Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5% , o decizie care menține costul creditării ridicat într-un moment în care banca centrală confirmă atât o inflație de două cifre, cât și o economie în contracție, potrivit Digi24 . Consiliul de Administrație al BNR a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, nivel păstrat încă din 2024. În același timp, banca centrală a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. De asemenea, au rămas neschimbate rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor. De ce contează decizia: inflație în urcare și riscuri externe BNR arată că în aprilie 2026 rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, „în principal ca efect al creșterilor semnificative de dinamică” pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile și al creșterii cotației petrolului. Instituția avertizează că presiunile inflaționiste sunt alimentate în continuare de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală și anticipează că inflația va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul majorării ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului. În același timp, BNR estimează că inflația ar urma să înceapă să scadă din trimestrul al treilea al anului și să reintre în interiorul intervalului țintei în trimestrul III 2027. „Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 (...) și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei”. Economia se contractă, iar piața muncii dă semne de slăbiciune BNR confirmă deteriorarea economiei: datele preliminare analizate de bancă arată că activitatea economică s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv. Potrivit instituției, economia s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2%, după o scădere de 2,0% în trimestrul IV 2025. Banca centrală mai indică faptul că vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026, iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali. Pe piața muncii, BNR descrie o slăbire tot mai evidentă: numărul salariaților din economie continuă să scadă, iar companiile și-au redus intențiile de angajare. „Intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică”. Ce semnal transmite menținerea dobânzii Păstrarea dobânzii-cheie la 6,5% sugerează că BNR prioritizează în continuare controlul inflației și gestionarea riscurilor, chiar dacă economia încetinește. În practică, o dobândă de politică monetară ridicată tinde să mențină mai sus costurile de finanțare din economie, inclusiv pentru credite, în timp ce băncile își calibrează dobânzile la depozite și împrumuturi în jurul acestor repere. BNR a publicat decizia într-un comunicat , iar pentru contextul discuțiilor precedente banca centrală indică și minuta ședinței din 7 aprilie 2026 . [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând că lupta cu inflația rămâne dificilă în 2026 , după ce banca centrală anticipează o creștere a inflației în trimestrul II peste nivelurile estimate anterior, potrivit Newsweek . Mesajul contează direct pentru costul creditării și pentru așteptările din economie, într-un context în care inflația a revenit pe creștere în primăvară. Consiliul de administrație al BNR, reunit în 15 mai 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an și a păstrat neschimbate și celelalte instrumente-cheie de pe coridorul de dobânzi. „Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 15 mai 2026, a hotărât următoarele: Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.” Ce transmite BNR despre traiectoria inflației BNR estimează că rata anuală a inflației va urca în trimestrul II din 2026 peste nivelurile previzionate anterior, dar vede apoi o corecție descendentă „substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării unor efecte directe. În scenariul prezentat, inflația ar urma: să scadă puternic în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor; să descrească ulterior gradual; să reintre în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei de 1,5%-3,5%. Datele recente: inflația a urcat în martie și aprilie 2026 După o perioadă de scădere lentă, inflația anuală și-a întrerupt în martie 2026 traiectoria descendentă și a crescut la 9,87%, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit articolului. În aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, în principal ca efect al creșterilor de dinamică pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, „sub influența unor efecte de bază nefavorabile și a ascensiunii cotației petrolului”, la care s-a adăugat impactul majorării chiriilor pentru locuințele de stat, conform News.ro (citat de Newsweek). Pe indicatorii utilizați în comparațiile europene, inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a ajuns în aprilie 2026 la 9,5%, de la 8,6% în decembrie 2025. Tot în aprilie, rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,0% (de la 7,3% în decembrie 2025), iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0% (de la 6,8% în decembrie 2025). [...]
