Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Platforma eLicitațiiANAF a atras 4,78 milioane de vizitatori în prima lună , un nivel de utilizare care indică o mutare accelerată a valorificării bunurilor sechestrate către un canal digital, cu impact direct asupra eficienței recuperării creanțelor și asupra accesului public la proceduri, potrivit Agerpres . Până la 29 aprilie 2026, ora 16:00, platforma a înregistrat 705.896 de utilizatori unici și un total de 48,522 milioane de accesări, conform datelor ANAF. În aceeași perioadă, au fost publicate 1.300 de licitații, dintre care 86 au ajuns în faza de licitare efectivă. Acces și condiții de participare: consultare liberă, licitare doar prin SPV ANAF precizează că bunurile pot fi consultate public și fără cont în Spațiul Privat Virtual (SPV) , însă participarea la licitații este condiționată de deschiderea unui cont în SPV, „în conformitate cu reglementările aplicabile”. Bunurile scoase la licitație provin din: executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate; măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești; bunuri intrate, potrivit legii, în proprietatea statului. Primele tranzacții și interesul pentru active de valoare ANAF arată că primele trei bunuri de mare valoare au atras interes prin plata taxei de participare, iar pentru două dintre ele au fost depuse și oferte, la nivelul prețului de pornire: un apartament în București (Sector 2, Bd. Dacia nr. 72), cu preț de evaluare și pornire de 1.660.736 lei, scutit de TVA; taxa de participare: 166.073,60 lei; un ceas elvețian de lux din platină, cu preț de pornire și evaluare de 84.700 lei (TVA inclus); taxa de participare: 8.470 lei; un teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp, pentru care a fost achitată taxa de participare, fără ofertă depusă până la momentul raportării. În paralel, ANAF indică faptul că unele dintre cele mai accesate licitații vizează bunuri auto de lux și imobiliare (inclusiv apartamente în ansambluri rezidențiale), menționând exemple de autoturisme precum BMW X3/X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131. ANAF concluzionează că rezultatele din prima lună susțin o schimbare a modului de valorificare a bunurilor sechestrate, cu accent pe eficiență administrativă, vizibilitate publică și acces nediscriminatoriu la informație și participare. [...]
România rămâne în topul UE la vulnerabilitate socială , cu 27,4% din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025, un nivel care o plasează pe locul trei în Uniunea Europeană, după Bulgaria și Grecia, potrivit datelor Eurostat citate de G4Media . Indicatorul contează direct pentru presiunea pe bugetele publice și pentru piața muncii, inclusiv prin nevoia de programe sociale și de integrare. La nivelul întregii Uniuni Europene, 92,7 milioane de persoane (20,9% din populația UE) erau expuse acestui risc, în scădere cu 600.000 față de 2024, când erau 93,3 milioane (21%). Datele au fost publicate joi de Eurostat, iar informația este transmisă de Agerpres . Unde se află România în clasamentul UE În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială s-au înregistrat în: Bulgaria: 29% Grecia: 27,5% România: 27,4% La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Cehia: 11,5% Polonia: 15% Slovenia: 15,5% Cine este mai expus la nivel european Eurostat indică diferențe relevante pe criterii demografice: femeile au avut un risc mai mare decât bărbații: 21,9% față de 19,8%; grupa 18–24 de ani a avut cel mai ridicat risc: 26,3%; persoanele de 65 de ani sau peste au avut cel mai redus risc: 18,8%. Gospodăriile cu copii: România, aproape de vârful UE În UE, 22,1% dintre persoanele care trăiau în gospodării cu copii dependenți erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 19,8% în gospodăriile fără copii dependenți. Pentru gospodăriile cu copii dependenți, rata a variat de la 29,9% în Spania și 29,4% în România, până la 12,2% în Cipru, 11,7% în Țările de Jos și 10,4% în Slovenia. [...]
