Știri
Știri din categoria Fiscalitate
UDMR cere reducerea TVA și respinge orice majorare, pe fondul accelerării inflației, în negocierile pentru formarea noului Guvern, potrivit Euronews. Mesajul lui Kelemen Hunor pune presiune pe viitorul executiv să evite o măsură cu impact direct în prețuri și consum, într-un moment în care scumpirile sunt deja ridicate.
Kelemen Hunor susține că, „atunci când totul se scumpește”, o creștere a TVA ar însemna „o povară suplimentară asupra oamenilor” și că Guvernul ar trebui să ia „în considerare serios” o reducere a taxei pe valoarea adăugată. Liderul UDMR spune că nu există „o soluție miraculoasă”, dar indică două direcții: reducerea TVA și atragerea de noi investitori.
În sprijinul poziției sale, Kelemen Hunor invocă datele Institutului Național de Statistică, potrivit cărora inflația anuală a urcat de la 9,87% în martie la 10,71% în aprilie. El leagă scumpirile de creșterea prețurilor la combustibili, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, cu efect în lanț asupra transportului și, implicit, asupra prețurilor bunurilor și serviciilor.
Într-o postare pe Facebook, liderul UDMR afirmă că inflația ar fi fost „de 6-7%” fără factorul extern, dar că aceasta a fost „amplificată” de criza guvernamentală.
Poziția UDMR fixează TVA ca temă de reglementare fiscală cu miză imediată în discuțiile pentru noul Guvern, într-un context în care orice modificare a taxei se transmite rapid în prețuri și în costurile firmelor.
Kelemen Hunor formulează explicit respingerea unei creșteri:
„Propunerea noastră este ca guvernul să ia în considerare serios reducerea TVA-ului, iar majorarea TVA-ului nu poate fi luată în discuție.”
În același material se amintește că o creștere a TVA de la 19% la 21% fusese anunțată începând cu 1 iulie 2025, ca parte a unui pachet de măsuri fiscale destinat reducerii deficitului bugetar. În acest cadru, solicitarea UDMR intră în contradicție directă cu logica de consolidare bugetară bazată pe majorări de taxe și mută discuția spre alternative (inclusiv atragerea de investiții), fără ca articolul să detalieze măsuri concrete sau un calendar.
Recomandate
Decizia ÎCCJ care face imprescriptibilă reportarea soldului negativ de TVA riscă să prelungească inspecțiile fiscale și să crească costurile de conformare ale companiilor , în lipsa unor clarificări de la Ministerul Finanțelor sau ANAF , potrivit unei analize Economedia . Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în deconturile perioadelor fiscale ulterioare „nu este prescriptibil”. Deși intenția a fost uniformizarea practicii instanțelor, efectul imediat poate fi o zonă mai mare de interpretare în controale și litigii, pentru situații frecvente în practică. De ce contează pentru companii: controale mai lungi și documente păstrate mai mult În analiza citată, Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, atrage atenția că, deși „în teorie” un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul de TVA, aplicarea practică devine neclară mai ales când soldul provine din perioade mai vechi decât termenul general de prescripție de 5 ani. „Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani (...)” Printre efectele posibile, dacă interpretarea autorităților va merge spre extinderea verificărilor, se conturează: obligația practică de a păstra documente pe perioade mai lungi decât cele uzuale, inclusiv cu cerințe de lizibilitate pentru arhive pe hârtie; inspecții fiscale mai îndelungate, cu impact direct asupra activității curente a contribuabililor; perioade de așteptare mai mari pentru rambursările de TVA; costuri mai mari cu consultanți și avocați, pe fondul disputelor și al contestațiilor. „Până unde” se poate întinde verificarea ANAF și riscul de dobânzi/penalități Un punct sensibil este delimitarea drepturilor ANAF de a stabili creanțe și accesorii (dobânzi și penalități). Analiza ridică întrebarea