Știri
Știri din categoria Economie
România poate evita recesiunea doar cu „reversări rapide” ale unor factori-cheie, iar în scenariul de bază al XTB este mai probabilă o recesiune limitată, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar, care îl citează pe Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.
Economistul spune că evitarea recesiunii a devenit „relativ puţin probabilă” și ar presupune schimbări rapide în două direcții: o scădere pronunțată a prețului petrolului și o absorbție „foarte bună” a fondurilor europene. În această combinație, veniturile reale ar fi impulsionate, iar încrederea consumatorilor ar crește, cu efect de susținere pentru economie.
După rezultatele din primul trimestru comunicate de Institutul Național de Statistică (INS), Cazacu consideră că estimarea Comisiei Europene de creștere economică de 1,1% în 2026 pare „dintr-un sezon încheiat de mult”. În același timp, el apreciază că și prognoza Băncii Mondiale, de 0,5%, este „destul de optimistă”. În evaluarea XTB, scenariul principal este, în prezent, o recesiune limitată.
În acest context, Cazacu indică tehnologia drept posibilă bază pentru o nouă etapă de prosperitate, cu accent pe programe de educare pe mai multe direcții — de la familiarizare și integrare în activitățile din diverse sectoare până la dezvoltarea de produse noi, atât digitale, cât și fizice.
„Care ar fi însă şansa unei noi baze pentru prosperitate? Există o posibilitate de utilizare la scară largă a noilor tehnologii. Programe de amploare de educare, pe mai multe axe: familiarizare, integrare în activităţile din diferite sectoare, dezvoltare de noi produse, atât în domeniul digital, cât şi cel fizic.”
El adaugă că agricultura, alături de domeniul digital, ar putea beneficia „enorm” de optimizări, însă acestea ar veni și cu „variații severe” pe piața muncii.
Consultantul XTB subliniază că baza materială și echipele de profesioniști rămân importante, dar că este nevoie de extinderea capabilităților într-un mediu mai competitiv. O parte dintre angajați ar putea fi împinși spre roluri noi, iar setul vechi de cunoștințe ar urma să fie „convertit și amplificat”. Mesajul central: fereastra de oportunitate este limitată, iar amânarea are costuri.
„Investiţii în inovaţie şi produse noi pentru dezvoltările de tip AI agentic, dar şi alte tehnologii emergente ar «însenina» perspectivele de productivitate şi potenţialul de creştere a economiei pe termen lung.”
Recomandate
Datele INS indică o contracție a PIB, iar disputa politică se mută pe „cine poartă vina” pentru recesiune , după ce fostul premier Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „dezastru economic”, invocând indicatori pe care spune că îi confirmă statisticile oficiale, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Ciolacu compară rezultatele economice pe care le atribuie mandatului său cu evoluțiile pe care le pune pe seama administrației conduse de Bolojan, susținând că actuala criză ar fi prezentată public drept „semn de însănătoșire” prin „propaganda Marelui Reformator”. Ce indicatori invocă Ciolacu: „ce am lăsat” vs „ce lasă” Fostul premier afirmă că, la finalul mandatului său, România ar fi avut, între altele, salariul net mediu de 1.055 de euro, pensia medie majorată cu 40% și o creștere a puterii de cumpărare cu 33%. El mai susține că inflația ar fi fost redusă de la 10,3% la 4,9% și că 1,3 milioane de români ar fi fost scoși din sărăcie extremă. În aceeași postare, Ciolacu susține că „Bolojan lasă în urmă” trei trimestre de cădere economică (pe care le numește „record negativ din 1999”), 55.700 de locuri de muncă pierdute și o creștere cu 38% a numărului firmelor dizolvate. La capitolul inflație, el indică un nivel de 10,7% și afirmă că „fără TVA-ul său ar fi fost 4,5%”, atribuind această estimare BNR. Totodată, vorbește despre opt luni de prăbușire a consumului, „cea mai mare cădere din 2009”, și despre scăderi ale puterii de cumpărare la salarii și pensii. „Asta spun cifrele, nu propaganda bolojalnică, care vrea să ne convingă că nu trăim mai rău, ci mult mai bine.” Contextul economic: INS confirmă scădere în T1 2026 Atacul politic vine după ce datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din 2026, după o scădere de 1,5% în ultimul trimestru din 2025, pe serie brută ajustată sezonier (detalii în materialul Adevărul despre datele INS). Potrivit INS, produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, PIB s-a redus cu 1,5%. INS mai precizează că PIB a înregistrat o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2025, iar seria ajustată sezonier a fost recalculată după includerea estimărilor pentru T1 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată anterior (Comunicatul nr. 87 din 9 aprilie 2026). De ce contează pentru economie Dincolo de schimbul de acuzații, datele INS indică o contracție a activității economice, ceea ce amplifică presiunea pe politicile economice și pe măsurile care afectează direct consumul, inflația și piața muncii. În acest context, interpretarea indicatorilor devine un instrument de luptă politică, iar următoarele comunicări statistice vor fi esențiale pentru a confirma dacă scăderea rămâne episodică sau se adâncește. [...]