În cei opt ani cu Jerome Powell la conducerea Fed, costul creditului pentru populație a rămas, per ansamblu, mai ridicat, iar scumpirea bunurilor a erodat puterea de cumpărare , arată o analiză CNN . Deși dobânda-cheie a băncii centrale americane este acum cu 2,25 puncte procentuale peste nivelul din martie 2018, efectele pentru consumatori se văd cel mai direct în ratele la credite (carduri, auto, ipotecare) și în randamentele la economisire. Powell a prezidat prima ședință a Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) în martie 2018 și, de atunci, comitetul a majorat dobânda de politică monetară de 15 ori și a redus-o de 11 ori, potrivit datelor Fed. La ultima ședință menționată în material, FOMC a decis, așa cum se aștepta piața, să mențină dobânzile neschimbate. Context: oscilații mari ale dobânzii-cheie Dobânda Fed a trecut, în mandatul lui Powell, printr-un interval foarte larg: de la 0%–0,25% în pandemie până la 5,25%–5,50% între mijlocul lui iulie 2023 și mijlocul lui septembrie 2024, perioadă în care banca centrală încerca să reducă inflația. Aceste decizii influențează direct sau indirect cât câștigă populația din economii și cât plătește pentru datorii, inclusiv prin prețurile din economie. Inflația: +32% la prețurile de consum în opt ani Un produs care costa 1.000 de dolari în martie 2018 a ajuns să coste 1.323 de dolari în martie anul acesta, potrivit unui calculator CPI al Biroului de Statistică a Muncii din SUA, ceea ce înseamnă o creștere totală a prețurilor de consum de 32% în perioada mandatului. CNN notează că, deși avansul pare mare, nu este cel mai ridicat pentru perioade comparabile de opt ani (martie–martie) din 1957 până în prezent: recordul ar fi între martie 1973 și martie 1981, când prețurile au urcat cu 104%, potrivit calculelor realizate de Alicia Wallace (CNN). Economisirea: randamente mai bune, dar cu diferențe mari între produse Analiza arată că depozitele clasice în bănci fizice au rămas puțin atractive, cu randamente medii sub 0,5% (și uneori sub 0,1%). În schimb, alternativele au oferit câștiguri mai bune: Conturi de economii online cu dobândă ridicată : media a urcat de la 1,53% în martie 2018 la 3,43% în această lună, potrivit lui Ken Tumin (DepositQuest.com). Cele mai bune oferte erau între 4,2% și 4,4% la 27 aprilie. Conturi de tip „piață monetară” (money market accounts) : randamentul mediu a crescut de la 0,15% (mijlocul lui martie 2018) la 0,51% (mijlocul lui martie anul acesta), potrivit Bankrate, iar unele oferte din piață ajung la 3%–4%. Certificate de depozit (CD) : media pentru un CD pe un an a crescut de la circa 0,5% (martie 2018) la 1,92% în prezent, potrivit Bankrate. CNN dă exemplul unor CD-uri noi pe un an listate la Schwab.com, cu randamente anuale între 3,8% și 4,25%. Datoriile: cardurile, ipotecile și creditele auto au devenit mai scumpe Pe partea de creditare, materialul subliniază că ieftinirea banilor se transmite cu întârziere către dobânzile plătite de consumatori, iar nivelurile actuale rămân peste cele din 2018 pentru mai multe produse-cheie: Carduri de credit : dobânda medie a urcat de la 16,84% (mijlocul lui martie 2018) la 19,57% (săptămâna trecută), potrivit Bankrate. Ambele niveluri sunt sub maximul de 20,79% atins în august 2024. Pentru cardurile de retail (emise de magazine), media a fost 25,64% în 2018 versus 30,14% în 2025, conform Bankrate. Ipoteci : dobânda fixă pe 30 de ani a fost 4,44% în mijlocul lui martie 2018 și 6,23% săptămâna trecută, potrivit Freddie Mac. CNN precizează că ipotecile sunt mai strâns legate de randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani decât de decizia FOMC, deși sunt influențate și de mișcările Fed. Credite garantate cu locuința : linia de credit pe baza capitalului propriu (HELOC), de regulă cu dobândă variabilă, a crescut de la 5,77% (mijlocul lui martie 2018) la peste 7% în prezent, potrivit Bankrate. Împrumuturile de tip „home equity loan” (de regulă cu dobândă fixă) au urcat de la 5,53% la aproape 8%. Credite auto noi : în martie 2018, un cumpărător mediu împrumuta 31.020 dolari pe 69,5 luni la o dobândă anuală (APR) de 5,7%, cu rată lunară de 527 dolari și dobândă totală de 5.473 dolari, potrivit Edmunds.com. În martie 2026, media a fost 43.732 dolari pe 70,4 luni la 7% APR, cu rată lunară de 770 dolari și dobândă totală de 9.731 dolari. Credite auto second-hand : în martie 2018, media era 21.202 dolari pe 67,2 luni la 8,7% APR (393 dolari/lună; 5.637 dolari dobândă totală). Luna trecută, media a fost 29.266 dolari pe 70 luni la 11% APR (560 dolari/lună; 10.508 dolari dobândă totală). În ansamblu, tabloul din mandatul lui Powell indică o perioadă în care politica monetară a oscilat puternic, iar pentru consumatori „normalizarea” dobânzilor după pandemie s-a tradus prin credite mai scumpe, chiar dacă economisirea a devenit mai bine remunerată în produsele unde concurența este mai mare (în special online). [...]
