euro. Datele Eurostat : avans marginal în T1 2026 Datele Eurostat citate arată o creștere de 0,1% a PIB-ului în zona euro (20 de state) și în UE în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după +0,2% în trimestrul patru din 2025. Față de primul trimestru din 2025, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,8% în zona euro și cu 1% în UE în T1 2026, după +1,3% (zona euro) și +1,4% (UE) în trimestrul precedent. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , pe fondul unei combinații între accelerarea absorbției de fonduri europene și un flux mai mare de lichiditate către companii prin restituiri de TVA, potrivit Ziarul Financiar . Ministerul Finanțelor leagă „execuția bună” din primele trei luni ale anului de aceste două canale, cu efect direct în echilibrul bugetar. Ministerul a publicat raportul de execuție bugetară joi după-amiază, iar ministrul Alexandru Nazare a indicat drept principale motoare ale scăderii deficitului restituirea TVA și absorbția fondurilor europene. Ce a împins deficitul în jos: TVA și fonduri europene În explicația Ministerului Finanțelor, componenta de lichiditate pentru mediul privat a venit din restituiri de TVA, menite să susțină capitalul de lucru al firmelor într-o perioadă pe care ministrul o descrie drept una de „recalibrare economică”. „Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.” Pe partea de venituri și finanțare, ministerul indică depășirea țintelor de colectare internă și accelerarea absorbției fondurilor europene, fără a detalia în material nivelurile exacte ale acestora. Ce urmează: presiune pe cheltuieli și pe implementarea PNRR Deși raportarea pe T1 arată o îmbunătățire a deficitului, ministrul spune că abordarea rămâne una prudentă și cere „rigoare maximă” ordonatorilor de credite (instituțiile care gestionează bugete publice) în utilizarea banului public. „Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.” Miza pentru restul anului, în logica prezentată de minister, este menținerea acestui „echilibru bugetar” prin controlul cheltuielilor și prin continuarea ritmului de implementare a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). [...]
Sorin Grindeanu cere reducerea taxării pe muncă , într-un mesaj de 1 Mai care readuce în prim-plan presiunea fiscală asupra salariilor și miza unei reforme cu impact direct asupra costurilor cu forța de muncă, potrivit Mediafax . Liderul PSD spune că este nevoie de o reformă fiscală „pentru a diminua presiunea pe salariați”, într-un context pe care îl descrie drept „un climat economic plin de incertitudini”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Ce propune, concret, liderul PSD În finalul mesajului, Sorin Grindeanu indică direcția dorită pentru schimbarea fiscală, fără a oferi detalii despre măsuri, calendar sau impact bugetar: „Este timpul să vorbim aplicat de o reducere a taxării pe muncă, o reformă pe care o considerăm necesară pentru a diminua presiunea pe salariați.” Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce taxe ar urma vizate (de exemplu contribuții sociale sau impozit pe venit), nici dacă există o propunere legislativă în lucru. Context politic: atac la adresa premierului Ilie Bolojan În același mesaj, Grindeanu îl critică pe premierul Ilie Bolojan în legătură cu reforma administrației publice, susținând că „sacrificarea a milioane de angajați” nu ar fi „calea social-democraților”. Pentru mediul de afaceri și angajați, tema reducerii taxării muncii rămâne relevantă prin efectul potențial asupra costului total al salariilor și asupra veniturilor nete, însă, în acest stadiu, mesajul nu conține elemente operaționale care să permită evaluarea unei eventuale schimbări fiscale. [...]