ANAF întărește regimul de distribuire a banilor către acționari în firmele cu capital erodat , prin restricții și sancțiuni care vizează dividendele interimare și împrumuturile între societate și acționari/persoane afiliate, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare: companiile cu activ net sub pragul legal nu mai pot folosi la fel de ușor mecanisme de „scoatere” a lichidității, iar încălcările pot aduce amenzi mari și, în anumite situații, răspundere solidară pentru acționari. Pragul care declanșează restricțiile: activ net sub 50% din capitalul social Legea nr. 239/2025 introduce restricții pentru firmele care vor să distribuie dividende sau să returneze bani către acționari/asociați atunci când activul net (diferența dintre total active și total datorii) scade sub jumătate din capitalul social. ANAF reamintește că, potrivit Legii 31/1990, dacă se constată o pierdere a activului net sub acest prag, capitalul trebuie reîntregit la valoarea minimă sau redus înainte de orice repartizare/distribuire de profit. În plus, pentru societățile care au profit în anul curent, dar au pierdere contabilă reportată, distribuirea dividendelor din profitul curent este permisă doar după: constituirea rezervelor legale; acoperirea pierderii contabile reportate; constituirea rezervelor cerute de statut. Patru reguli noi: dividende interimare, împrumuturi și obligații de recapitalizare ANAF prezintă patru reguli aplicabile distribuirii dividendelor și împrumuturilor către acționari/asociați sau persoane afiliate, introduse prin Legea nr. 239/2025. Dividende interimare: se suspendă împrumuturile către acționari/afiliați până la regularizare Dacă o firmă distribuie dividende interimare în cursul anului, nu mai poate acorda împrumuturi acționarilor/asociaților sau persoanelor afiliate până la regularizarea dividendelor (aprobarea situațiilor financiare anuale). Încălcarea este contravenție, cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea de a achita jumătate din minim în 15 zile. Dacă societatea are și obligații bugetare restante, ANAF arată că se poate dispune atragerea răspunderii solidare a acționarului/asociatului beneficiar, în limita sumelor împrumutate. Activ net sub 50%: interdicție la restituirea împrumuturilor primite de la acționari/afiliați Societățile care, conform situațiilor financiare anuale aprobate, au activul net sub jumătate din capitalul social subscris nu au dreptul să restituie împrumuturile primite de la acționari/asociați sau persoane afiliate. Și aici, sancțiunea este amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără plata a jumătate din minim în 15 zile. ANAF precizează că va verifica respectarea regulii pentru societățile care au termen legal de depunere a situațiilor financiare în 2026 și va sancționa restituirile efectuate după aprobarea situațiilor financiare anuale. Dacă există obligații bugetare restante, poate interveni răspunderea solidară a acționarului/asociatului căruia i s-au restituit împrumuturi, în limita sumelor restituite. Obligație de reconstituire a activului net, cu amendă dacă nu este respectată Când activul net scade sub limita legală, societatea este obligată să îl reconstituie până la un nivel cel puțin egal cu jumătate din capitalul social până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea obligației este contravenție, sancționată cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei (tot fără mecanismul de reducere la jumătate în 15 zile). ANAF anunță că va începe în 2027 controalele pentru această măsură, raportat la situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar care începe la 1 ianuarie 2025 sau ulterior. Conversia datoriilor către acționari în capital social, dacă activul net nu este refăcut Dacă activul net a scăzut sub jumătate din capitalul social, se convoacă AGA extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie dizolvată. Dacă firma are datorii față de acționari (din împrumuturi sau alte finanțări) și încalcă obligația de reconstituire a activului net, este obligată să majoreze capitalul social prin conversia acelor creanțe, în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea acestei reguli se sancționează cu amendă între 40.000 lei și 300.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile. Exemplul ANAF: calendar de obligații și riscuri de sancțiuni ANAF oferă exemplul unei entități „ALFA” care, la 31 decembrie 2025, are activ net sub 50% din capitalul social și are în datorii o creditare de la asociatul unic. Dacă AGA nu decide dizolvarea, societatea trebuie fie să reducă capitalul social, fie să majoreze activul net astfel încât să ajungă la cel puțin 50% din capital, până la 31 decembrie 2027; altfel, riscă amendă între 10.000 lei și 200.000 lei. Dacă după 1 ianuarie 2028 activul net nu este reconstituit, societatea trebuie să majoreze capitalul social din creditarea existentă până la 31 decembrie 2029, în caz contrar riscând amendă între 40.000 lei și 300.000 lei. De ce contează pentru companii Pachetul de reguli mută accentul de la recomandări și proceduri interne (decizii AGA) la interdicții explicite și sancțiuni , inclusiv cu potențial de răspundere solidară pentru acționari în anumite condiții. Practic, firmele cu activ net erodat trebuie să își reordoneze prioritățile: recapitalizare/reîntregire activ net înainte de distribuiri și, în unele cazuri, acceptarea conversiei finanțărilor acționarilor în capital social. [...]
