Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Guvernul majorează taxele anuale din minerit, cu un plus estimat de 2,254 milioane lei la buget în 2026, după actualizarea lor cu inflația de 7,3% pentru anul 2025, potrivit G4Media.
Hotărârea de guvern adoptată joi vizează taxele datorate pentru activitățile de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale, în linie cu prevederile Legii minelor nr. 85/2003. Actualizarea este făcută „în funcție de rata inflației”, pe baza datelor Institutului Național de Statistică, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de publicație.
Taxele anuale cresc astfel:
Guvernul estimează că aplicarea noilor valori va aduce aproximativ 2,254 milioane lei venituri suplimentare la bugetul de stat în 2026, ca efect al actualizării cu inflația pe 2025 a taxelor datorate pentru activitățile miniere realizate în 2025.
Pe un orizont de cinci ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, creșterea cumulată a veniturilor bugetare din aceste taxe este estimată la aproximativ 7,457 milioane lei.
În comunicatul citat, Guvernul motivează măsura prin nevoia de a menține un „echilibru” între scăderea rezervelor neregenerabile, efortul investițional necesar valorificării resurselor și beneficiile statului, ca proprietar al resurselor concesionate.
Recomandate
Majorarea TVA a fost „inevitabilă” și asumată politic , a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , justificând decizia prin recomandările primite de la economiști, potrivit Mediafax . Mesajul său pune accent pe logica de consolidare fiscală: măsura nu ar fi fost una „populară”, dar ar fi fost necesară. Declarația a fost făcută miercuri seara, într-un interviu la Antena 1, după ce Bolojan a fost întrebat de ce a ales să majoreze TVA chiar la începutul mandatului său la Palatul Victoria. „Era inevitabilă, mi-am asumat măsura.” Bolojan a spus că decizia a venit pe fondul „sfaturilor economiștilor” și a insistat că nu a urmărit un câștig de imagine. „Nu am făcut ce dă bine, am făcut ce trebuie.” Ce semnal transmite Guvernul prin această decizie Dincolo de explicația politică, poziționarea premierului interimar indică o abordare în care creșterea veniturilor bugetare este tratată ca prioritate, chiar cu riscul costurilor de acceptare publică. În același context, el a susținut că românii „au văzut că se poate guverna și altfel”, invocând reguli „pentru toată lumea”, transparență și lipsa „aroganței”. Relația cu președintele Nicușor Dan , în contextul TVA Bolojan a comentat și tensiunile publice legate de măsură, după ce președintele Nicușor Dan s-a opus majorării TVA și, în campania electorală, a promis că nu va accepta o astfel de decizie. Premierul interimar a afirmat că nu crede că majorarea TVA „a stricat” relația cu șeful statului. [...]
UDMR cere reducerea TVA și respinge orice majorare , pe fondul accelerării inflației, în negocierile pentru formarea noului Guvern, potrivit Euronews . Mesajul lui Kelemen Hunor pune presiune pe viitorul executiv să evite o măsură cu impact direct în prețuri și consum, într-un moment în care scumpirile sunt deja ridicate. Kelemen Hunor susține că, „atunci când totul se scumpește”, o creștere a TVA ar însemna „o povară suplimentară asupra oamenilor” și că Guvernul ar trebui să ia „în considerare serios” o reducere a taxei pe valoarea adăugată. Liderul UDMR spune că nu există „o soluție miraculoasă”, dar indică două direcții: reducerea TVA și atragerea de noi investitori. Inflația, argumentul central: INS indică o accelerare în aprilie În sprijinul poziției sale, Kelemen Hunor invocă datele Institutului Național de Statistică, potrivit cărora inflația anuală a urcat de la 9,87% în martie la 10,71% în aprilie. El leagă scumpirile de creșterea prețurilor la combustibili, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, cu efect în lanț asupra transportului și, implicit, asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Într-o postare pe Facebook, liderul UDMR afirmă că inflația ar fi fost „de 6-7%” fără factorul extern, dar că aceasta a fost „amplificată” de criza guvernamentală. Ce ar însemna politic: TVA devine linie roșie în negocieri Poziția UDMR fixează TVA ca temă de reglementare fiscală cu miză imediată în discuțiile pentru noul Guvern, într-un context în care orice modificare a taxei se transmite rapid în prețuri și în costurile firmelor. Kelemen Hunor formulează explicit respingerea unei creșteri: „Propunerea noastră este ca guvernul să ia în considerare serios reducerea TVA-ului, iar majorarea TVA-ului nu poate fi luată în discuție.” Context: fusese anunțată o creștere a TVA de la 19% la 21% În același material se amintește că o creștere a TVA de la 19% la 21% fusese anunțată începând cu 1 iulie 2025, ca parte a unui pachet de măsuri fiscale destinat reducerii deficitului bugetar. În acest cadru, solicitarea UDMR intră în contradicție directă cu logica de consolidare bugetară bazată pe majorări de taxe și mută discuția spre alternative (inclusiv atragerea de investiții), fără ca articolul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. [...]
