Știri
Știri din categoria Politică monetară
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5%, o decizie care menține costul creditării ridicat într-un moment în care banca centrală confirmă atât o inflație de două cifre, cât și o economie în contracție, potrivit Digi24.
Consiliul de Administrație al BNR a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, nivel păstrat încă din 2024. În același timp, banca centrală a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. De asemenea, au rămas neschimbate rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor.
BNR arată că în aprilie 2026 rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, „în principal ca efect al creșterilor semnificative de dinamică” pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile și al creșterii cotației petrolului.
Instituția avertizează că presiunile inflaționiste sunt alimentate în continuare de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală și anticipează că inflația va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul majorării ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului.
În același timp, BNR estimează că inflația ar urma să înceapă să scadă din trimestrul al treilea al anului și să reintre în interiorul intervalului țintei în trimestrul III 2027.
„Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 (...) și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei”.
BNR confirmă deteriorarea economiei: datele preliminare analizate de bancă arată că activitatea economică s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv. Potrivit instituției, economia s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2%, după o scădere de 2,0% în trimestrul IV 2025. Banca centrală mai indică faptul că vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026, iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali.
Pe piața muncii, BNR descrie o slăbire tot mai evidentă: numărul salariaților din economie continuă să scadă, iar companiile și-au redus intențiile de angajare.
„Intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică”.
Păstrarea dobânzii-cheie la 6,5% sugerează că BNR prioritizează în continuare controlul inflației și gestionarea riscurilor, chiar dacă economia încetinește. În practică, o dobândă de politică monetară ridicată tinde să mențină mai sus costurile de finanțare din economie, inclusiv pentru credite, în timp ce băncile își calibrează dobânzile la depozite și împrumuturi în jurul acestor repere.
BNR a publicat decizia într-un comunicat, iar pentru contextul discuțiilor precedente banca centrală indică și minuta ședinței din 7 aprilie 2026.
Recomandate
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe tot parcursul lui 2026 , pe fondul revenirii inflației peste 10% și al intrării economiei în recesiune, potrivit Ziarul Financiar . Pentru companii și populație, mesajul implicit este prelungirea condițiilor de creditare scumpe, într-un moment în care activitatea economică încetinește. Inflația a urcat la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în martie, evoluție care „surprinde în sens negativ”, iar România este în recesiune, cu un declin al PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026, arată datele citate în articol. În acest context, analiștii anticipează că banca centrală va păstra rata-cheie nemodificată în ședința de astăzi și că va revizui în sus prognoza de inflație. De ce contează decizia: costul banilor rămâne ridicat mai mult timp Dobânda-cheie se află la 6,5% din vara anului 2024. În noul context macroeconomic, scenariul de relaxare monetară s-a îndepărtat: scăderile de dobânzi, care anterior erau așteptate să înceapă în a doua parte a acestui an, au fost împinse, potrivit estimărilor menționate, către vara anului 2027. În termeni practici, menținerea unei politici monetare „restrictive” înseamnă că presiunea asupra costurilor de finanțare rămâne, inclusiv pentru creditele în lei, iar economia primește mai puțin sprijin din partea dobânzilor într-o perioadă de contracție. Contextul macro: inflație persistentă, recesiune și consum sub presiune Pe lângă recesiunea din ultimele trei trimestre, articolul notează scăderea încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, înrăutățirea condițiilor de pe piața muncii și faptul că salariile au creștere negativă în termeni reali (adică după ajustarea cu inflația). Persistența inflației i-a determinat pe analiști să își modifice estimările pentru finalul acestui an la 6–7% și să anticipeze că și banca centrală va urca prognoza oficială. Ce spun analiștii despre prioritățile BNR Ciprian Dascălu , economistul-șef al BCR, susține că, în pofida slăbiciunii economice, este probabil ca BNR să prioritizeze obiectivul de reducere a inflației și să mențină condițiile monetare restrictive. „În ciuda recesiunii economice din ultimele trei trimestre, a scăderii încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a înrăutățirii condițiilor de pe piața muncii şi a creşterii negative a