Independența Fed devine miza-cheie pentru credibilitatea politicii monetare în SUA, pe fondul presiunilor politice pentru reducerea dobânzilor, a transmis Jerome Powell la final de mandat, potrivit Agerpres . Powell, care conduce Rezerva Federală din 2018 și a fost reconfirmat de Joe Biden, își încheie mandatul de președinte pe 15 mai. În contextul atacurilor repetate ale președintelui Donald Trump, care cere dobânzi mai mici, Powell a susținut că banca centrală trebuie să rămână „impermeabilă” la presiuni politice pentru a-și păstra credibilitatea în fața piețelor și a-și îndeplini obiectivele. „Pur și simplu lucrăm pentru poporul american.” În intervenția sa, Powell a insistat că Fed nu este „bipartizană”, ci „non-partizană”, iar deciziile privind dobânda de referință trebuie luate exclusiv în interes public, cu focus pe cele două obiective ale instituției: ocuparea deplină a forței de muncă și stabilitatea prețurilor. În lipsa independenței, a avertizat el, „nu există credibilitate”, iar piețele și-ar pierde încrederea în capacitatea Fed de a controla inflația. Ce urmează la Fed după 15 mai Următoarea reuniune a comitetului de politică monetară al Fed, programată peste șase săptămâni, va fi „cel mai probabil” prezidată de Kevin Warsh , succesor desemnat de Donald Trump, notează materialul. Presiuni și ancheta privind renovarea sediului Agerpres mai arată că, la începutul anului, Powell a criticat mai direct administrația actuală, după ce Procurorul General a deschis o anchetă privind depășiri de costuri la proiectul de renovare a sediului Fed din Washington. Powell a descris demersul drept un „pretext”, în „contextul mai larg al amenințărilor și presiunilor constante” din partea Guvernului. Deși ancheta a fost închisă recent, Powell a explicat că preferă să rămână în cadrul Fed ca simplu guvernator, poziție pe care o poate ocupa până la finalul anului 2028. [...]
Germania pregătește o taxă pe băuturile cu conținut ridicat de zahăr din 2028 , o măsură cu impact fiscal și de piață care ar urma să aducă venituri dedicate programelor de prevenție, potrivit HotNews . Inițiativa face parte dintr-un pachet de reforme în sănătate și urmărește să frâneze creșterea obezității și să reducă presiunea asupra sistemului medical. Veniturile anuale estimate din această taxă sunt de 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei), bani care ar urma să finanțeze programe de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății. Detaliile tehnice ale taxei – inclusiv nivelul și modul de variație – sunt încă în discuție. Ce se știe despre calendar și traseul legislativ Propunerea guvernului german are nevoie de confirmarea parlamentului. În material se arată că demersul vine pe fondul creșterii sprijinului public și politic pentru măsuri mai stricte împotriva consumului excesiv de zahăr. Un sondaj Forsa publicat în februarie indică faptul că aproximativ 60% dintre germani susțin o taxă pe băuturile răcoritoare cu zahăr. Reacții și argumente pro și contra Lobby-ul industriei zahărului din Germania a criticat planul, susținând că scumpirea zahărului nu a redus proporția persoanelor supraponderale în nicio țară. În același timp, măsura este aliniată recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a cerut statelor să majoreze prețurile băuturilor cu zahăr, alcoolului și tutunului cu 50% în următorii 10 ani, prin impozitare. Context internațional: precedentul britanic și extinderea taxării Marea Britanie a introdus o taxă similară pe zahăr în urmă cu zece ani și, anul trecut, a extins-o la băuturile pe bază de lapte preambalate. OMS mai afirmă că peste 100 de țări taxează băuturile cu zahăr, iar studii din Marea Britanie și Mexic au arătat că astfel de măsuri pot reduce consumul de zahăr și pot contribui la prevenirea unor boli precum diabetul. Premierul landului Schleswig-Holstein, Daniel Guenther, care a inițiat propunerea, a declarat pentru Reuters în martie: „Un consum excesiv de zahăr îmbolnăvește oamenii” și pune presiune asupra sistemului de sănătate și asupra economiei. [...]