Scumpirea îngrășămintelor cu 30%–40% ar putea împinge prețurile alimentelor în sus cu 3%–6% , pe fondul riscurilor de escaladare a războiului din Orientul Mijlociu și al presiunilor din energie, potrivit Economedia , care citează declarații ale directorului general al FMI, Kristalina Georgieva . Miza economică, dincolo de șocul petrolului, este transmiterea rapidă a scumpirilor către bunuri de bază: FMI urmărește impactul conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare, iar majorarea deja vizibilă a prețurilor la îngrășăminte ar urma să se reflecte în costurile alimentelor. Georgieva a avertizat că, în acest context, „vom vedea o creștere a inflației și apoi, inevitabil, o dezancorare a așteptărilor inflaționiste”. Scenariile FMI: petrolul, variabila care poate împinge economia globală spre „aproape recesiune” Șefa FMI a spus că efectele ar deveni „mult mai grave” dacă războiul ar duce anul viitor cotațiile țițeiului spre aproximativ 125 de dolari/baril. În același timp, oficialul a atras atenția că un set de condiții – inclusiv prelungirea conflictului, petrol în jur sau peste 100 de dolari/baril și presiuni inflaționiste mai puternice – a activat deja „scenariul sever” al instituției. FMI a prezentat în aprilie trei scenarii pentru economia mondială, în funcție de evoluția războiului: Scenariul de referință (optimist) : război de scurtă durată în Iran; creștere globală de 3,1% în 2026 (cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie); preț mediu al petrolului de 82 dolari/baril în acest an. Scenariul negativ : conflict mai îndelungat; petrol la aprox. 100 dolari/baril anul acesta și 75 dolari/baril în 2027; creștere globală de 2,5% în 2026 . Scenariul sever : conflictul se adâncește și se extinde, cu perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare; creștere globală de 2% , ceea ce FMI descrie ca fiind „aproape o recesiune globală”. Georgieva a mai spus că, pe măsură ce războiul continuă, scenariul de referință devine tot mai puțin probabil: „Scenariul de referință, cu fiecare zi care trece, rămâne tot mai mult în urmă, în oglinda retrovizoare”. Blocajul din Strâmtoarea Ormuz și riscul de contracție, începând cu Asia La aceeași conferință, președintele Chevron, Mike Wirth, a avertizat că întreaga lume este afectată de un deficit de aprovizionare cu petrol, după închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit lui Wirth, economiile ar urma să înceapă să se contracte, mai întâi în Asia, pe măsură ce cererea se ajustează la oferta redusă cât timp strâmtoarea rămâne închisă. În ansamblu, mesajul FMI este că șocul energetic riscă să se transforme într-un val mai larg de scumpiri, inclusiv la alimente, iar măsurile care mențin cererea ridicată de petrol pot amplifica presiunile. În acest sens, Georgieva a avertizat autoritățile să nu „arunce benzină în foc”, într-un moment în care lanțurile de aprovizionare sunt deja sub stres. [...]