Guvernul majorează taxele anuale din minerit, cu un plus estimat de 2,254 milioane lei la buget în 2026 , după actualizarea lor cu inflația de 7,3% pentru anul 2025, potrivit G4Media . Hotărârea de guvern adoptată joi vizează taxele datorate pentru activitățile de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale, în linie cu prevederile Legii minelor nr. 85/2003. Actualizarea este făcută „în funcție de rata inflației”, pe baza datelor Institutului Național de Statistică , conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de publicație. Noile niveluri ale taxelor (actualizare cu 7,3%) Taxele anuale cresc astfel: Prospecțiune: de la 558 lei/km pătrat la 599 lei/km pătrat Explorare: de la 2.241 lei/km pătrat la 2.405 lei/km pătrat Exploatare: de la 56.011 lei/km pătrat la 60.100 lei/km pătrat Impact bugetar estimat și rațiunea măsurii Guvernul estimează că aplicarea noilor valori va aduce aproximativ 2,254 milioane lei venituri suplimentare la bugetul de stat în 2026 , ca efect al actualizării cu inflația pe 2025 a taxelor datorate pentru activitățile miniere realizate în 2025. Pe un orizont de cinci ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, creșterea cumulată a veniturilor bugetare din aceste taxe este estimată la aproximativ 7,457 milioane lei . În comunicatul citat, Guvernul motivează măsura prin nevoia de a menține un „echilibru” între scăderea rezervelor neregenerabile, efortul investițional necesar valorificării resurselor și beneficiile statului, ca proprietar al resurselor concesionate. [...]
Puterea de cumpărare a angajaților s-a erodat din nou în martie, pe fondul unei inflații care a rămas mult peste ritmul de creștere a salariilor , arată datele sintetizate de Ziarul Financiar . În termeni reali (ajustați cu scumpirile), salariile au scăzut, iar diferența dintre dinamica veniturilor și inflație s-a adâncit. În martie 2026, salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.938 lei, în creștere cu 6,9% față de februarie 2026 și cu 4,3% față de martie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate în articol. În același timp, rata inflației a urcat la 9,87% în martie, ceea ce a împins câștigul salarial real la minus 5,57%, conform calculelor ZF pe baza statisticilor oficiale. De ce contează: consumul și bugetele gospodăriilor rămân sub presiune Când inflația depășește creșterea salariilor, veniturile „nu mai țin pasul” cu scumpirile, iar efectul se vede direct în capacitatea de consum a populației. În acest context, ZF notează că inflația a depășit creșterea salariilor pentru a noua lună consecutiv, semnalând o perioadă prelungită de pierdere de putere de cumpărare. Semnal din piața muncii: temperarea creșterilor salariale și prudență la investiții În același material este citat Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs , care descrie o schimbare de sentiment în piață, atât din perspectiva angajaților, cât și a companiilor: „Oamenilor le este teamă foarte mult pentru stabilitatea jobului şi pentru salarii în acest moment, pentru că pe zona aceea nu au mai fost creşterile atât de mari ca în anii trecuţi. Se vede o temperare a creşterilor la salarii, iar la nivel de companie este această reticenţă de a investi pentru că nu ştim în ce direcţie vor merge lucrurile”. În ansamblu, combinația dintre inflație ridicată și creșteri salariale mai lente menține presiunea pe nivelul de trai și complică deciziile de bugetare ale gospodăriilor, în timp ce companiile par mai prudente în privința investițiilor, pe fondul incertitudinii. [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe tot parcursul lui 2026 , pe fondul revenirii inflației peste 10% și al intrării economiei în recesiune, potrivit Ziarul Financiar . Pentru companii și populație, mesajul implicit este prelungirea condițiilor de creditare scumpe, într-un moment în care activitatea economică încetinește. Inflația a urcat la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în martie, evoluție care „surprinde în sens negativ”, iar România este în recesiune, cu un declin al PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026, arată datele citate în articol. În acest context, analiștii anticipează că banca centrală va păstra rata-cheie nemodificată în ședința de astăzi și că va revizui în sus prognoza de inflație. De ce contează decizia: costul banilor rămâne ridicat mai mult timp Dobânda-cheie se află la 6,5% din vara anului 2024. În noul context macroeconomic, scenariul de