Germania pregătește tăieri de 38,3 miliarde euro (până în 2030) din cheltuieli sociale , pentru a face loc în buget cheltuielilor de apărare, iar semnalul pentru restul Europei este că spațiul fiscal se îngustează chiar și în economiile cu datorie publică relativ redusă, potrivit Mediafax , care citează publicația spaniolă elEconomista.es. Pachetul, agreat de coaliția CDU–SPD condusă de cancelarul Friedrich Merz înaintea ședinței de cabinet programate pentru 28 aprilie 2026, vizează reduceri în sistemul de sănătate și în garanțiile de pensii, pentru a elibera resurse către cheltuieli militare. Miza, dincolo de politica internă germană, este mesajul către piețe și către guvernele care vor să finanțeze simultan apărarea și menținerea statului social prin mai multă datorie. De ce contează: Germania taie cheltuieli sociale deși are datorie în jur de 60% din PIB În material se arată că reducerile sunt decise într-o țară a cărei datorie publică „abia depășește 60% din PIB”, ceea ce este prezentat ca un avertisment pentru statele cu îndatorare mai mare. Argumentul este că împrumuturile publice „nelimitate” au consecințe, iar evoluțiile recente din piețe au readus în prim-plan costul finanțării și limitele toleranței investitorilor. În acest context, Germania ar încerca să „dea un exemplu”, în condițiile în care mai multe guverne europene s-au angajat să-și crească bugetele de apărare, inclusiv în cadrul angajamentelor față de NATO. Ce se schimbă: pensia de stat, spre „acoperire de bază” Un punct central este reforma pensiei de stat. Merz este citat spunând că pensia de stat va deveni o „acoperire de bază” pentru bătrânețe și că nu va mai fi suficientă pentru menținerea nivelului de trai pe termen lung. În plus, ar urma să fie reduse și indemnizațiile de șomaj pe termen lung. Materialul descrie pachetul drept cea mai importantă reducere a statului social german de la reformele „Agenda 2010” din anii 2000. Efect de contagiune: presiune pe țările cu datorii mai mari și pe sistemele „pay as you go” Mediafax redă o analiză a economistului Juan Ramón Rallo, care compară Germania cu Spania și susține că, dacă statul bunăstării german (cu datorie publică de 63% din PIB, în formularea citată) intră în retragere, statele cu datorii mai mari sunt mai expuse. În aceeași analiză sunt prezentate comparații ale ponderii unor cheltuieli publice în PIB (protecție socială, educație, sănătate) între Germania și Spania, pentru a argumenta că diferențele nu sunt suficient de mari încât să facă sustenabil într-o parte ceea ce devine nesustenabil în cealaltă. În material este menționat și conceptul de datorie „implicită” la pensii (drepturi acumulate), explicat ca estimare a valorii pensiilor acumulate până la o anumită dată, fie în sisteme publice de tip „pay as you go” (plătești pe măsură ce încasezi contribuții), fie în sisteme private capitalizate. Pentru Spania, textul indică obligații care „depășesc 600% din PIB”, atribuite datelor Eurostat . Context: îmbătrânirea populației și costul apărării comprimă bugetele Un raport Capital Economics, citat în material, proiectează o creștere medie a cheltuielilor publice cu pensiile în zona euro cu aproximativ 1% din PIB în următorul deceniu, cu diferențe între țări, pe fondul îmbătrânirii populației și al intrării la pensie a generației „baby boom”. În același context, este citată OCDE, care avertizează că majorarea cheltuielilor de apărare poate sprijini modest activitatea economică pe termen scurt, dar adaugă presiune fiscală, iar efectele pe termen lung sunt incerte fără reforme structurale. Pentru Germania, materialul mai notează și criticile interne legate de utilizarea unei părți din stimulul pentru investiții pentru cheltuieli curente, ceea ce ar amplifica semnificația actualelor tăieri. Ce urmează Acordul politic a fost atins înaintea ședinței de cabinet din 28 aprilie 2026, iar pachetul este prezentat ca parte a unei ferestre de oportunitate după alegerile regionale, într-un climat în care reformele sociale sunt considerate dificil de vândut public. Materialul sugerează că dezbaterea despre finanțarea apărării și sustenabilitatea pensiilor se va extinde în Europa, pe măsură ce presiunile demografice și cele bugetare se suprapun. [...]