Pe termen lung, războiul din Iran ar putea forța o „întărire” a lanțului global de aprovizionare cu energie , cu efecte potențial favorabile asupra securității energetice și, implicit, asupra prețurilor, arată o analiză CNN . Ideea centrală: șocul economic actual ar putea accelera investiții și decizii care reduc dependența lumii de un singur punct critic – Strâmtoarea Hormuz – prin care trece o parte importantă din comerțul global cu petrol. Miza economică este că, dacă statele și companiile își diversifică rutele și sursele, economia globală ar deveni mai rezistentă la blocaje și la „șantaj” energetic. În analiza CNN, cu cât conflictul durează mai mult și cu cât efectele economice sunt mai dureroase, cu atât crește stimulentul pentru schimbări structurale care, în mod normal, se fac lent. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz ca punct de blocaj Războiul a scos la iveală vulnerabilități ale lanțului global de aprovizionare cu energie, descris ca un sistem complex care încearcă să echilibreze eficiența cu redundanța (capacități alternative). CNN notează că faptul că Iranul ar fi putut întrerupe relativ ușor accesul lumii la „o cincime” din petrolul global, folosind mine, drone improvizate și bărci rapide, obligă la o reevaluare și la schimbări permanente. O direcție considerată probabilă este dezvoltarea de conducte de petrol și gaze în Orientul Mijlociu care să ocolească Strâmtoarea Hormuz, prin rute ce traversează Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În logica prezentată, astfel de investiții ar reduce și costurile de asigurare și riscurile incluse în prețul transportului prin ape tensionate. Ce schimbări ar putea apărea în piața energiei Analiza indică trei posibile efecte economice cu bătaie lungă: Diversificarea rutelor de transport (inclusiv conducte care ocolesc Hormuz), ceea ce ar putea face aprovizionarea mai sigură și, în timp, mai ieftină. Slăbirea sau chiar dezmembrarea OPEC , cu potențial de reducere a prețurilor la petrol și gaze, dacă influența cartelului asupra cotelor de producție scade. Accelerarea tranziției către energie regenerabilă , pe fondul șocului petrolier, ceea ce ar diminua dependența de combustibili fosili. CNN mai notează că cererea globală de energie crește rapid, inclusiv pe fondul construirii de centre de date pentru inteligență artificială, mari consumatoare de electricitate. În acest context, SUA ar putea fi bine poziționate dacă lumea își reduce dependența de energia din Orientul Mijlociu, având în vedere rolul gazului natural în producția de electricitate și creșterea capacităților de export. Semnale că repoziționarea a început deja Potrivit analizei, unele mutări sunt deja vizibile. OPEC „a început să se destrame”, iar Emiratele Arabe Unite – al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, conform CNN – ar fi anunțat că părăsește cartelul, ceea ce i-ar slăbi capacitatea de a impune cote care mențin prețurile ridicate. Pe zona de regenerabile, CNN citează date ale think tank-ului energetic Ember: exporturile Chinei de tehnologie solară, baterii și vehicule electrice au atins maxime istorice în martie, pe fondul șocului de preț la petrol. Riscuri și efecte secundare: nu toate consecințele ar fi pozitive Analiza avertizează că scenariul „beneficiilor” nu este sigur. Un nou regim iranian ar putea fi mai radicalizat, iar conflictul ar fi creat un „plan” de folosire a pârghiilor economice: dacă Hormuz devine mai puțin relevant, Iranul și aliații săi ar putea amenința alte rute sau conducte. În plus, deși slăbirea OPEC poate părea favorabilă consumatorilor, CNN subliniază că eliminarea cartelului ar reduce șansele unei coordonări globale într-o viitoare criză energetică. Iar tranziția către regenerabile ar putea lovi anumite regiuni producătoare de petrol: dacă cererea scade pe termen lung, prețurile ar putea coborî sub nivelurile de dinaintea războiului, afectând industria – exemplul dat fiind Bazinul Permian din Texas. În concluzie, „partea bună” invocată de economiștii citați în analiză ține de schimbări structurale care se văd, de regulă, abia după 10–20 de ani, iar rezultatul final depinde de ce efecte ale războiului se vor dovedi permanente și care vor fi temporare. [...]
