Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au ajuns la circa 166 mld. lei, iar spațiul pentru majorări în 2027 este limitat de ținta de deficit, avertizează premierul interimar Ilie Bolojan, care pune pe masă două opțiuni: o corecție „de amplitudine mică” sau reduceri de personal acolo unde „nu se justifică”, pentru a putea crește mai mult salariile celor rămași, potrivit news.ro.
Bolojan a legat discuția despre viitoarea lege a salarizării de constrângerile bugetare, susținând că anvelopa salarială din sectorul public nu poate urca semnificativ peste nivelul actual, de 8,1% din PIB, fără a împinge finanțele publice „într-o fundătură”.
Premierul interimar a spus că „nu avem decât două posibilități reale” pentru creșterile de anul viitor: fie o ajustare mică, fie o creștere mai amplă, posibilă doar prin reducerea bazei de cheltuieli, adică prin scăderea numărului de posturi în zonele unde activitatea nu ar justifica personalul.
În același timp, el a indicat că presiunea pe buget nu vine doar din salarii, ci și din costul datoriei: dobânzile plătite anul acesta ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică „în jur de 60 de miliarde de lei”.
Bolojan a prezentat câteva repere pe care le consideră baza discuțiilor despre reforma salarizării:
Premierul interimar a indicat că urmează discuții între partide, Ministerul Muncii și „zona profesională din fiecare domeniu”, iar Guvernul va participa prin miniștri. În viziunea sa, noua lege a salarizării trebuie să fie „transparentă”, „echitabilă” și „sustenabilă”, dar în același timp să respecte angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar.
Recomandate
Noua lege a salarizării din 2027 va fi construită sub o constrângere bugetară strictă , iar Guvernul ia în calcul fie ajustări mici ale salariilor, fie majorări mai consistente finanțate prin reduceri de personal în sectorul public, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a argumentat că, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile bugetarilor, ceea ce pune presiune directă pe deficit și pe sustenabilitatea cheltuielilor. Bolojan a spus că modificarea legislației salarizării bugetarilor va fi „inevitabil un subiect pe agenda publică în următoarea lună”, în contextul discuțiilor dintre partide, Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din diverse domenii. Două scenarii: ajustări mici sau creșteri mai mari cu reducerea bazei de cheltuieli Premierul a prezentat două variante pentru legea salarizării din 2027: ajustări mici ale salariilor (atât creșteri, cât și scăderi mici), fără schimbări majore în dimensiunea sectorului public; creșteri salariale mai mari , dar condiționate de reducerea bazei de cheltuieli , prin concedieri „acolo unde se justifică”, astfel încât economiile să permită plăți mai mari pentru posturile considerate necesare. În formularea premierului: „Există doar două posibilități reale: fie o creștere/o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se dorește o amplitudine mai mare (...) singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, adică reduceri de personal acolo unde nu se justifică (...)”. Datele invocate: ponderea în venituri și plafonul de cheltuieli Bolojan a indicat că România are 1.280.000 de posturi în sectorul public și a susținut că politicile salariale au fost, în timp, „decuplate” de productivitatea muncii, ceea ce ar fi adâncit decalajul dintre sectorul public și cel privat. În același timp, a punctat constrângerile bugetare: cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 166 miliarde lei , adică 8,1% din PIB ; ținta discutată este ca anvelopa salarială să rămână foarte puțin peste 8% din PIB , fără posibilitatea unei creșteri mai mari; dobânzile plătite în acest an ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică circa 60 miliarde lei , element care limitează spațiul fiscal. „Nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope (...) pentru că efectiv nu ne putem permite. Altfel, am intra într-o fundătură.” Ce urmează Premierul a spus că alternativa aleasă va fi discutată în perioada următoare, în cadrul consultărilor politice și tehnice, iar obiectivul declarat este o lege „sustenabilă” care să nu creeze așteptări ce nu pot fi acoperite, în condițiile angajamentelor României de reducere a deficitului. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 780,7 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) de la bănci, peste nivelul planificat în prospect, într-o emisiune de obligațiuni de stat , într-un context în care statul și-a majorat programul de împrumuturi interne pentru luna mai, potrivit Economica . Prospectul emisiunii de miercuri a fost de 200 de milioane de euro, însă băncile au subscris 791,7 milioane de euro, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce arată operațiunea despre nevoia de finanțare din mai Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde lei, cu posibilitatea suplimentării cu încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper în piață). Programul de 4,6 miliarde lei este cu 700 milioane lei peste cel din aprilie 2026, când era prevăzut un nivel de 3,9 miliarde lei. La ce vor fi folosiți banii Suma programată pentru mai, potrivit prospectelor de emisiune pentru certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark, este destinată: refinanțării datoriei publice; rambursării anticipate a datoriei publice; finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , pe fondul unei combinații între accelerarea absorbției de fonduri europene și un flux mai mare de lichiditate către companii prin restituiri de TVA, potrivit Ziarul Financiar . Ministerul Finanțelor leagă „execuția bună” din primele trei luni ale anului de aceste două canale, cu efect direct în echilibrul bugetar. Ministerul a publicat raportul de execuție bugetară joi după-amiază, iar ministrul Alexandru Nazare a indicat drept principale motoare ale scăderii deficitului restituirea TVA și absorbția fondurilor europene. Ce a împins deficitul în jos: TVA și fonduri europene În explicația Ministerului Finanțelor, componenta de lichiditate pentru mediul privat a venit din restituiri de TVA, menite să susțină capitalul de lucru al firmelor într-o perioadă pe care ministrul o descrie drept una de „recalibrare economică”. „Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.” Pe partea de venituri și finanțare, ministerul indică depășirea țintelor de colectare internă și accelerarea absorbției fondurilor europene, fără a detalia în material nivelurile exacte ale acestora. Ce urmează: presiune pe cheltuieli și pe implementarea PNRR Deși raportarea pe T1 arată o îmbunătățire a deficitului, ministrul spune că abordarea rămâne una prudentă și cere „rigoare maximă” ordonatorilor de credite (instituțiile care gestionează bugete publice) în utilizarea banului public. „Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.” Miza pentru restul anului, în logica prezentată de minister, este menținerea acestui „echilibru bugetar” prin controlul cheltuielilor și prin continuarea ritmului de implementare a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). [...]