dacă, în contextul în care regularizarea soldului de TVA devine imprescriptibilă, verificarea corectitudinii regularizării ar putea fi tratată similar, chiar dacă, „în teorie”, legea limitează controlul la 5 ani și 6 luni. În practică, acest tip de incertitudine poate afecta contribuabilii care au reportat solduri negative de TVA și le-au folosit ulterior pentru compensarea TVA de plată, mai ales dacă nu au avut inspecții sau rambursări de TVA de mai mult timp. Ce a decis ÎCCJ, pe scurt: rambursare vs. reportare Instanța a descris două opțiuni pentru contribuabil atunci când se naște dreptul de deducere a TVA: solicită rambursarea soldului negativ (prin bifarea în decont), situație asociată termenului de prescripție de 5 ani și posibilității unei inspecții fiscale; optează pentru reportarea soldului negativ în deconturile următoare, pe o perioadă nedefinită (cel puțin până la încetarea activității economice). Semnele de întrebare, potrivit analizei, apar în special la a doua variantă – reportarea pe termen nedefinit – unde pot apărea interpretări diferite în funcție de istoricul inspecțiilor, de modul în care soldurile au fost „resetate” prin rambursări și de corectitudinea sumelor reportate. Ce urmează: nevoie de poziție oficială sau schimbări legislative În lipsa unei poziții oficiale a Ministerului Finanțelor sau ANAF privind efectele deciziei ori a unor modificări legislative care să fixeze reguli de interpretare, analiza anticipează o perioadă cu practici neuniforme, inclusiv cu clarificări care ar putea ajunge din nou în instanțe. Pentru companii, miza imediată este gestionarea riscului de control extins și a costurilor de conformare asociate soldurilor de TVA vechi. [...]
Președintele Nicușor Dan a retrimis la Parlament legea care acordă facilități fiscale pentru „participarea la profit”, invocând un impact bugetar negativ neacoperit și riscul de incoerențe între Codul fiscal și legislația muncii , potrivit Economedia . Proiectul inițiat de AUR, adoptat în luna mai, ar permite companiilor să acorde angajaților sume de până la 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent, sub forma participării la profit. În varianta votată, aceste sume ar fi integral deductibile pentru firme și ar fi exceptate de la contribuțiile sociale obligatorii ( CAS și CASS ) pentru salariați, urmând să fie taxate doar cu impozitul pe venit de 10%. O modificare introdusă în Parlament exclude companiile de stat de la aplicarea facilităților. Miza fiscală: venituri mai mici la buget, fără măsuri de compensare În cererea de reexaminare, Președinția susține că legea ar genera un impact bugetar negativ „semnificativ”, fără să fie însoțit de măsuri compensatorii, într-un context în care România se află sub presiunea unui deficit ridicat și a unor măsuri recente de consolidare fiscală (inclusiv creșteri de taxe, înghețări de salarii în sectorul public și limitări ale cheltuielilor). Argumentația indică o dublă reducere a veniturilor publice: diminuarea bazei impozabile a profitului companiilor, prin deductibilitatea extinsă a sumelor acordate; scoaterea acestor sume din baza de calcul a CAS și CASS, prin exceptarea de la contribuțiile sociale. „Reîncadrare” cu risc de interpretări divergente în practică Un punct central este schimbarea regimului juridic al sumelor acordate. În prezent, acestea sunt tratate ca venituri asimilate salariilor, supuse contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. Noua lege le redefinește ca „venituri din alte surse”, ceea ce le-ar scoate din baza CAS și CASS și le-ar plasa într-un regim fiscal mai favorabil. Președinția avertizează însă că reclasificarea nu este corelată cu legislația muncii și cu alte ramuri de drept, ceea ce ar putea duce la situații în care același venit să fie tratat diferit, în funcție de cadrul legal aplicat. În sesizare este menționat că această dualitate ar putea afecta