relaxare monetară s-a îndepărtat: scăderile de dobânzi, care anterior erau așteptate să înceapă în a doua parte a acestui an, au fost împinse, potrivit estimărilor menționate, către vara anului 2027. În termeni practici, menținerea unei politici monetare „restrictive” înseamnă că presiunea asupra costurilor de finanțare rămâne, inclusiv pentru creditele în lei, iar economia primește mai puțin sprijin din partea dobânzilor într-o perioadă de contracție. Contextul macro: inflație persistentă, recesiune și consum sub presiune Pe lângă recesiunea din ultimele trei trimestre, articolul notează scăderea încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, înrăutățirea condițiilor de pe piața muncii și faptul că salariile au creștere negativă în termeni reali (adică după ajustarea cu inflația). Persistența inflației i-a determinat pe analiști să își modifice estimările pentru finalul acestui an la 6–7% și să anticipeze că și banca centrală va urca prognoza oficială. Ce spun analiștii despre prioritățile BNR Ciprian Dascălu , economistul-șef al BCR, susține că, în pofida slăbiciunii economice, este probabil ca BNR să prioritizeze obiectivul de reducere a inflației și să mențină condițiile monetare restrictive. „În ciuda recesiunii economice din ultimele trei trimestre, a scăderii încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a înrăutățirii condițiilor de pe piața muncii şi a creşterii negative a salariilor în termeni reali, este probabil ca BNR să acorde prioritate păstrării obiectivelor sale de luptă împotriva inflaţiei şi să menţină condiţiile monetare destul de restrictive.” Pentru mediul de afaceri, concluzia este că „compromisul” dintre creștere economică și inflație devine mai dificil: recesiunea ar cere, teoretic, dobânzi mai mici, dar inflația ridicată împinge banca centrală să rămână prudentă. [...]
România poate evita recesiunea doar cu „reversări rapide” ale unor factori-cheie , iar în scenariul de bază al XTB este mai probabilă o recesiune limitată, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar , care îl citează pe Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. Economistul spune că evitarea recesiunii a devenit „relativ puţin probabilă” și ar presupune schimbări rapide în două direcții: o scădere pronunțată a prețului petrolului și o absorbție „foarte bună” a fondurilor europene. În această combinație, veniturile reale ar fi impulsionate, iar încrederea consumatorilor ar crește, cu efect de susținere pentru economie. De ce contează: decalaj între prognoze și datele recente După rezultatele din primul trimestru comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) , Cazacu consideră că estimarea Comisiei Europene de creștere economică de 1,1% în 2026 pare „dintr-un sezon încheiat de mult”. În același timp, el apreciază că și prognoza Băncii Mondiale, de 0,5%, este „destul de optimistă”. În evaluarea XTB, scenariul principal este, în prezent, o recesiune limitată. „Singura șansă” pentru o revenire: utilizarea pe scară largă a tehnologiei În acest context, Cazacu indică tehnologia drept posibilă bază pentru o nouă etapă de prosperitate, cu accent pe programe de educare pe mai multe direcții — de la familiarizare și integrare în activitățile din diverse sectoare până la dezvoltarea de produse noi, atât digitale, cât și fizice. „Care ar fi însă şansa unei noi baze pentru prosperitate? Există o posibilitate de utilizare la scară largă a noilor tehnologii. Programe de amploare de educare, pe mai multe axe: familiarizare, integrare în activităţile din diferite sectoare, dezvoltare de noi produse, atât în domeniul digital, cât şi cel fizic.” El adaugă că agricultura, alături de domeniul digital, ar putea beneficia „enorm” de optimizări, însă acestea ar veni și cu „variații severe” pe piața muncii. Impact operațional: presiune pe competențe și reconversie profesională Consultantul XTB subliniază că baza materială și echipele de profesioniști rămân importante, dar că este nevoie de extinderea capabilităților într-un mediu mai competitiv. O parte dintre angajați ar putea fi împinși spre roluri noi, iar setul vechi de cunoștințe ar urma să fie „convertit și amplificat”. Mesajul central: fereastra de oportunitate este limitată, iar amânarea are costuri. „Investiţii în inovaţie şi produse noi pentru dezvoltările de tip AI agentic, dar şi alte tehnologii emergente ar «însenina» perspectivele de productivitate şi potenţialul de creştere a economiei pe termen lung.” [...]