Scăderea șomajului în zona euro la 6,2% în martie indică o piață a muncii încă rezilientă , într-un moment în care diferențele dintre statele membre rămân mari, iar România se mișcă în sens invers, cu o ușoară creștere a ratei, potrivit datelor citate de Agerpres din publicația Eurostat . În zona euro, rata șomajului a coborât la 6,2% în martie, de la 6,3% în februarie. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a rămas stabil, la 6% în martie. Pentru România, Eurostat indică o rată a șomajului de 6,1% în martie, în creștere de la 6% în luna precedentă. Ce arată cifrele despre dinamica șomajului în UE Eurostat estimează că în martie erau 13,226 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,984 milioane în zona euro. Față de februarie, numărul șomerilor a scăzut cu 25.000 în UE și cu 63.000 în zona euro, semnalând o îmbunătățire marginală a pieței muncii în ansamblul blocului. Tinerii rămân segmentul vulnerabil În martie, 2,978 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, dintre care 2,354 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a urcat la 15,4% în UE (de la 15,3% în februarie), în timp ce în zona euro a rămas la 14,9%. Diferențe mari între statele membre Cele mai mici rate ale șomajului din UE au fost înregistrate în: Cehia: 3,1% Bulgaria: 3,2% Polonia: 3,3% Malta: 3,5% La polul opus, cele mai ridicate rate au fost consemnate în: Finlanda: 10,4% Spania: 10,3% Grecia: 9% România: datele INS indică presiune pe șomajul tinerilor Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată a șomajului de 6,1% în martie 2026, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de februarie, cu un nivel ridicat în rândul tinerilor (15–24 de ani), de 28,2%. INS estimează numărul șomerilor (15–74 ani) la 503.700 de persoane în martie, față de 494.700 în luna anterioară. Comparativ cu martie 2025, numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut (de la 506.600). În plus, INS arată că rata șomajului la femei a fost cu 0,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților (6,3% față de 6%). Pentru adulții 25–74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% în martie 2026 (4,5% la bărbați și 4,7% la femei), iar această categorie reprezintă 71,2% din totalul șomerilor estimați. Eurostat precizează că definiția șomajului folosită este cea a Biroului Internațional al Muncii (BIM), care include persoanele de 15–74 de ani fără loc de muncă, disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și aflate în căutare activă în ultimele patru săptămâni. [...]
Platforma eLicitațiiANAF a atras 4,78 milioane de vizitatori în prima lună , un nivel de utilizare care indică o mutare accelerată a valorificării bunurilor sechestrate către un canal digital, cu impact direct asupra eficienței recuperării creanțelor și asupra accesului public la proceduri, potrivit Agerpres . Până la 29 aprilie 2026, ora 16:00, platforma a înregistrat 705.896 de utilizatori unici și un total de 48,522 milioane de accesări, conform datelor ANAF. În aceeași perioadă, au fost publicate 1.300 de licitații, dintre care 86 au ajuns în faza de licitare efectivă. Acces și condiții de participare: consultare liberă, licitare doar prin SPV ANAF precizează că bunurile pot fi consultate public și fără cont în Spațiul Privat Virtual (SPV) , însă participarea la licitații este condiționată de deschiderea unui cont în SPV, „în conformitate cu reglementările aplicabile”. Bunurile scoase la licitație provin din: executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate; măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești; bunuri intrate, potrivit legii, în proprietatea statului. Primele tranzacții și interesul pentru active de valoare ANAF arată că primele trei bunuri de mare valoare au atras interes prin plata taxei de participare, iar pentru două dintre ele au fost depuse și oferte, la nivelul prețului de pornire: un apartament în București (Sector 2, Bd. Dacia nr. 72), cu preț de evaluare și pornire de 1.660.736 lei, scutit de TVA; taxa de participare: 166.073,60 lei; un ceas elvețian de lux din platină, cu preț de pornire și evaluare de 84.700 lei (TVA inclus); taxa de participare: 8.470 lei; un teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp, pentru care a fost achitată taxa de participare, fără ofertă depusă până la momentul raportării. În paralel, ANAF indică faptul că unele dintre cele mai accesate licitații vizează bunuri auto de lux și imobiliare (inclusiv apartamente în ansambluri rezidențiale), menționând exemple de autoturisme precum BMW X3/X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131. ANAF concluzionează că rezultatele din prima lună susțin o schimbare a modului de valorificare a bunurilor sechestrate, cu accent pe eficiență administrativă, vizibilitate publică și acces nediscriminatoriu la informație și participare. [...]