inclusiv executarea silită, poprirea și ierarhia creanțelor în insolvență, în funcție de calificarea dată de instanțe. Lipsa fișei financiare și presiunea pe bugetele de pensii și sănătate Președinția mai invocă absența unei fișe financiare care să evalueze impactul bugetar pe termen mediu, susținând că adoptarea fără fundamentare financiară contravine obligațiilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară și principiilor constituționale legate de stabilirea sursei de finanțare. În lipsa evaluării, nu ar exista o analiză a efectului cumulat asupra bugetului general consolidat, inclusiv asupra bugetelor de pensii și sănătate. Separat, este semnalat efectul direct asupra contribuțiilor sociale: prin reducerea bazei CAS și CASS, scad veniturile la bugetele de asigurări sociale și, în același timp, contribuția viitoare la drepturile de pensie ale beneficiarilor, ceea ce poate amplifica presiunea asupra bugetului de stat dacă apar deficite în sistemul public de pensii. Tratament fiscal diferențiat: bonus sau „participare la profit” În cererea de reexaminare este criticat și potențialul tratament inegal: doi salariați aflați în situații similare pot avea sarcini fiscale diferite în funcție de cum este structurat venitul (bonus obișnuit, taxat cu contribuții sociale, versus participare la profit, exceptată de la acestea). Președinția indică lipsa unei justificări obiective și explicite în textul legii pentru această diferențiere. Guvernul, potrivit aceleiași surse, nu a susținut adoptarea inițiativei și a menționat într-un punct de vedere că aplicarea prevederilor ar avea impact negativ asupra veniturilor bugetare. Legea se întoarce acum în Parlament, unde legislativul poate să o modifice, să o mențină în forma inițială sau să integreze observațiile transmise de Președinție. [...]
AUR vrea să ridice de cinci ori plafonul de încadrare la microîntreprinderi , printr-un proiect de lege depus în Parlament care modifică Codul fiscal , potrivit news . Inițiativa ar majora pragul de venituri de la 100.000 de euro la 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei), ceea ce ar permite mai multor firme mici să rămână în regimul fiscal al microîntreprinderilor, în loc să treacă la un regim „mai împovărător și mai complex”, conform expunerii de motive. Ce schimbare fiscală propune AUR Proiectul, inițiat de deputatul AUR Lucian Mușat , vizează majorarea plafonului de venituri pentru încadrarea în regimul de impozitare al microîntreprinderilor: de la 100.000 de euro la 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei). AUR susține că măsura ar urmări „restabilirea predictibilității fiscale”, reducerea presiunii administrative asupra întreprinderilor mici și sprijinirea mediului de afaceri într-o perioadă cu dificultăți economice. Contextul invocat: reducerea succesivă a plafonului În expunerea de motive, formațiunea arată că plafonul a fost redus în timp de la 1.000.000 de euro la 100.000 de euro, iar această scădere ar fi afectat „grav mii de firme românești”, obligate să treacă la un regim fiscal mai complex. Deputatul Lucian Mușat a descris actualul prag drept insuficient pentru nevoile antreprenorilor: „Plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus de la 1.000.000 de euro, apoi la 500.000 de euro, la 250.000 de euro, iar astăzi a ajuns la 100.000 de euro, o sumă nesemnificativă, care nu îi ajută pe antreprenori.” De ce contează pentru firme și ce urmează Miza practică a proiectului este extinderea numărului de companii care pot rămâne în regimul de microîntreprindere, pe care AUR îl prezintă ca fiind mai predictibil și cu sarcini administrative mai reduse. Mușat afirmă că, dacă va fi votată, măsura „ar putea salva de la faliment” „câteva zeci de mii de firme”. În acest moment, inițiativa este la nivel de proiect depus în Parlament; adoptarea depinde de parcursul legislativ și de votul parlamentar. [...]