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au ajuns la circa 166 mld. lei, iar spațiul pentru majorări în 2027 este limitat de ținta de deficit , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , care pune pe masă două opțiuni: o corecție „de amplitudine mică” sau reduceri de personal acolo unde „nu se justifică”, pentru a putea crește mai mult salariile celor rămași, potrivit news.ro . Bolojan a legat discuția despre viitoarea lege a salarizării de constrângerile bugetare, susținând că anvelopa salarială din sectorul public nu poate urca semnificativ peste nivelul actual, de 8,1% din PIB, fără a împinge finanțele publice „într-o fundătură”. De ce contează: majorările mai mari ar cere tăieri în altă parte Premierul interimar a spus că „nu avem decât două posibilități reale” pentru creșterile de anul viitor: fie o ajustare mică, fie o creștere mai amplă, posibilă doar prin reducerea bazei de cheltuieli, adică prin scăderea numărului de posturi în zonele unde activitatea nu ar justifica personalul. În același timp, el a indicat că presiunea pe buget nu vine doar din salarii, ci și din costul datoriei: dobânzile plătite anul acesta ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică „în jur de 60 de miliarde de lei”. Datele invocate de Guvern: posturi, pondere în venituri și decalaj public–privat Bolojan a prezentat câteva repere pe care le consideră baza discuțiilor despre reforma salarizării: aproximativ 1.280.000 de posturi în sectorul public (date colectate de la Ministerul Finanțelor, la sfârșitul anului trecut); cheltuieli salariale totale de circa 166 miliarde lei , echivalentul a 8,1% din PIB ; cheltuielile de personal ar reprezenta circa 40% din veniturile publice , iar „din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”; politicile salariale ar fi fost „decuplate de dinamica productivității”, ceea ce ar fi adâncit decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat. Ce urmează: negocieri pe legea salarizării , sub presiunea deficitului Premierul interimar a indicat că urmează discuții între partide, Ministerul Muncii și „zona profesională din fiecare domeniu”, iar Guvernul va participa prin miniștri. În viziunea sa, noua lege a salarizării trebuie să fie „transparentă”, „echitabilă” și „sustenabilă”, dar în același timp să respecte angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar. [...]
Noua lege a salarizării din 2027 va fi construită sub o constrângere bugetară strictă , iar Guvernul ia în calcul fie ajustări mici ale salariilor, fie majorări mai consistente finanțate prin reduceri de personal în sectorul public, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a argumentat că, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile bugetarilor, ceea ce pune presiune directă pe deficit și pe sustenabilitatea cheltuielilor. Bolojan a spus că modificarea legislației salarizării bugetarilor va fi „inevitabil un subiect pe agenda publică în următoarea lună”, în contextul discuțiilor dintre partide, Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din diverse domenii. Două scenarii: ajustări mici sau creșteri mai mari cu reducerea bazei de cheltuieli Premierul a prezentat două variante pentru legea salarizării din 2027: ajustări mici ale salariilor (atât creșteri, cât și scăderi mici), fără schimbări majore în dimensiunea sectorului public; creșteri salariale mai mari , dar condiționate de reducerea bazei de cheltuieli , prin concedieri „acolo unde se justifică”, astfel încât economiile să permită plăți mai mari pentru posturile considerate necesare. În formularea premierului: „Există doar două posibilități reale: fie o creștere/o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se dorește o amplitudine mai mare (...) singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, adică reduceri de personal acolo unde nu se justifică (...)”. Datele invocate: ponderea în venituri și plafonul de cheltuieli Bolojan a indicat că România are 1.280.000 de posturi în sectorul public și a susținut că politicile salariale au fost, în timp, „decuplate” de productivitatea muncii, ceea ce ar fi adâncit decalajul dintre sectorul public și cel privat. În același timp, a punctat constrângerile bugetare: cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 166 miliarde lei , adică 8,1% din PIB ; ținta discutată este ca anvelopa salarială să rămână foarte puțin peste 8% din PIB , fără posibilitatea unei creșteri mai mari; dobânzile plătite în acest an ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică circa 60 miliarde lei , element care limitează spațiul fiscal. „Nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope (...) pentru că efectiv nu ne putem permite. Altfel, am intra într-o fundătură.” Ce urmează Premierul a spus că alternativa aleasă va fi discutată în perioada următoare, în cadrul consultărilor politice și tehnice, iar obiectivul declarat este o lege „sustenabilă” care să nu creeze așteptări ce nu pot fi acoperite, în condițiile angajamentelor României de reducere a deficitului. [...]