Finanțarea deficitului și rostogolirea datoriei au devenit mai scumpe , după ce instabilitatea politică a redus apetitul investitorilor pentru titlurile de stat românești, arată Profit . Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații organizate luni, pe fondul tensiunilor politice care au amplificat percepția de risc. În ultima săptămână, finanțarea deficitului bugetar și a datoriilor ajunse la scadență „s-a complicat și mai mult”, după ieșirea PSD de la guvernare. Luni, social-democrații au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva cabinetului Bolojan, un scenariu care, potrivit analiștilor citați, poate bloca sau întârzia măsuri necesare pentru reducerea deficitului. Costul împrumuturilor urcă: semnal direct din piața titlurilor de stat Tensiunile s-au văzut rapid în randamentele (dobânzile cerute de investitori) la titlurile de stat. La fixingul de luni, la amiază, randamentele au crescut: cu 6 puncte de bază la scadența de 10 ani , până la 7,13% pe an ; cu 23 de puncte de bază la scadența de 3 ani , până la 6,56% pe an . În acest context, Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații de împrumut organizate în aceeași zi, semn că cererea investitorilor a fost insuficientă la condițiile oferite. De ce contează: presiune pe dobânzi și curs, chiar dacă T1 a arătat bine Analiștii avertizează că o moțiune de cenzură sau un guvern minoritar ar putea avea dificultăți în a adopta măsuri care să ducă la scăderea deficitului bugetar. Consecința, în evaluarea lor, este presiune suplimentară pe dobânzi și pe cursul de schimb , chiar dacă datele din primul trimestru au fost „neașteptat de bune”. Pe termen scurt, mesajul pieței este că riscul politic se traduce direct în costuri mai mari de finanțare pentru stat, ceea ce poate complica execuția bugetară și planul de împrumuturi în perioada următoare. [...]
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat , într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!” Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei: „Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.” Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD. Contextul fiscal: deficit mare, corecție fiscală și măsuri de austeritate Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan. Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023. Datele INS: economie în recesiune tehnică și presiuni pe prețuri Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut. Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili. Ce urmează: decizii politice cu impact bugetar Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației. [...]
O comună mică ajunge să aloce 12% din cheltuielile de funcționare pentru consultanță , un nivel pe care Guvernul îl folosește ca exemplu de vulnerabilitate a administrațiilor locale cu personal redus, potrivit HotNews , care citează o analiză guvernamentală publicată vineri. Comuna indicată în raport este Bereni (județul Mureș), unde, pe date valabile pentru anul 2024, 12% din cheltuielile de funcționare ar fi direcționate către servicii de consultanță. Guvernul explică această pondere prin faptul că aparatele administrative ale autorităților locale mici sunt subdimensionate și „le lipsesc specialiștii”, ceea ce le împinge să externalizeze activități legate de investiții sau de accesarea finanțărilor. De ce contează: „cumpărarea” de competență poate ascunde probleme structurale Executivul notează că serviciile de consultanță pot fi un instrument legitim pentru creșterea capacității administrative – de exemplu, pentru documentații tehnice, atragerea de finanțări externe sau reformă instituțională. În același timp, avertizează că utilizarea „extensivă sau nefundamentată” poate ridica semne de întrebare privind oportunitatea, eficiența și transparența deciziilor. În raport, Guvernul formulează și o concluzie mai largă: cheltuielile cu consultanța reflectă capacitatea administrativă locală, iar multe primării mici ajung să „cumpere competență” ca să-și îndeplinească atribuțiile. Riscul, potrivit aceleiași analize, este ca externalizarea excesivă să mascheze probleme structurale, să inducă risipă și să frâneze dezvoltarea competențelor în interiorul administrației. Cum arată distribuția la nivel național Guvernul susține că ponderea cheltuielilor de consultanță scade, în general, pe măsură ce crește populația. Pentru orașe și municipii cu peste 20.000 de locuitori, consultanța ar reprezenta între 1% și 2% din cheltuielile de funcționare. Raportul mai arată că acest tip de cheltuieli este raportat de un număr relativ scăzut de autorități locale și județene, dar apar și excepții: unele comune aflate în dezvoltare rapidă, mai ales în jurul marilor orașe, pot avea cheltuieli mai ridicate, fiind menționate Snagov și Tunari (Ilfov). Consiliile județene: procente mult mai mici La nivel de consilii județene, procentele sunt descrise ca fiind „mult mai mici” decât la primării. Cel mai mare nivel ar fi în Ilfov (0,34–0,62%), urmat de Maramureș (0,21–0,34%), iar cea mai scăzută pondere este indicată în București (0,03%–0,05%). Context local și ce urmează Bereni este condusă de primarul Benedekfi Csaba (UDMR), aflat la al patrulea mandat; în iunie 2024 a câștigat alegerile locale fără contracandidat, potrivit presei locale. Conform datelor recensământului din 2021 publicate pe site-ul primăriei, comuna are 1.188 de locuitori. HotNews precizează că a solicitat Primăriei Bereni un punct de vedere privind cheltuielile cu consultanța și că îl va publica atunci când îl va primi. Sursele citate în material includ presa locală și site-ul primăriei: Zi de Zi și Primăria Bereni . [...]