România rămâne în topul UE la vulnerabilitate socială , cu 27,4% din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025, un nivel care o plasează pe locul trei în Uniunea Europeană, după Bulgaria și Grecia, potrivit datelor Eurostat citate de G4Media . Indicatorul contează direct pentru presiunea pe bugetele publice și pentru piața muncii, inclusiv prin nevoia de programe sociale și de integrare. La nivelul întregii Uniuni Europene, 92,7 milioane de persoane (20,9% din populația UE) erau expuse acestui risc, în scădere cu 600.000 față de 2024, când erau 93,3 milioane (21%). Datele au fost publicate joi de Eurostat, iar informația este transmisă de Agerpres . Unde se află România în clasamentul UE În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială s-au înregistrat în: Bulgaria: 29% Grecia: 27,5% România: 27,4% La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Cehia: 11,5% Polonia: 15% Slovenia: 15,5% Cine este mai expus la nivel european Eurostat indică diferențe relevante pe criterii demografice: femeile au avut un risc mai mare decât bărbații: 21,9% față de 19,8%; grupa 18–24 de ani a avut cel mai ridicat risc: 26,3%; persoanele de 65 de ani sau peste au avut cel mai redus risc: 18,8%. Gospodăriile cu copii: România, aproape de vârful UE În UE, 22,1% dintre persoanele care trăiau în gospodării cu copii dependenți erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 19,8% în gospodăriile fără copii dependenți. Pentru gospodăriile cu copii dependenți, rata a variat de la 29,9% în Spania și 29,4% în România, până la 12,2% în Cipru, 11,7% în Țările de Jos și 10,4% în Slovenia. [...]
În cei opt ani cu Jerome Powell la conducerea Fed, costul creditului pentru populație a rămas, per ansamblu, mai ridicat, iar scumpirea bunurilor a erodat puterea de cumpărare , arată o analiză CNN . Deși dobânda-cheie a băncii centrale americane este acum cu 2,25 puncte procentuale peste nivelul din martie 2018, efectele pentru consumatori se văd cel mai direct în ratele la credite (carduri, auto, ipotecare) și în randamentele la economisire. Powell a prezidat prima ședință a Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) în martie 2018 și, de atunci, comitetul a majorat dobânda de politică monetară de 15 ori și a redus-o de 11 ori, potrivit datelor Fed. La ultima ședință menționată în material, FOMC a decis, așa cum se aștepta piața, să mențină dobânzile neschimbate. Context: oscilații mari ale dobânzii-cheie Dobânda Fed a trecut, în mandatul lui Powell, printr-un interval foarte larg: de la 0%–0,25% în pandemie până la 5,25%–5,50% între mijlocul lui iulie 2023 și mijlocul lui septembrie 2024, perioadă în care banca centrală încerca să reducă inflația. Aceste decizii influențează direct sau indirect cât câștigă populația din economii și cât plătește pentru datorii, inclusiv prin prețurile din economie. Inflația: +32% la prețurile de consum în opt ani Un produs care costa 1.000 de dolari în martie 2018 a ajuns să coste 1.323 de dolari în martie anul acesta, potrivit unui calculator CPI al Biroului de Statistică a Muncii din SUA, ceea ce înseamnă o creștere totală a prețurilor de consum de 32% în perioada mandatului. CNN notează că, deși avansul pare mare, nu este cel mai ridicat pentru perioade comparabile de opt ani (martie–martie) din 1957 până în prezent: recordul ar fi între martie 1973 și martie 1981, când prețurile au urcat cu 104%, potrivit calculelor realizate de Alicia Wallace (CNN). Economisirea: randamente mai bune, dar cu diferențe mari între produse Analiza arată că depozitele clasice în bănci fizice au rămas puțin atractive, cu randamente medii sub 0,5% (și uneori sub 0,1%). În schimb, alternativele au oferit câștiguri mai bune: Conturi de economii online cu dobândă ridicată : media a urcat de la 1,53% în martie 2018 la 3,43% în această lună, potrivit lui Ken Tumin (DepositQuest.com). Cele mai bune oferte erau între 4,2% și 4,4% la 27 aprilie. Conturi de tip „piață monetară” (money market accounts) : randamentul mediu a crescut de la 0,15% (mijlocul lui martie 2018) la 0,51% (mijlocul lui martie anul acesta), potrivit Bankrate, iar unele oferte din piață ajung la 3%–4%. Certificate de depozit (CD) : media pentru un CD pe un an a