BNR se pregătește să mențină dobânda-cheie la 6,5% , într-un context în care economia intră în recesiune, iar inflația rămâne la două cifre, ceea ce limitează spațiul de manevră al politicii monetare, potrivit HotNews . Decizia finală urmează să fie luată vineri, iar rezultatul votului din board va fi anunțat la ora 15:00. Miercuri, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc cu experții Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu directori din bancă pentru a discuta opțiunile: creșterea dobânzii, scăderea ei sau păstrarea nivelului actual. În material se arată că, în acest moment, experții ar fi „unanimi” că dobânda va rămâne neschimbată. Recesiunea devine scenariul de bază, iar consumul slăbește Un raport intern al BRD, citat în articol, indică deteriorarea mediului economic pe fondul suprapunerii crizelor (inclusiv energetică și politică) și al scăderii activității: PIB-ul din T1 2026 a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportul menționează și factori care apasă suplimentar pe creștere: contracția consumului privat se intensifică, investițiile sunt amânate, iar partenerii comerciali ai României au, la rândul lor, dificultăți. În acest context, discuția se mută de la „dacă” la „cât de mare” va fi contracția, autorii apreciind că ajustarea din T1 ar putea fi la mijlocul intervalului de corecție a PIB-ului din 2026. Inflație de 10%–13% în T2 și presiuni pe curs Pe partea de prețuri, economiștii BRD estimează că inflația ar urma să se stabilizeze în intervalul 10%–13% în trimestrul al doilea din 2026, înainte de o moderare treptată în a doua jumătate a anului, cu revenire la niveluri de o singură cifră. Ei leagă traiectoria inflației de efectele șocului energetic, de deprecierea cursului și de „deficiențe structurale persistente”, iar pentru finalul lui 2026 văd o inflație în intervalul 6,7%–7,2%. În privința cursului, BRD anticipează o stabilizare relativă a EUR/RON în intervalul 5,10–5,20, cu posibilitatea unor creșteri temporare, dar consideră „extrem de improbabile” scenarii de 6 sau 7 lei pentru un euro. De ce „pauza” la dobândă contează pentru credite, curs și finanțarea statului Articolul explică miza deciziei de politică monetară prin efectul de propagare al dobânzii-cheie în economie: de la ratele la credite și randamentele la depozite, până la curs și costurile de finanțare ale statului. Pe scurt, o majorare a dobânzii ar însemna, în lanț: credite mai scumpe pentru populație și companii; economisire mai atractivă (dobânzi mai mari la depozite, cu întârziere); potențial de apreciere a leului, prin atragerea de capital; temperarea investițiilor, cu efect de frânare a economiei. O scădere a dobânzii ar avea efecte inverse, stimulând creditarea și cererea, dar cu riscuri mai mari pe inflație și curs (depreciere, scumpirea importurilor și inflație „importată”). Așteptări din piață: dobânzi neschimbate în 2026, prima tăiere în 2027 În material este citată și o analiză BCR transmisă către HotNews, care indică așteptarea ca BNR să mențină ratele dobânzilor neschimbate pe tot parcursul anului 2026, cu prima reducere a ratei anticipată în trimestrul al doilea din 2027. BCR leagă această perspectivă de o traiectorie inflaționistă mai ridicată și de presiunile recente de depreciere a leului, considerând majorările de dobândă improbabile în absența unor șocuri suplimentare, dar notând că episoadele de depreciere ar putea duce la o gestionare mai strictă a lichidității din sistemul bancar. Pentru vineri, așteptarea dominantă prezentată în articol rămâne păstrarea dobânzii-cheie la 6,5%, în încercarea de a naviga simultan între recesiune și inflație ridicată, fără a forța o mișcare care să amplifice una dintre probleme. [...]