ANAF estimează un prejudiciu de peste 23 milioane lei într-o rețea de evaziune din food delivery , după ce Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a depistat și destructurat un mecanism care ar fi folosit peste 50 de societăți pentru a eluda plata taxelor, potrivit HotNews . Rețeaua ar fi funcționat din 2023, prin transferul succesiv al veniturilor obținute din livrări între mai multe firme, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali și de a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat, conform ANAF. Cum ar fi fost „ruptă” trasabilitatea banilor Fiscul susține că structura evazionistă era organizată „pe cinci paliere de societăți”, astfel încât încasările din livrări să fie mutate succesiv până la „pierderea trasabilității beneficiarilor reali”. În final, fondurile ar fi fost îndepărtate de firmele care generau veniturile și retrase ulterior în numerar. În paralel, obligațiile fiscale ar fi fost reduse prin: utilizarea unor societăți fără activitate economică reală; deducerea nelegală de TVA, potrivit descrierii din comunicatul ANAF. Firme „fantomă” și adrese folosite repetat Inspectorii au identificat adrese din Timișoara și București folosite în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate, fără activitate economică reală la respectivele locații. ANAF afirmă că aceste firme aveau caracteristici de entități de tip „fantomă”, folosite pentru fragmentarea fluxurilor financiare și crearea unei aparențe de legalitate. Totodată, ANAF spune că unele societăți fără capacitate economică reală ar fi emis documente fiscale utilizate de beneficiari pentru a înregistra cheltuieli „fără conținut economic” și pentru a obține avantaje fiscale necuvenite. Componenta de muncă nedeclarată: „sute de persoane” fără contracte O parte semnificativă a activității de livrare ar fi fost realizată prin intermediul a „sute de persoane” care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă, ceea ce ar fi amplificat prejudiciul prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit ANAF. Ce include prejudiciul estimat ANAF indică un prejudiciu estimat de peste 23 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit, TVA și contribuții salariale sustrase de la declarare și plată. Detaliile sunt prezentate în comunicatul instituției, disponibil aici . [...]
Guvernul Veștea vizează o reorganizare a Finanțelor și ANAF care să reducă incertitudinea fiscală și să țintească evaziunea, nu contribuabilii conformi , potrivit programului de guvernare citat de Agerpres . Miza, din perspectiva mediului de afaceri, este dublă: reguli mai previzibile (prin interpretări unitare) și controale mai bine direcționate (prin selecție de risc). Ministerul Finanțelor ar urma să-și întărească rolul de „centru de analiză, fundamentare și coordonare” a politicilor fiscal-bugetare, astfel încât deciziile publice să fie susținute de date și evaluări de impact. Documentul leagă această schimbare de obiectivul de a evita măsuri „nepredictibile”, supraestimarea veniturilor și acumularea de presiuni bugetare care pot afecta stabilitatea economică. „Punct unic” de clarificare fiscală: termene standard și interpretări publicate Programul prevede crearea unui punct unic național de clarificare fiscală pentru contribuabili, prin reformarea și consolidarea activității de asistență la nivelul Ministerului Finanțelor și al administrației fiscale. Mecanismul ar urma să includă termene standard de răspuns, proceduri clare și publicarea (anonimizată sau agregată) a interpretărilor relevante pentru situații recurente. „Obiectivul este reducerea incertitudinii fiscale, prevenirea interpretărilor neunitare, creșterea conformării voluntare și diminuarea riscului de litigii între contribuabili și administrația fiscală.” Reorganizarea ANAF: centralizare pe suport și pe analiza de risc Din perspectiva coordonării, documentul susține că ANAF funcționează în prezent pe „silozuri” (control, colectare și trezorerie) care nu cooperează între ele. În consecință, se are în vedere centralizarea activității structurilor-suport la nivel central/regional și în coordonarea structurilor Ministerului Finanțelor. Totodată, programul indică: centralizarea deciziilor pentru analiza de risc (neconformare) și pentru controlul operativ/inopinat; control fiscal la nivel de regiuni, cu selecție „documentată și proporțională cu riscul”, nu