Statele UE pot compensa rapid o parte mai mare din costurile energetice ale firmelor , după ce Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de ajutoare de stat valabil până la finalul anului, potrivit Economedia . Măsura vizează sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei din Orientul Mijlociu, în condițiile scumpirilor bruște la energie. Noul cadru, denumit METSAF , este „temporar” și „țintit”, iar Comisia subliniază că va monitoriza în continuare ajutoarele de stat pentru a limita riscul de denaturare a concurenței pe piața internă. „Recentele creşteri bruşte ale preţurilor la energie necesită un răspuns imediat. METSAF permite soluţii uşor de aplicat care vor susţine dezvoltarea continuă a principalelor sectoare din UE, cum ar fi agricultura, pescuitul şi transporturile, prin atenuarea efectelor crizei”, a declarat comisarul european pentru concurenţă, Teresa Ribera. Cine poate primi sprijin și în ce limite Cadrul este construit pentru câteva sectoare: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. Pentru companiile din agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre vor putea compensa până la 70% din costurile suplimentare suportate din cauza creșterii prețurilor la combustibil și îngrășăminte. În paralel, un mecanism simplificat permite acordarea de ajutoare forfetare, cu formalități minime, plafonate la 50.000 euro per beneficiar (aprox. 250.000 lei). Reguli mai permisive pentru marii consumatori de energie Statele membre pot majora și sprijinul pentru industriile mari consumatoare de energie, în anumite condiții. Pentru companiile eligibile în regimurile temporare de reducere a prețurilor energiei electrice (secțiunea 4.5 din CISAF), intensitatea ajutorului poate crește de la 50% la până la 70% din costul energiei electrice aferent consumului eligibil, putând fi acoperit până la 50% din consumul total al beneficiarului. Comisia precizează că, în acest caz, nu va fi necesară nicio creștere suplimentară a eforturilor de decarbonizare . Context: o nouă relaxare a regulilor în perioadă de criză În ultimele săptămâni, mai multe state membre au anunțat măsuri pentru a sprijini companiile și consumatorii afectați de costurile mai mari ale energiei, de la reduceri ale taxelor pe combustibil (Germania, Spania) la măsuri mai țintite (Franța, Belgia). Potrivit sursei, relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat este o practică folosită de UE în perioade de criză, cu precedente în pandemie și la începutul războiului din Ucraina. [...]