crescut de la circa 0,5% (martie 2018) la 1,92% în prezent, potrivit Bankrate. CNN dă exemplul unor CD-uri noi pe un an listate la Schwab.com, cu randamente anuale între 3,8% și 4,25%. Datoriile: cardurile, ipotecile și creditele auto au devenit mai scumpe Pe partea de creditare, materialul subliniază că ieftinirea banilor se transmite cu întârziere către dobânzile plătite de consumatori, iar nivelurile actuale rămân peste cele din 2018 pentru mai multe produse-cheie: Carduri de credit : dobânda medie a urcat de la 16,84% (mijlocul lui martie 2018) la 19,57% (săptămâna trecută), potrivit Bankrate. Ambele niveluri sunt sub maximul de 20,79% atins în august 2024. Pentru cardurile de retail (emise de magazine), media a fost 25,64% în 2018 versus 30,14% în 2025, conform Bankrate. Ipoteci : dobânda fixă pe 30 de ani a fost 4,44% în mijlocul lui martie 2018 și 6,23% săptămâna trecută, potrivit Freddie Mac. CNN precizează că ipotecile sunt mai strâns legate de randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani decât de decizia FOMC, deși sunt influențate și de mișcările Fed. Credite garantate cu locuința : linia de credit pe baza capitalului propriu (HELOC), de regulă cu dobândă variabilă, a crescut de la 5,77% (mijlocul lui martie 2018) la peste 7% în prezent, potrivit Bankrate. Împrumuturile de tip „home equity loan” (de regulă cu dobândă fixă) au urcat de la 5,53% la aproape 8%. Credite auto noi : în martie 2018, un cumpărător mediu împrumuta 31.020 dolari pe 69,5 luni la o dobândă anuală (APR) de 5,7%, cu rată lunară de 527 dolari și dobândă totală de 5.473 dolari, potrivit Edmunds.com. În martie 2026, media a fost 43.732 dolari pe 70,4 luni la 7% APR, cu rată lunară de 770 dolari și dobândă totală de 9.731 dolari. Credite auto second-hand : în martie 2018, media era 21.202 dolari pe 67,2 luni la 8,7% APR (393 dolari/lună; 5.637 dolari dobândă totală). Luna trecută, media a fost 29.266 dolari pe 70 luni la 11% APR (560 dolari/lună; 10.508 dolari dobândă totală). În ansamblu, tabloul din mandatul lui Powell indică o perioadă în care politica monetară a oscilat puternic, iar pentru consumatori „normalizarea” dobânzilor după pandemie s-a tradus prin credite mai scumpe, chiar dacă economisirea a devenit mai bine remunerată în produsele unde concurența este mai mare (în special online). [...]
Independența Fed devine miza-cheie pentru credibilitatea politicii monetare în SUA, pe fondul presiunilor politice pentru reducerea dobânzilor, a transmis Jerome Powell la final de mandat, potrivit Agerpres . Powell, care conduce Rezerva Federală din 2018 și a fost reconfirmat de Joe Biden, își încheie mandatul de președinte pe 15 mai. În contextul atacurilor repetate ale președintelui Donald Trump, care cere dobânzi mai mici, Powell a susținut că banca centrală trebuie să rămână „impermeabilă” la presiuni politice pentru a-și păstra credibilitatea în fața piețelor și a-și îndeplini obiectivele. „Pur și simplu lucrăm pentru poporul american.” În intervenția sa, Powell a insistat că Fed nu este „bipartizană”, ci „non-partizană”, iar deciziile privind dobânda de referință trebuie luate exclusiv în interes public, cu focus pe cele două obiective ale instituției: ocuparea deplină a forței de muncă și stabilitatea prețurilor. În lipsa independenței, a avertizat el, „nu există credibilitate”, iar piețele și-ar pierde încrederea în capacitatea Fed de a controla inflația. Ce urmează la Fed după 15 mai Următoarea reuniune a comitetului de politică monetară al Fed, programată peste șase săptămâni, va fi „cel mai probabil” prezidată de Kevin Warsh , succesor desemnat de Donald Trump, notează materialul. Presiuni și ancheta privind renovarea sediului Agerpres mai arată că, la începutul anului, Powell a criticat mai direct administrația actuală, după ce Procurorul General a deschis o anchetă privind depășiri de costuri la proiectul de renovare a sediului Fed din Washington. Powell a descris demersul drept un „pretext”, în „contextul mai larg al amenințărilor și presiunilor constante” din partea Guvernului. Deși ancheta a fost închisă recent, Powell a explicat că preferă să rămână în cadrul Fed ca simplu guvernator, poziție pe care o poate ocupa până la finalul anului 2028. [...]