Știri
Știri din categoria Politică monetară
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe tot parcursul lui 2026, pe fondul revenirii inflației peste 10% și al intrării economiei în recesiune, potrivit Ziarul Financiar. Pentru companii și populație, mesajul implicit este prelungirea condițiilor de creditare scumpe, într-un moment în care activitatea economică încetinește.
Inflația a urcat la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în martie, evoluție care „surprinde în sens negativ”, iar România este în recesiune, cu un declin al PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026, arată datele citate în articol. În acest context, analiștii anticipează că banca centrală va păstra rata-cheie nemodificată în ședința de astăzi și că va revizui în sus prognoza de inflație.
Dobânda-cheie se află la 6,5% din vara anului 2024. În noul context macroeconomic, scenariul de relaxare monetară s-a îndepărtat: scăderile de dobânzi, care anterior erau așteptate să înceapă în a doua parte a acestui an, au fost împinse, potrivit estimărilor menționate, către vara anului 2027.
În termeni practici, menținerea unei politici monetare „restrictive” înseamnă că presiunea asupra costurilor de finanțare rămâne, inclusiv pentru creditele în lei, iar economia primește mai puțin sprijin din partea dobânzilor într-o perioadă de contracție.
Pe lângă recesiunea din ultimele trei trimestre, articolul notează scăderea încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, înrăutățirea condițiilor de pe piața muncii și faptul că salariile au creștere negativă în termeni reali (adică după ajustarea cu inflația).
Persistența inflației i-a determinat pe analiști să își modifice estimările pentru finalul acestui an la 6–7% și să anticipeze că și banca centrală va urca prognoza oficială.
Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, susține că, în pofida slăbiciunii economice, este probabil ca BNR să prioritizeze obiectivul de reducere a inflației și să mențină condițiile monetare restrictive.
„În ciuda recesiunii economice din ultimele trei trimestre, a scăderii încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a înrăutățirii condițiilor de pe piața muncii şi a creşterii negative a salariilor în termeni reali, este probabil ca BNR să acorde prioritate păstrării obiectivelor sale de luptă împotriva inflaţiei şi să menţină condiţiile monetare destul de restrictive.”
Pentru mediul de afaceri, concluzia este că „compromisul” dintre creștere economică și inflație devine mai dificil: recesiunea ar cere, teoretic, dobânzi mai mici, dar inflația ridicată împinge banca centrală să rămână prudentă.
Recomandate
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
BNR ar putea amâna până în S2/2027 un ciclu modest de tăieri de dobândă , pe fondul unei inflații încă ridicate și al unei dezinflații așteptate abia după disiparea efectului temporar al șocului prețurilor la energie, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . Analiștii UniCredit estimează că inflația din România ar putea scădea brusc de la mijlocul lui 2026, iar combinația dintre prețuri la energie în scădere și cererea slabă a consumatorilor ar urma să împingă inflația mai jos și în a doua jumătate a lui 2027. În acest scenariu, politica monetară ar reflecta „atenuarea preconizată a perspectivelor inflației”, după ce trece efectul temporar al șocului energetic. Ce înseamnă pentru costul finanțării în lei Mesajul central al prognozei este că relaxarea monetară ar veni târziu și ar fi „modestă”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită cu dobânzi ridicate în lei. În prezent, dobânda-cheie este 6,5% și a rămas la acest nivel de doi ani, în condițiile persistenței inflației, notează publicația. În regiune, comparația scoate în evidență poziția mai restrictivă a României: Ungaria are dobânda-cheie la 6%, Serbia la 5,75%, iar Polonia și Cehia la 3,75%, conform datelor băncilor centrale citate. Context regional: cine taie dobânzile mai devreme În raportul macroeconomic trimestrial pentru T2/2026, UniCredit anticipează că banca centrală a Ungariei va continua probabil să reducă ratele dobânzilor în 2026, în timp ce decidenții din Polonia, România și Serbia ar urma să aștepte până în a doua jumătate a lui 2027 pentru a începe cicluri „modeste” de relaxare. Pentru Cehia, banca ar inversa probabil în 2027 creșterea ratelor dobânzilor din 2026. De ce contează: inflația rămâne constrângerea principală România are, potrivit articolului, cea mai mare inflație din regiune, „de aproape 11%”, după ce inflația „s-a apropiat din nou de 11% în aprilie”. În acest context, o eventuală reducere a dobânzii-cheie este condiționată de o dezinflație mai convingătoare, iar calendarul indicat de UniCredit împinge începutul relaxării spre S2/2027. [...]