Facilitățile promise investitorilor de Primăria Craiova devin miza discuțiilor cu mediul privat la conferința Business Outlook 2026 , unde administrația locală a pus accent pe simplificarea procedurilor, accesul la terenuri și infrastructură și pe stimulente pentru companiile care aleg orașul și zona metropolitană, potrivit Profit . Evenimentul a fost organizat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova, sub tema „Investiții și Dezvoltare Sustenabilă” și a reunit antreprenori, reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali locali și experți în investiții și dezvoltare regională. Miza declarată: identificarea de oportunități „concrete” pentru creștere economică sustenabilă în Oltenia. Ce oferă administrația locală și de ce contează pentru companii În centrul dezbaterilor au fost facilitățile pe care autoritățile locale le-ar acorda investitorilor, de la reducerea birocrației până la condiții de amplasare și sprijin fiscal, într-o logică de competiție între orașe pentru atragerea de capital și proiecte noi. Concret, pachetul de măsuri discutat include: simplificarea procedurilor administrative pentru investitori; acces la terenuri și infrastructură ; stimulente fiscale ; programe de sprijin pentru companiile care investesc în Craiova și zona metropolitană. Mesajul primarului: utilități „până la poarta fabricii” și teren la cost minim Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , a susținut că orașul ar avea „cele mai mari facilități” pentru firmele care se mută în Craiova, invocând ca exemple parcurile industriale și condițiile de acces la utilități și teren. „În parcurile noastre industriale avem utilitățile trase până la poarta fabricii, terenul este aproape gratis – nu l-am pus gratis pentru că nu ne lasă Uniunea Europeană, dar este un eurocent pe metru pătrat.” Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în material, conferința a funcționat ca platformă de dialog și prezentare a facilităților, însă nu sunt detaliate decizii administrative noi, calendare de implementare sau criterii concrete de eligibilitate pentru stimulentele menționate. În lipsa acestor elemente, impactul economic imediat rămâne de evaluat în funcție de măsurile care vor fi formalizate ulterior de autorități. [...]
România rămâne în coada Europei la calitatea apei de la robinet, un semnal de costuri și investiții inevitabile în infrastructura de apă și sanitație , chiar dacă, paradoxal, presiunea chimică asupra apelor subterane monitorizate este mai redusă decât în unele economii vest-europene, potrivit unei analize Economedia , bazată pe indicatori europeni și date citate de Euronews. România are al șaselea cel mai slab scor din Europa la indicatorul „apă potabilă și sanitație” din Environmental Performance Index , cu 56 de puncte, fiind plasată în același grup cu state non-UE din estul continentului. În partea de sus a clasamentului, mai multe țări europene (Finlanda, Islanda, Țările de Jos, Norvegia, Elveția și Regatul Unit) au obținut scorul maxim, 100. De ce contează economic: tratarea apei devine tot mai scumpă Analiza leagă calitatea apei de la robinet de calitatea surselor din care este captată, în special a apelor subterane, care furnizează o parte importantă din apa potabilă a Europei, dar sunt expuse tot mai mult poluării chimice. Agenția Europeană de Mediu arată că peste 20% din apele subterane ale Uniunii Europene se află într-o stare chimică precară, adică depășesc limite pentru substanțe periculoase stabilite prin Directiva-cadru privind apa. Presiunea se traduce în costuri ridicate pentru tratare și pentru servicii de salubritate. Un exemplu citat este eliminarea nitraților (asociați frecvent cu îngrășămintele agricole), care ar costa Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro pe an (aprox. 1.600 miliarde lei). Limita UE este de 50 mg/l, iar Comisia Europeană indică depășiri în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa. România: scor slab la „apă și sanitație”, dar presiune chimică mai mică în subteran Pe harta Water Atlas (indice realizat de fundația germană Heinrich Böll, citat în material), România apare cu un scor de 11,1%, interpretat ca ponderea corpurilor de apă subterană monitorizate care nu ating o stare chimică bună, conform standardelor Directivei UE privind apa. Din această perspectivă, România stă mai bine decât mai multe economii vest-europene menționate în analiză, unde ponderea apelor subterane cu probleme chimice este mult mai ridicată: Luxemburg: 79% (în 2025) Cehia: 55% Belgia: 41% Germania: 40% Mesajul implicit este că poziția slabă a României la „apă de la robinet și sanitație” nu poate fi explicată doar prin calitatea apelor subterane, ci indică probleme mai largi de sistem – de la tratare până la servicii și infrastructură. Poluanți urmăriți tot mai atent și monitorizare mai strictă în UE Analiza notează că pesticidele rămân o amenințare majoră, iar Water Atlas indică detectarea acidului trifluoroacetic (TFA) în 94% dintre 36 de probe de apă de la robinet colectate din 11 state membre UE. Sunt menționate și PFAS („chimicale eterne”, substanțe persistente în mediu), detectate în 23.000 de locații din Europa, alături de compuși farmaceutici (peste 175 identificați în apele subterane) și microplastice. Pe zona de reglementare, Uniunea Europeană își extinde supravegherea: în ianuarie 2022 a fost adoptată prima listă de supraveghere pentru apa potabilă, care urmărește nivelurile de beta-estradiol și nonilfenol, compuși cu efect de perturbare endocrină. În practică, combinația dintre monitorizare mai strictă și costuri mari de tratare sugerează presiune suplimentară pe investițiile în apă și sanitație, în special în țările cu scoruri slabe la calitatea apei de la robinet, cum este România. [...]