Comisia Europeană vrea ca UE să-și crească veniturile din taxe proprii din 2028 , pentru a putea rambursa datoria comună contractată în pandemie fără să ceară contribuții mai mari de la statele membre și fără să taie din programele tradiționale ale bugetului, potrivit Politico . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus la Strasbourg că „noi resurse proprii” (termenul UE pentru venituri colectate direct la nivel european) sunt „indispensabile”. În lipsa lor, alternativa ar fi fie creșterea contribuțiilor naționale, fie reducerea capacității de cheltuire a Uniunii. De ce se accelerează discuția despre taxe la nivelul UE Miza imediată este negocierea bugetului multianual al UE pentru perioada 2028–2034 , care trebuie agreat până la finalul lui 2027, deși liderii europeni speră la un acord până la finalul lui 2026. Negocierile se anunță tensionate între state precum Germania, care vor să reducă presiunea asupra bugetelor naționale, și Parlamentul European, care a propus depășirea pragului de 2.000 de miliarde de euro. În paralel, UE urmează să înceapă rambursarea celor 390 de miliarde de euro împrumutați prin datorie comună pentru pachetul de redresare post-Covid-19. Această obligație trebuie „împăcată”, potrivit articolului, cu finanțarea în continuare a agriculturii, investițiilor în regiuni mai sărace și a cheltuielilor pentru industrie, inovare și apărare. Ce taxe sunt pe masă Comisia a propus în iulie un pachet de măsuri pentru creșterea „resurselor proprii”, care ar include: taxe pe bunuri importate cu intensitate mare de carbon; taxe pe emisiile de carbon produse în UE; o contribuție legată de deșeurile electronice nereciclate; taxe pe consumul de tutun; taxe pe profiturile companiilor. Potrivit Comisiei, pachetul ar aduce 66 de miliarde de euro pe an. Separat, Parlamentul European cere introducerea unor taxe pe jocurile de noroc online, pe giganții din tehnologie și pe firmele din zona cripto. Obstacolul politic: cine controlează fiscalitatea Propunerile de taxe noi au fost, în mod tradițional, respinse de statele membre, care se opun extinderii puterii Bruxelles-ului asupra politicilor fiscale. Totuși, la o reuniune în Cipru de săptămâna trecută, liderii naționali au cerut Comisiei să analizeze și taxele propuse de Parlament. În prezent, „resursele proprii” ale UE includ, între altele, taxele vamale și o contribuție legată de deșeurile din ambalaje de plastic nereciclate. [...]
ANAF a publicat termenele-limită pentru principalele declarații și raportări din mai 2026 , un reper operațional pentru firme și ceilalți contribuabili care trebuie să-și planifice din timp conformarea fiscală, potrivit HotNews . Calendarul include obligațiile fiscale aferente lunii mai 2026 și vizează „principalele declarații și raportări ale contribuabililor”, conform informațiilor publicate de ANAF. Pentru detalii suplimentare, materialul trimite către o continuare pe StartupCafe , disponibilă aici: StartupCafe . [...]
Băncile centrale încep să trateze inteligența artificială ca factor care poate influența direct dobânzile , pe fondul incertitudinii dacă noua tehnologie va alimenta inflația sau, dimpotrivă, o va tempera, potrivit Economedia . Schimbarea de abordare este relevantă pentru politica monetară: dacă AI accelerează productivitatea, poate susține creșteri de venituri fără presiuni mari pe prețuri; dacă însă împinge în sus cererea de resurse (energie, infrastructură digitală), poate adăuga presiuni inflaționiste, cel puțin pe termen scurt. Analiza citează informații din Euronews, preluate de Mediafax. BCE și Bundesbank: AI intră în modelele de analiză Banca Centrală Europeană a făcut deja pași operaționali: din 2022 folosește un model de „machine learning” (învățare automată – algoritmi care identifică tipare în date) care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația la condițiile financiare. Modelul este actualizat de mai multe ori pe trimestru. Potrivit materialului, în 2025 modelul a semnalat riscuri de creștere a inflației de bază , ulterior confirmate de datele oficiale. În paralel, Deutsche Bundesbank utilizează aplicații AI pentru analiză economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a indicat că tehnologia trebuie să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să îl înlocuiască. Rezerva Federală: dezbatere intensă, fără consens În SUA, Rezerva Federală discută AI mai degrabă la nivel conceptual, însă dezbaterea se intensifică. Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât internetul sau smartphone-urile, ceea ce ar permite creșterea veniturilor fără efecte inflaționiste semnificative. Vicepreședintele Philip Jefferson indică însă un efect dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar poate crește și cererea pentru energie, terenuri și infrastructură digitală. De ce contează pentru dobânzi și inflație Miza imediată pentru băncile centrale este că AI poate produce efecte contradictorii în timp: pe termen scurt, investițiile în centre de date și infrastructură pot genera presiuni asupra prețurilor; pe termen lung, automatizarea și eficiența ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor. În acest context, analiza îl plasează în centrul discuției pe Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed după expirarea mandatului lui Jerome Powell, care compară momentul actual cu anii ’90, când un val de productivitate a permis politici monetare mai relaxate. Warsh avertizează însă că AI este încă insuficient înțeleasă și că modelele economice actuale pot deveni depășite. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului.” Concluzia este că, în lipsa unui consens, băncile centrale își ajustează instrumentele și modelele de analiză pentru a integra AI ca variabilă cu potențial impact direct asupra deciziilor de dobândă și asupra stabilității economice. [...]