salariilor în termeni reali, este probabil ca BNR să acorde prioritate păstrării obiectivelor sale de luptă împotriva inflaţiei şi să menţină condiţiile monetare destul de restrictive.” Pentru mediul de afaceri, concluzia este că „compromisul” dintre creștere economică și inflație devine mai dificil: recesiunea ar cere, teoretic, dobânzi mai mici, dar inflația ridicată împinge banca centrală să rămână prudentă. [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% , într-un context în care datele care urmează să fie publicate despre inflație și PIB pot confirma o deteriorare a tabloului macro și pot limita spațiul pentru relaxare monetară, potrivit Economedia . Banca Națională a României se reunește vineri, 15 mai, într-o nouă ședință de politică monetară, după ce Institutul Național de Statistică (INS) urmează să anunțe date-cheie privind creșterea economică din primul trimestru și inflația din aprilie. De ce contează ședința BNR: inflație ridicată și presiune pe curs Erste, banca-mamă a BCR, anticipează că banca centrală va păstra rata dobânzii de politică monetară la 6,50% și o va menține la acest nivel până la finalul anului, invocând deprecierea recentă a leului și o traiectorie inflaționistă ridicată, pe fondul crizei politice. În același timp, banca se așteaptă ca noua proiecție a inflației (care ar urma să fie prezentată săptămâna viitoare) să fie revizuită în sus, pe fondul prețurilor ridicate la energie și al deprecierii monedei. Datele așteptate de la INS: inflație peste 10% și PIB în scădere Pentru luna aprilie, Erste estimează o accelerare a inflației (Indicele Prețurilor de Consum) la 10,4% an/an, pe fondul unor „efecte de bază nefavorabile” și al scumpirii combustibililor (efecte de bază = comparația cu o lună similară din anul anterior, care poate amplifica sau reduce variația anuală). Pe partea de activitate economică, banca prognozează că PIB-ul preliminar din primul trimestru se va contracta cu 0,1% față de trimestrul anterior (și cu -0,7% an/an), cu riscuri înclinate în jos. Aceste date ar veni după ce România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, conform sursei. Context politic și implicații: consolidare fiscală și FRR În analiza citată, deprecierea leului este legată de episodul politic de săptămâna trecută, când moneda a atins un minim istoric după votul de neîncredere din Parlament împotriva guvernului minoritar condus de premierul Bolojan. Deși cursul EUR/RON a revenit sub 5,25, rămâne incert modul în care va fi depășit impasul politic. În acest context, aceeași analiză indică drept puncte sensibile aderarea unui viitor guvern la traiectoria de consolidare fiscală și finalizarea pașilor necesari pentru deblocarea restului plăților din Fondul de Redresare și Reziliență (FRR) . [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând că lupta cu inflația rămâne dificilă în 2026 , după ce banca centrală anticipează o creștere a inflației în trimestrul II peste nivelurile estimate anterior, potrivit Newsweek . Mesajul contează direct pentru costul creditării și pentru așteptările din economie, într-un context în care inflația a revenit pe creștere în primăvară. Consiliul de administrație al BNR, reunit în 15 mai 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an și a păstrat neschimbate și celelalte instrumente-cheie de pe coridorul de dobânzi. „Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 15 mai 2026, a hotărât următoarele: Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.” Ce transmite BNR despre traiectoria inflației BNR estimează că rata anuală a inflației va urca în trimestrul II din 2026 peste nivelurile previzionate anterior, dar vede apoi o corecție descendentă „substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării unor efecte directe. În scenariul prezentat, inflația ar urma: să scadă puternic în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor; să descrească ulterior gradual; să reintre în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei de 1,5%-3,5%. Datele recente: inflația a urcat în martie și aprilie 2026 După o perioadă de scădere lentă, inflația anuală și-a întrerupt în martie 2026 traiectoria descendentă și a crescut la 9,87%, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit articolului. În aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, în principal ca efect al creșterilor de dinamică pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, „sub influența unor efecte de bază nefavorabile și a ascensiunii cotației petrolului”, la care s-a adăugat impactul majorării chiriilor pentru locuințele de stat, conform News.ro (citat de Newsweek). Pe indicatorii utilizați în comparațiile europene, inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a ajuns în aprilie 2026 la 9,5%, de la 8,6% în decembrie 2025. Tot în aprilie, rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,0% (de la 7,3% în decembrie 2025), iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0% (de la 6,8% în decembrie 2025). [...]