Consumul din România a scăzut cu 5% față de anul trecut, dar nu „s-a prăbușit” , iar ajustarea era de așteptat după pachetul de austeritate și corecțiile fiscale, susține Dragoș Anastasiu, potrivit Antena 3 . Mesajul central: economia trece printr-o contracție „dureroasă”, însă nu ar fi într-o criză economică, iar revenirea ar depinde în mare măsură de intrarea fondurilor europene, inclusiv din PNRR . De ce contează: consumul încetinește, iar companiile devin prudente Anastasiu afirmă că scăderea consumului era previzibilă după măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan și că mediul de afaceri reacționează prin prudență. În același timp, avertizează că o criză politică ar fi fost un risc suplimentar într-un moment deja complicat. În intervenția sa, el a insistat că diferența dintre comparațiile corecte și cele „din lună în lună” poate distorsiona percepția: scăderea invocată este de 5% „anul ăsta față de anul trecut, aceeași perioadă”, în timp ce comparația ianuarie–decembrie ar arăta variații mult mai mari, pe care le consideră sezoniere. „Contracție”, nu „criză”: argumentele invocate Fostul vicepremier spune că măsurile Guvernului au fost necesare, în contextul deficitului bugetar, care poate duce la finanțare mai scumpă sau chiar la dificultăți de împrumut și la blocaje în accesarea fondurilor europene. În lectura sa, România vine după o perioadă în care „a trăit peste puterile” sale, pe baza banilor împrumutați, iar corecția era inevitabilă. „Noi tot vorbim de criza asta economică, ne-o autoinducem. Eu nu cred că suntem într-o criză economică. Noi suntem într-o contracție economică.” Pe piața muncii, Anastasiu pune scăderea numărului de angajați pe seama prudenței angajatorilor, nu neapărat pe un scenariu de criză, menționând și factori precum automatizarea („inteligența artificială”). Pariul pe fondurile europene și miza PNRR Un element cheie din mesajul său este rolul investițiilor și al fondurilor europene în susținerea creșterii. Anastasiu afirmă că investițiile din acest an sunt „mult mai mari” decât anul trecut și că, pe final de PNRR, „încep să se vadă banii”, după ce efortul ar fi fost dus în mare parte de constructori. El indică sume pe care România ar urma să le încaseze: „10 miliarde” din PNRR; încă „vreo 5 miliarde” din alte fonduri, care „pot” fi încasate în acest an, cu condiția ca România să nu rateze țintele („dacă nu o dăm de gard”, în formularea sa). Negocierile fiscale cu Comisia Europeană : presiunea pe rezultate Anastasiu spune că a participat la negocierile pentru programul fiscal al Guvernului Bolojan cu Comisia Europeană și descrie o presiune puternică pentru măsuri care să fie implementate efectiv, nu doar asumate. În acest context, el afirmă că Guvernul ar fi avut 10 zile pentru a trece prin Parlament un program fiscal „acceptat de investitori” și că o variantă inițială fără creșterea TVA ar fi fost respinsă. „Mai vreți fonduri europene? Dacă mai vreți faceți lucruri care să se și întâmplă.” În ansamblu, mesajul său este că scăderea consumului și prudența companiilor sunt efecte ale unei corecții fiscale inevitabile, iar ieșirea din perioada „dureroasă” depinde de stabilitate și de capacitatea statului de a atrage fondurile europene disponibile. [...]