Conducerea BNR decide azi dacă schimbă dobânda-cheie , un semnal cu efect direct în costul creditelor și în economie , potrivit HotNews . Cei nouă membri ai boardului se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda, dacă o vor scădea sau dacă o vor menține la nivelul actual, de 6,5%. Miza este una practică: decizia de politică monetară influențează rata plătită la bancă, cursul euro și, indirect, prețurile alimentelor din supermarket, arată publicația. Ce se decide și cine pregătește analiza Înaintea ședinței, Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară din BNR, le-a prezentat deja membrilor boardului analiza privind situația economică, conform aceleiași surse. Documentul este baza tehnică pe care se sprijină discuția despre dobânda-cheie. Deocamdată, din informațiile disponibile în material, nu reiese ce opțiune este favorizată în board (majorare, reducere sau menținere), ci doar că toate cele trei variante sunt pe masă. [...]
BNR este așteptată să păstreze dobânda-cheie la 6,50% și să evite tăieri în 2026 , într-un context în care inflația rămâne ridicată, iar banca centrală își apără credibilitatea antiinflaționistă, potrivit unei analize citate de Economedia . Miza pentru economie și companii este prelungirea perioadei de finanțare scumpă, inclusiv prin menținerea unor condiții monetare „destul de restrictive”. Economiștii chestionați de Bloomberg se așteaptă în unanimitate ca BNR să mențină rata dobânzii de referință neschimbată, la 6,50%, la ședința din 8 iulie. De această dată, banca centrală ar urma să publice doar comunicatul standard, fără indicii detaliate despre pașii următori, însă tonul și evaluarea tendințelor macroeconomice sunt considerate relevante. De ce dobânzile ar putea rămâne sus mai mult timp Erste anticipează că dobânda-cheie va rămâne la 6,50% până în mai 2027, iar majorările sunt văzute ca puțin probabile într-o economie slabă, cu „decalaj de producție negativ” (adică activitatea economică sub potențial). Totuși, banca notează că BNR ar putea înăspri gestionarea lichidității prin licitații de atragere a depozitelor, ceea ce ar putea împinge rata efectivă peste nivelul facilității de depozit (5,50%), dar nu acesta este scenariul de bază și ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât o reaprindere a inflației. În paralel, Erste mizează pe o dezinflație lentă: banca se așteaptă ca inflația la final de an să fie 5,9% (an/an), față de 10,9% (an/an) în mai, pe fondul unor efecte de bază favorabile în lunile de vară. Evoluțiile recente ale petrolului Brent ar putea aduce o ușurare pe termen scurt prin prețuri globale ale combustibililor mai temperate. Riscuri: cursul leului și inflația de bază Un risc de creștere pentru inflație rămâne deprecierea leului, deși, „deocamdată”, cursul EUR/RON s-a stabilizat într-un nou interval de tranzacționare. Inflația de bază (care exclude, de regulă, componente volatile precum energia și alimentele) a fost 8,5% (an/an) în mai, iar estimarea Erste este că aceasta ar coborî la 5,6% până la finalul anului. În acest context, banca consideră că, în pofida creșterii economice slabe, a încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a deteriorării condițiilor de pe piața muncii și a scăderii puternice a salariilor reale, BNR va prioritiza menținerea reputației de „luptător împotriva inflației” și va păstra politica monetară restrictivă. 2026: recesiune în scenariul de bază și legătura cu politica fiscală Erste indică drept scenariu de bază o recesiune în 2026, cu riscul de adâncire dacă absorbția Fondului de Redresare și Reziliență (RRF) rămâne sub așteptări. Instabilitatea politică internă este un factor suplimentar de incertitudine. Pe partea fiscală, banca notează că execuția bugetară „solidă” din primele cinci luni, o ipoteză „realistă” pentru bugetul pe 2026 și veniturile mai mari din creșterea PIB-ului nominal alimentată de inflație ar oferi o marjă pentru atingerea țintei de deficit din acest an, de 6,2% din PIB. În consecință, Erste consideră probabil ca ratingurile suverane să rămână neschimbate în 2026. În același timp, traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană presupune o înăsprire fiscală suplimentară din 2027, menită să ducă la excedent primar și să inverseze creșterea datoriei publice ca pondere în PIB. Banca avertizează că implementarea cere un angajament politic puternic, care ar putea fi slăbit după căderea guvernului, iar apropierea anului electoral 2028 ar putea reduce șansele unei ajustări fiscale continue — ceea ce, la rândul său, ar putea împinge către condiții monetare mai restrictive. Context extern: BCE și Fed, repere pentru BNR Erste mai arată că deciziile recente din regiune, precum și poziționarea BCE și a Rezervei Federale a SUA (Fed), rămân importante pentru „funcția de reacție” a BNR. În analiza citată, banca notează o înăsprire a tonului atât la BCE, cât și la Fed, însă, „având în vedere profilul diferit al inflației”, consideră că BNR își poate permite să aștepte mai mult înainte de a lua măsuri. [...]
BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și menține România cu cea mai ridicată rată din regiune , deși banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației din T3/2026, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de politică monetară rămâne prudent: riscurile viitoare la adresa inflației sunt considerate „notabile”, iar relaxarea dobânzilor nu este, deocamdată, pe masă. În regiune, diferența de nivel este vizibilă: în timp ce în România dobânda-cheie este 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75% (la fel ca în Serbia), în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât la 3,5%. Publicația notează însă că România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%. De ce nu taie BNR dobânda, deși inflația ar urma să scadă BNR își justifică menținerea ratei-cheie la 6,5% printr-un set de incertitudini care pot reaprinde presiunile asupra prețurilor. Printre riscurile invocate se află evoluția viitoare a prețurilor la energie electrică și alimente, inclusiv pe fondul secetei severe din 2026, dar și traiectoria cotației țițeiului, cu efecte în lanț asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri. În plus, banca centrală vede riscuri pentru activitatea economică și pentru inflația pe termen mediu din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. BNR mai indică și incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, inclusiv în contextul situației politice interne. Inflația: scădere în iunie, „corecție descendentă substanțială” din T3 În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în mai, conform articolului. În noul raport asupra inflației , BNR estimează o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. „Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 (...) Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei (...)” Context economic: redresare ușoară și credit privat în creștere Pe lângă traiectoria inflației, BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din 2026 și o accentuare a ascensiunii creditului privat. În același timp, banca centrală semnalează că riscurile rămân ridicate atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale, ceea ce explică menținerea unei politici monetare restrictive. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul următoarelor decizii, concluzia operațională rămâne că, pe termen scurt, costul finanțării în lei este susținut în continuare de o dobândă-cheie neschimbată, chiar dacă scenariul de bază al BNR indică dezinflație din a doua parte a anului. [...]
Deși BNR poate produce fizic bancnote și monede euro, adoptarea monedei unice rămâne blocată de criteriile de convergență , potrivit Antena 3 . Investițiile făcute la Imprimeria BNR și Monetăria Statului rezolvă doar partea tehnică, însă trecerea la euro depinde de acreditări și, mai ales, de îndeplinirea condițiilor economice și juridice cerute în UE. România are deja echipamentele necesare pentru producția de euro, după investiții în prese pentru monede bimetalice, gravatoare laser și cuptoare pentru matrițe. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, spune că producția efectivă de euro va depinde de obținerea acreditărilor necesare și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, unde România „mai are de recuperat”. În același registru, Csaba Balint, de asemenea membru în CA al BNR, afirmă că România nu îndeplinește în prezent „condițiile nominale”, conform HotNews, citat de Antena 3. Ce condiții trebuie bifate pentru adoptarea euro Pentru adoptarea monedei euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență de la Maastricht (Tratatul din 1991), care includ patru criterii economice și o condiție juridică: Stabilitatea prețurilor (inflația): rata medie a inflației pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% media celor trei state UE cu cea mai bună performanță la stabilitatea prețurilor. Finanțe publice sănătoase: statul nu trebuie să fie în procedură de deficit excesiv; deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică sub 60% din PIB (sau să se îndrepte „clar” către acest nivel). Stabilitatea cursului de schimb: leul trebuie să participe la ERM II (MCS II) cel puțin doi ani, fără tensiuni majore și fără devalorizare semnificativă față de euro. Dobânzi pe termen lung: randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen lung nu poate depăși cu mai mult de 2% media celor trei state UE cu cea mai scăzută inflație. Compatibilitate legală: legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie armonizată cu normele BCE și ale Sistemului European al Băncilor Centrale. BNR: „Nu îndeplinim condițiile nominale” Balint a indicat explicit problemele legate de deficit, datorie și inflație, dar și discuția despre convergența reală (nivelul de dezvoltare și conectarea economiei la zona euro). „În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo.” Același oficial a adăugat că România a avansat la convergența reală, menționând o creștere de la 25% la 75–80%, pe care o numește „remarcabilă”. Context politic: „acord” pentru trecerea la euro Declarațiile vin după ce, pe 1 august, președintele Nicușor Dan a spus că există un acord politic pentru trecerea la euro și că viitorul guvern, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs „pentru următorii ani”, în urma raportului Fitch. În esență, mesajul BNR este că infrastructura de producție poate fi pregătită, dar calendarul real pentru euro rămâne condiționat de ajustări macroeconomice și de pași formali (acreditări și aliniere legislativă), care nu sunt încă îndepliniți. [...]