BNR transmite că ar fi prematură o creștere a dobânzii-cheie , pe fondul unui șoc inflaționist alimentat de scumpirea energiei, dar și al unei economii care încetinește, potrivit Economedia . Mesajul vine înaintea ședinței de politică monetară a BNR programate vineri. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu susține, într-un articol publicat pe blogul personal, că o înăsprire a condițiilor monetare „s-ar putea dovedi prematură”, deoarece efectele unei majorări de dobândă se transmit în economie cu întârziere și ar putea ajunge să se suprapună peste o eventuală atenuare a presiunilor inflaționiste, dacă tensiunile geopolitice se reduc și traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz se normalizează. „O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz.” De ce contează pentru economie: riscul de a frâna suplimentar creșterea Marinescu avertizează că o reacție „mecanică” la ceea ce numește „inflația Ormuz” poate fi dăunătoare atât pentru economie, cât și pentru credibilitatea politicii monetare. Argumentul central este că șocul actual este unul de ofertă (energie), „lipsit de cauze monetare”, iar o creștere a dobânzii ar putea adânci deteriorarea perspectivelor de creștere economică. În același timp, viceguvernatorul subliniază că și relaxarea monetară „mecanică” ar fi riscantă dacă dezinflația (scăderea inflației) nu se consolidează în timp. Contextul intern: ajustare fiscală și cerere slabă În evaluarea sa, politica monetară operează într-un cadru complicat de contextul fiscal-bugetar. Marinescu amintește că, în 2024, reducerile dobânzii s-au suprapus peste o politică bugetară „puternic expansionistă”, iar acum economia resimte efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, în condițiile în care „deficitul de cerere” se adâncește. În acest cadru, el indică nevoia ca politica monetară să evite să „pună sare pe rană” printr-o creștere a dobânzii de referință ca reacție la primele șocuri de ofertă. Inflația și energia: pragul de 10% și efectele în consum Viceguvernatorul afirmă că scumpirea combustibililor pe fondul războiului a dus inflația aproape de 10% în martie și că aceasta va trece de 10% în aprilie. În text este menționată și o scumpire a combustibililor de circa 13% ca factor principal al accelerării inflației. Pe partea de cerere, Marinescu notează că inflația lovește un consum deja comprimat: în februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%, potrivit datelor citate în material. Ce semnal dă BNR înainte de ședință: „wait-and-see” ar putea continua Marinescu indică faptul că abordarea BNR de până acum, descrisă ca „wait-and-see condiționat” (așteptare și evaluare, în funcție de date), „are șanse să mai continue o vreme”, chiar dacă alte bănci centrale ar putea decide să acționeze. În aprilie, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară, în pofida revizuirii în sus a traiectoriei inflației pentru lunile următoare, pe fondul efectelor războiului din Golf. Marinescu mai spune că este anticipată o înjumătățire a inflației în lunile de vară, ca efect de bază al măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025, concomitent cu o „depresurizare” a inflației de bază (inflația core) prin frânarea consumului și a cererii agregate. Riscuri dacă tensiunile persistă: „efecte de runda a doua” Dacă tensiunile din regiune se prelungesc, prețurile ridicate la energie ar putea genera „efecte de runda a doua” (adică scumpiri care se propagă din energie către alte prețuri și salarii), ceea ce ar putea prelungi presiunile inflaționiste pentru mai multe trimestre. Ca element de atenuare, Marinescu menționează plafonarea, pentru consumatorii casnici, a prețului de achiziție a gazului din producție internă. În paralel, el punctează că incertitudinile geopolitice se suprapun peste o situație fiscală fragilă și instabilitate politică recentă, factori care pot influența și deciziile de politică monetară. [...]
BNR avertizează că riscurile pentru cursul leului rămân ridicate , pe fondul volatilității internaționale și al deficitelor interne încă mari, iar banca centrală cere continuarea ajustării fiscal-bugetare pentru a reduce presiunea asupra costurilor de finanțare, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie, membrii Consiliului de administrație al BNR leagă riscurile de curs de creșterea volatilității pe piețele financiare internaționale și de aversiunea globală față de risc, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și de „ deficitele gemene ” ale României – bugetar și de cont curent – care rămân la niveluri ridicate. Deficitele și „prima de risc” suverană, în centrul mesajului Conducerea băncii centrale reiterează importanța „implementării consecvente” a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor care ar putea fi aprobate ulterior, cu obiectivul continuării corecției bugetare. BNR indică faptul că o astfel de corecție ar putea contribui și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, cu efecte favorabile asupra primei de risc suveran (costul perceput de investitori pentru a finanța statul), implicit asupra costurilor de finanțare din economie. Semnale de încetinire economică la început de 2026 BNR anticipează „o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB” în primul trimestru din 2026, influențată probabil în principal de evoluția investițiilor (formarea brută de capital fix), pe baza indicatorilor cu frecvență ridicată disponibili. Banca centrală mai arată că influențe în același sens ar putea veni și dinspre exportul net, în condițiile în care, în ianuarie 2026, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, ajungând în teritoriu negativ după o scădere mai pronunțată față de trimestrul IV 2025. Totuși, noile evaluări ale BNR indică o ușoară redresare a activității economice în primul semestru din 2026 față de ultimul trimestru din 2025, cu „coborârea deficitului de cerere agregată” la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval. Inflația: peste așteptările anterioare pe termen scurt Pe partea de prețuri, BNR estimează că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele prognozate anterior, în februarie. În ansamblu, mesajul băncii centrale pune accent pe legătura dintre disciplina fiscală, percepția de risc a României și stabilitatea cursului, într-un context extern mai volatil și cu presiuni interne venite din deficite. [...]