dispersată administrativ; consolidarea capacității ANAF și a Autorității Vamale Române pentru dosare complexe (evaziune, fraude de TVA, contrabandă, rambursări nejustificate, diminuarea bazei de impozitare prin cheltuieli intra-grup nejustificate). În zonele cu risc ridicat, programul menționează planuri dedicate și metodologii comune cu alte autorități, inclusiv pentru combustibili, legume-fructe, materiale de construcții, jocuri de noroc și operațiuni cu risc de sub-declarare sau transfer artificial de profit. TVA: digitalizare, detecție timpurie și oprirea rambursărilor la suspiciuni documentate Reducerea „gap-ului de TVA” (diferența dintre TVA teoretic și TVA colectat efectiv) este legată de extinderea indicatorilor de risc, instrumente de digitalizare și detecție timpurie a fraudei și a riscurilor de intrare în insolvență. Programul mai prevede centralizarea analizei de risc la nivelul ANAF și sistarea rambursărilor de TVA în cazul suspiciunilor documentate de fraudă fiscală. Integritate și stimulente: bonus-malus și măsuri în controale Pe componenta de implementare, documentul leagă jaloanele europene și măsurile din PNRR de întărirea integrității, îmbunătățirea legislației și utilizarea indicatorilor de risc în alocarea resurselor ANAF/Vamă. Este menționată și dezvoltarea unui sistem de tip „bonus-malus” corelat cu performanța colectării, precum și stimularea salariaților în funcție de colectarea creanțelor bugetare și realizarea planului de venituri. În paralel, reforma pentru creșterea încrederii contribuabililor ar urma să includă depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local (cu examene la nivel central), reducerea interimatului pe posturi de conducere și introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal în controale cu risc fiscal ridicat. Programul mai precizează că majorarea colectării nu ar urma să se facă prin „presiune generalizată” pe contribuabilii conformi, ci prin selecție de risc și concentrare pe marea evaziune. În plan politic, premierul desemnat Adrian Veștea a depus la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare, urmând ca Birourile Permanente reunite să stabilească calendarul dezbaterii și votului. [...]
Polonia introduce un impozit de 60% pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere , o măsură prin care guvernul de la Varșovia vizează venituri de 950 de milioane de euro (aprox. 4,8 miliarde lei), pentru a finanța subvenții energetice și a limita impactul scumpirilor asupra consumatorilor, potrivit Agerpres . Taxa a fost aprobată vineri de Parlament, cu 231 de voturi pentru și 201 împotrivă, și se aplică profiturilor obținute de distribuitorii de combustibili fosili în perioada martie–decembrie 2026. Ministerul Economiei , care a inițiat legea, susține că este un „răspuns necesar” la condițiile geopolitice generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Cum se calculează „profitul extraordinar” și cine intră la plată Impozitul se aplică profiturilor definite drept „extraordinare”, adică celor care depășesc cu 20% vânzările medii din aceeași perioadă a anului 2025. Autoritățile estimează că între 20 și 30 de entități vor fi vizate, inclusiv producători și importatori de benzină și motorină. Compania energetică de stat Orlen ar urma să suporte cea mai mare parte a notei de plată, fiind responsabilă pentru aproximativ 60% din suma totală ce urmează a fi colectată. De ce a ales guvernul această soluție fiscală Contextul invocat este creșterea abruptă a prețurilor la țiței după declanșarea războiului americano-israelian împotriva Iranului, în februarie, și închiderea ulterioară a Strâmtorii Ormuz , care a afectat aprovizionarea. Ministrul Economiei, Andrzej Domanski, a argumentat că majorarea marjelor din sector nu ar proveni din eficiență operațională, ci dintr-un „efect de piață externă”, iar taxa ar urmări să reducă „asimetria” dintre companiile cu profituri record și statul care suportă costuri pentru protejarea populației. Legătura cu subvențiile la carburanți și presiunea pe buget În perioada scumpirilor generate de închiderea Strâmtorii Ormuz, Polonia a introdus un program de subvenții la benzină și motorină pentru consumatorii privați, care ar fi costat bugetul public aproximativ 1,1 miliarde de euro (aprox. 5,6 miliarde lei). Noua taxă este prezentată ca o sursă de finanțare pentru astfel de măsuri de sprijin. [...]