Datele INS indică o contracție a PIB, iar disputa politică se mută pe „cine poartă vina” pentru recesiune , după ce fostul premier Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „dezastru economic”, invocând indicatori pe care spune că îi confirmă statisticile oficiale, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Ciolacu compară rezultatele economice pe care le atribuie mandatului său cu evoluțiile pe care le pune pe seama administrației conduse de Bolojan, susținând că actuala criză ar fi prezentată public drept „semn de însănătoșire” prin „propaganda Marelui Reformator”. Ce indicatori invocă Ciolacu: „ce am lăsat” vs „ce lasă” Fostul premier afirmă că, la finalul mandatului său, România ar fi avut, între altele, salariul net mediu de 1.055 de euro, pensia medie majorată cu 40% și o creștere a puterii de cumpărare cu 33%. El mai susține că inflația ar fi fost redusă de la 10,3% la 4,9% și că 1,3 milioane de români ar fi fost scoși din sărăcie extremă. În aceeași postare, Ciolacu susține că „Bolojan lasă în urmă” trei trimestre de cădere economică (pe care le numește „record negativ din 1999”), 55.700 de locuri de muncă pierdute și o creștere cu 38% a numărului firmelor dizolvate. La capitolul inflație, el indică un nivel de 10,7% și afirmă că „fără TVA-ul său ar fi fost 4,5%”, atribuind această estimare BNR. Totodată, vorbește despre opt luni de prăbușire a consumului, „cea mai mare cădere din 2009”, și despre scăderi ale puterii de cumpărare la salarii și pensii. „Asta spun cifrele, nu propaganda bolojalnică, care vrea să ne convingă că nu trăim mai rău, ci mult mai bine.” Contextul economic: INS confirmă scădere în T1 2026 Atacul politic vine după ce datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din 2026, după o scădere de 1,5% în ultimul trimestru din 2025, pe serie brută ajustată sezonier (detalii în materialul Adevărul despre datele INS). Potrivit INS, produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, PIB s-a redus cu 1,5%. INS mai precizează că PIB a înregistrat o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2025, iar seria ajustată sezonier a fost recalculată după includerea estimărilor pentru T1 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată anterior (Comunicatul nr. 87 din 9 aprilie 2026). De ce contează pentru economie Dincolo de schimbul de acuzații, datele INS indică o contracție a activității economice, ceea ce amplifică presiunea pe politicile economice și pe măsurile care afectează direct consumul, inflația și piața muncii. În acest context, interpretarea indicatorilor devine un instrument de luptă politică, iar următoarele comunicări statistice vor fi esențiale pentru a confirma dacă scăderea rămâne episodică sau se adâncește. [...]
UDMR cere reducerea TVA și respinge orice majorare , pe fondul accelerării inflației, în negocierile pentru formarea noului Guvern, potrivit Euronews . Mesajul lui Kelemen Hunor pune presiune pe viitorul executiv să evite o măsură cu impact direct în prețuri și consum, într-un moment în care scumpirile sunt deja ridicate. Kelemen Hunor susține că, „atunci când totul se scumpește”, o creștere a TVA ar însemna „o povară suplimentară asupra oamenilor” și că Guvernul ar trebui să ia „în considerare serios” o reducere a taxei pe valoarea adăugată. Liderul UDMR spune că nu există „o soluție miraculoasă”, dar indică două direcții: reducerea TVA și atragerea de noi investitori. Inflația, argumentul central: INS indică o accelerare în aprilie În sprijinul poziției sale, Kelemen Hunor invocă datele Institutului Național de Statistică, potrivit cărora inflația anuală a urcat de la 9,87% în martie la 10,71% în aprilie. El leagă scumpirile de creșterea prețurilor la combustibili, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, cu efect în lanț asupra transportului și, implicit, asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Într-o postare pe Facebook, liderul UDMR afirmă că inflația ar fi fost „de 6-7%” fără factorul extern, dar că aceasta a fost „amplificată” de criza guvernamentală. Ce ar însemna politic: TVA devine linie roșie în negocieri Poziția UDMR fixează TVA ca temă de reglementare fiscală cu miză imediată în discuțiile pentru noul Guvern, într-un context în care orice modificare a taxei se transmite rapid în prețuri și în costurile firmelor. Kelemen Hunor formulează explicit respingerea unei creșteri: „Propunerea noastră este ca guvernul să ia în considerare serios reducerea TVA-ului, iar majorarea TVA-ului nu poate fi luată în discuție.” Context: fusese anunțată o creștere a TVA de la 19% la 21% În același material se amintește că o creștere a TVA de la 19% la 21% fusese anunțată începând cu 1 iulie 2025, ca parte a unui pachet de măsuri fiscale destinat reducerii deficitului bugetar. În acest cadru, solicitarea UDMR intră în contradicție directă cu logica de consolidare bugetară bazată pe majorări de taxe și mută discuția spre alternative (inclusiv atragerea de investiții), fără ca articolul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. [...]