Un control ANAF a dus la identificarea unui prejudiciu de 18 milioane de lei într-un caz în care un contribuabil și-a trecut pe firmă un Ferrari, deși compania activa în curățenie, potrivit Libertatea . Episodul este relevant fiscal prin modul în care achizițiile de bunuri de lux pot declanșa verificări și pot scoate la iveală neconcordanțe între stilul de viață și activitatea declarată. Directorul ANAF, Adrian Nica, a prezentat cazul într-o conferință de presă organizată la lansarea International Fiscal Association (IFA) România. Potrivit acestuia, după achiziție, persoana a intrat „în vizorul ANAF”, iar în urma unor controale amănunțite procurorii au constatat că firma ar fi făcut evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 18 milioane de lei. „O să vindem un Ferrari curând, am văzut că un cetățean și-a luat pe firma de curățenie. Am cercetat și am descoperit evaziune fiscală de 18 milioane de lei.” De ce contează pentru contribuabili și companii Mesajul transmis de ANAF este că achizițiile atipice raportate la profilul unei firme pot deveni indicatori de risc și pot declanșa verificări în lanț, inclusiv cu componentă penală, dacă apar suspiciuni de evaziune și se conturează un prejudiciu. Nica a mai spus că autoritățile române s-au inspirat din practicile italiene, unde persoanele care cumpără mașini de lux pot fi controlate pentru a justifica proveniența banilor, oferind ca exemplu un caz în care un fotbalist român transferat în Italia ar fi fost oprit de mai multe ori de Guardia di Finanza după ce și-a cumpărat un Aston Martin. ANAF: 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat și planuri de automatizare În aceeași intervenție, șeful ANAF a afirmat că instituția a identificat în aprilie circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat, care ar urma să fie verificați „pas cu pas pe teren”. „Nu ne cunoaștem contribuabilii. În aprilie am identificat circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat. Vom verifica pas cu pas pe teren și vom împărții contribuabilii onești și cei pe altă cale. E îngrijorător.” Totodată, Nica a indicat că ANAF vrea să introducă mai multe modele de inteligență artificială (adică sisteme informatice care analizează date pentru a semnala tipare de risc) pentru detectarea contribuabililor cu risc, a evaziunii fiscale și pentru zona de asistență, unde, potrivit lui, răspunsurile pot întârzia luni. În plus, directorul ANAF a susținut că, după intrarea României în spațiul Schengen, instituția nu reușește să culeagă informațiile din celelalte state membre, deși România schimbă informații cu acestea și are acces la plățile realizate cu cardul. [...]
ANAF anunță intensificarea controalelor la persoane cu avere și venituri nedeclarate , iar șeful instituției spune că vrea „instrumente” noi pentru verificări mai ferme la persoane fizice, inclusiv opriri în trafic pentru a verifica dacă bunurile scumpe sunt susținute de venituri declarate, potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , a transmis că instituția își va concentra eforturile „în perioada următoare” pe zona persoanelor cu avere care nu corespunde veniturilor declarate, iar controalele vor crește. Ce se schimbă în abordarea ANAF Mesajul central al conducerii ANAF este orientarea mai accentuată către verificarea discrepanțelor dintre stilul de viață/active și veniturile raportate, cu o intensificare a controalelor pe această linie. Nica a indicat explicit că urmărește obținerea unor noi instrumente de control „în zona persoanelor fizice”, care ar necesita sprijin politic. Exemplele invocate: de la firmă de salubritate la opriri în stradă Șeful ANAF a dat două exemple pentru a ilustra tipul de verificări vizate: un caz în care, pornind de la monitorizarea achiziției unei mașini, inspectorii au constatat că un cetățean și-a cumpărat un Ferrari „pe firmă”, deși firma era de salubritate; controlul extins ar fi dus la identificarea unei evaziuni fiscale de 18 milioane de lei, iar Nica a spus că ANAF ar putea vinde mașina; un exemplu relatat de un „celebru fotbalist român” (numele nu a fost menționat), care ar fi fost oprit de trei ori în Italia de „garda de finanțe” după ce și-a cumpărat un Aston Martin, pentru a i se verifica veniturile aferente. În acest context, Nica a susținut: „Cred că şi Antifrauda trebuie în curând să facă asta. Dacă nu vom avea astfel de măsuri dure, nu putem înainta” Context: declarațiile, la lansarea IFA România Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare oficială a IFA România, organizație afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), prezentată ca o platformă de dialog între autorități și mediul privat pe teme de fiscalitate internațională. [...]