Piața muncii rămâne concentrată pe joburi cu calificare redusă , în condițiile în care doar o mică parte din posturile vacante raportate la nivel național vizează candidați cu studii superioare, potrivit datelor ANOFM citate de Agerpres . În total, sunt disponibile 31.983 de locuri de muncă în această săptămână. Cele mai multe oferte sunt pentru ocupații precum conducător auto transport rutier (2.621), curier (2.299), muncitor necalificat în construcții și lucrări conexe (2.022), lucrător comercial (1.538 și, separat, 1.217), manipulant mărfuri (1.372), muncitor necalificat la asamblare și montaj (1.129), ajutor bucătar (1.093), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (884), agent de securitate (711) și lucrător în bucătărie – spălător vase mari (678). Structura cererii după nivelul de studii Distribuția posturilor indică o cerere puternică pentru forță de muncă fără calificări înalte: 2.448 de locuri de muncă pentru persoane cu studii superioare; 5.375 pentru studii liceale sau postliceale; 7.037 pentru studii profesionale; 17.123 pentru persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. Ce trebuie să știe candidații și angajatorii ANOFM precizează că baza de date cu locurile de muncă vacante este dinamică și se actualizează în timp real, în funcție de posturile declarate de angajatori, valabilitatea ofertelor și numărul repartițiilor emise pentru ocupare. [...]
Încrederea în economia zonei euro a coborât în aprilie la minimul ultimilor trei ani și jumătate , un semnal care complică deciziile de politică monetară ale BCE într-un context de presiuni inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Agerpres . Indicele de încredere publicat de Comisia Europeană a scăzut la 93 de puncte, de la 96,6 puncte în luna precedentă, sub estimările analiștilor. Componenta serviciilor a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul efectelor războiului din Iran asupra economiei. De ce contează: risc de „inflație mai sus, creștere mai jos” Datele descrise în material indică simultan o creștere a prețurilor și o stagnare a avansului economiei, ceea ce pune BCE într-o poziție dificilă: înăsprirea politicii monetare (adică dobânzi mai mari) poate frâna și mai mult o creștere deja fragilă. Comisia Europeană arată că declinul a fost tras în jos de: scăderea încrederii consumatorilor; deteriorarea percepției managerilor din servicii și comerțul cu amănuntul. În paralel, așteptările privind prețurile de vânzare au crescut, semn că firmele anticipează o accelerare a inflației, pe fondul costurilor mai mari cu energia și al riscului de probleme de aprovizionare. Ce spun instituțiile și analiștii Comisia Europeană explică scăderea încrederii consumatorilor prin evaluările acestora privind situația financiară a gospodăriilor (trecut și viitor), intențiile de achiziții majore și așteptările despre perspectivele economice generale. Franziska Palmas, de la Capital Economics, apreciază că studiul Comisiei din aprilie sugerează că războiul din Iran afectează economia zonei euro mai mult decât se estima. Creditarea rezistă, dar condițiile se înăspresc Separat, datele citate arată că băncile din zona euro au majorat creditarea către companii cu 3,2% în martie, după 3% în februarie. Totuși, un studiu privind creditarea indică înăsprirea criteriilor de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent. Ce urmează la BCE Analiștii se așteaptă ca joi BCE să mențină dobânzile nemodificate, în condițiile în care oficialii de la Frankfurt ar aștepta mai multe date despre durata și amploarea șocului energetic înainte de o decizie; majorări ale dobânzilor sunt așteptate începând din iunie, conform materialului. [...]