BNR se pregătește să mențină dobânda-cheie la 6,5% , într-un context în care economia intră în recesiune, iar inflația rămâne la două cifre, ceea ce limitează spațiul de manevră al politicii monetare, potrivit HotNews . Decizia finală urmează să fie luată vineri, iar rezultatul votului din board va fi anunțat la ora 15:00. Miercuri, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc cu experții Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu directori din bancă pentru a discuta opțiunile: creșterea dobânzii, scăderea ei sau păstrarea nivelului actual. În material se arată că, în acest moment, experții ar fi „unanimi” că dobânda va rămâne neschimbată. Recesiunea devine scenariul de bază, iar consumul slăbește Un raport intern al BRD, citat în articol, indică deteriorarea mediului economic pe fondul suprapunerii crizelor (inclusiv energetică și politică) și al scăderii activității: PIB-ul din T1 2026 a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportul menționează și factori care apasă suplimentar pe creștere: contracția consumului privat se intensifică, investițiile sunt amânate, iar partenerii comerciali ai României au, la rândul lor, dificultăți. În acest context, discuția se mută de la „dacă” la „cât de mare” va fi contracția, autorii apreciind că ajustarea din T1 ar putea fi la mijlocul intervalului de corecție a PIB-ului din 2026. Inflație de 10%–13% în T2 și presiuni pe curs Pe partea de prețuri, economiștii BRD estimează că inflația ar urma să se stabilizeze în intervalul 10%–13% în trimestrul al doilea din 2026, înainte de o moderare treptată în a doua jumătate a anului, cu revenire la niveluri de o singură cifră. Ei leagă traiectoria inflației de efectele șocului energetic, de deprecierea cursului și de „deficiențe structurale persistente”, iar pentru finalul lui 2026 văd o inflație în intervalul 6,7%–7,2%. În privința cursului, BRD anticipează o stabilizare relativă a EUR/RON în intervalul 5,10–5,20, cu posibilitatea unor creșteri temporare, dar consideră „extrem de improbabile” scenarii de 6 sau 7 lei pentru un euro. De ce „pauza” la dobândă contează pentru credite, curs și finanțarea statului Articolul explică miza deciziei de politică monetară prin efectul de propagare al dobânzii-cheie în economie: de la ratele la credite și randamentele la depozite, până la curs și costurile de finanțare ale statului. Pe scurt, o majorare a dobânzii ar însemna, în lanț: credite mai scumpe pentru populație și companii; economisire mai atractivă (dobânzi mai mari la depozite, cu întârziere); potențial de apreciere a leului, prin atragerea de capital; temperarea investițiilor, cu efect de frânare a economiei. O scădere a dobânzii ar avea efecte inverse, stimulând creditarea și cererea, dar cu riscuri mai mari pe inflație și curs (depreciere, scumpirea importurilor și inflație „importată”). Așteptări din piață: dobânzi neschimbate în 2026, prima tăiere în 2027 În material este citată și o analiză BCR transmisă către HotNews, care indică așteptarea ca BNR să mențină ratele dobânzilor neschimbate pe tot parcursul anului 2026, cu prima reducere a ratei anticipată în trimestrul al doilea din 2027. BCR leagă această perspectivă de o traiectorie inflaționistă mai ridicată și de presiunile recente de depreciere a leului, considerând majorările de dobândă improbabile în absența unor șocuri suplimentare, dar notând că episoadele de depreciere ar putea duce la o gestionare mai strictă a lichidității din sistemul bancar. Pentru vineri, așteptarea dominantă prezentată în articol rămâne păstrarea dobânzii-cheie la 6,5%, în încercarea de a naviga simultan între recesiune și inflație ridicată, fără a forța o mișcare care să amplifice una dintre probleme. [...]