ANAF spune că 2,3 miliarde lei datorii sunt practic blocate la recuperare din cauza firmelor care nu mai au cont bancar, ceea ce limitează instrumentul popririi și împinge instituția spre o segmentare mai dură a contribuabililor după risc, potrivit Economica . Șeful ANAF, Adrian Nica , a indicat că este vorba despre datorii la bugetul de stat ale unor societăți comerciale care „au avut cont bancar” dar „nu mai au cont bancar în prezent și nu pot avea popriri”. El a estimat numărul acestor firme la „în jur de 80.000”, conform relatării Agerpres. De ce contează: o limită operațională în colectare Mesajul ANAF pune în prim-plan o vulnerabilitate practică în colectarea creanțelor bugetare: în lipsa unui cont bancar, poprirea (blocarea sumelor din cont pentru recuperarea datoriilor) nu mai poate fi aplicată, iar o parte din arierate rămân greu de atins prin mecanismele uzuale. În același timp, Nica a susținut că instituția nu poate trata „profilele astea de contribuabili” la fel ca pe cei care își plătesc taxele la timp, sugerând o orientare mai accentuată către administrarea diferențiată a contribuabililor. Segmentarea pe risc și verificări „pas cu pas” ANAF a făcut în această lună o analiză de risc centralizată și a identificat „până acum în jur de 12.000 de contribuabili cu un profil de risc foarte ridicat”, a spus Nica. El a precizat că identificarea nu înseamnă automat măsuri imediate precum sechestre, ci o etapă de verificare în teren a rezultatelor obținute prin analiză automatizată („robotul”, în formularea sa). Tot în acest context, șeful ANAF a descris drept „îngrijorătoare” situațiile în care apar în spațiul public informații despre mii de contribuabili la aceeași adresă și cu același expert contabil, indicând că astfel de tipare intră în zona de interes pentru îmbunătățirea controalelor. „Scheme de fraudă” și un model intern de inteligență artificială Adrian Nica a afirmat că există contribuabili care „din start își înființează scheme de fraudă” și a dat ca exemplu un tipar de pre-insolvență: firmă cu profitabilitate ridicată în relația cu statul, cu eșalonare la ANAF, fără active, construită să intre ulterior în insolvență cu datorii („capăt de conductă”, în termenii folosiți). El a mai spus că ANAF dezvoltă un model intern de inteligență artificială (un sistem informatic care învață din date pentru a identifica tipare de risc), iar în „următoarele 3–4 luni” ar urma să se vadă „efectele benefice”, fără a detalia ce indicatori sau rezultate vor fi făcute publice. Evenimentul la care au fost făcute declarațiile a fost conferința de lansare a IFA România, afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), organizație internațională dedicată fiscalității, cu sediul în Olanda. [...]
ANAF are blocată recuperarea a 2,3 miliarde de lei din datorii deoarece circa 80.000 de firme nu mai au conturi bancare, ceea ce face imposibilă aplicarea popririlor, potrivit Adevărul . Informația a fost prezentată marți de președintele ANAF, Adrian Nica , la un eveniment dedicat fiscalității. Suma vizează datorii la bugetul de stat acumulate de societăți care au avut cont bancar, dar care „nu mai au cont bancar în prezent”, astfel încât instrumentul standard de executare – poprirea – nu mai poate fi folosit. „O să vă dau o cifră: 2,3 miliarde lei datorii la bugetul de stat pe care societăți comerciale care au avut cont bancar nu le plătesc, deoarece nu mai au cont bancar în prezent şi nu pot avea popriri. În jur de 80.000.” Impact operațional: limită practică a executării silite Mesajul ANAF indică o vulnerabilitate de funcționare a colectării: în absența unui cont bancar, recuperarea datoriilor devine mult mai dificilă, iar instituția rămâne fără una dintre cele mai eficiente pârghii de executare. În același context, șeful ANAF a spus că instituția încearcă să-și „cunoască contribuabilii” și să îi segmenteze în funcție de comportament, pentru a evita tratamente identice între contribuabilii corecți și cei cu risc. Ce spune ANAF despre profilarea de risc și următorii pași Adrian Nica a afirmat că, în urma unei analize de risc centralizate realizate în această lună, ANAF a identificat până acum aproximativ 12.000 de contribuabili cu „profil de risc foarte ridicat”. El a precizat că acest lucru nu înseamnă declanșarea imediată a măsurilor de executare, ci o etapă de verificare în teren a rezultatelor generate de analiză. Totodată, Nica a susținut că există contribuabili care își construiesc de la început „scheme de fraudă” și a oferit un exemplu de indicatori de „pre-insolvență”, precum lipsa activelor pe firmă, combinată cu eșalonări la plată și o profitabilitate mult peste media domeniului în relația cu statul. Context: digitalizare și utilizarea unui model intern de inteligență artificială Șeful ANAF a legat îmbunătățirea capacității de analiză de digitalizare și de dezvoltarea unui model intern de inteligență artificială, despre care a spus că ar putea produce „efecte benefice” în următoarele 3–4 luni. În material nu sunt oferite detalii despre ce tip de efecte vor fi vizibile sau prin ce indicatori vor fi măsurate. [...]
