Știri
Știri din categoria Politică monetară
BNR se pregătește să mențină dobânda-cheie la 6,5%, într-un context în care economia intră în recesiune, iar inflația rămâne la două cifre, ceea ce limitează spațiul de manevră al politicii monetare, potrivit HotNews. Decizia finală urmează să fie luată vineri, iar rezultatul votului din board va fi anunțat la ora 15:00.
Miercuri, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc cu experții Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu directori din bancă pentru a discuta opțiunile: creșterea dobânzii, scăderea ei sau păstrarea nivelului actual. În material se arată că, în acest moment, experții ar fi „unanimi” că dobânda va rămâne neschimbată.
Un raport intern al BRD, citat în articol, indică deteriorarea mediului economic pe fondul suprapunerii crizelor (inclusiv energetică și politică) și al scăderii activității: PIB-ul din T1 2026 a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Raportul menționează și factori care apasă suplimentar pe creștere: contracția consumului privat se intensifică, investițiile sunt amânate, iar partenerii comerciali ai României au, la rândul lor, dificultăți. În acest context, discuția se mută de la „dacă” la „cât de mare” va fi contracția, autorii apreciind că ajustarea din T1 ar putea fi la mijlocul intervalului de corecție a PIB-ului din 2026.
Pe partea de prețuri, economiștii BRD estimează că inflația ar urma să se stabilizeze în intervalul 10%–13% în trimestrul al doilea din 2026, înainte de o moderare treptată în a doua jumătate a anului, cu revenire la niveluri de o singură cifră. Ei leagă traiectoria inflației de efectele șocului energetic, de deprecierea cursului și de „deficiențe structurale persistente”, iar pentru finalul lui 2026 văd o inflație în intervalul 6,7%–7,2%.
În privința cursului, BRD anticipează o stabilizare relativă a EUR/RON în intervalul 5,10–5,20, cu posibilitatea unor creșteri temporare, dar consideră „extrem de improbabile” scenarii de 6 sau 7 lei pentru un euro.
Articolul explică miza deciziei de politică monetară prin efectul de propagare al dobânzii-cheie în economie: de la ratele la credite și randamentele la depozite, până la curs și costurile de finanțare ale statului.
Pe scurt, o majorare a dobânzii ar însemna, în lanț:
O scădere a dobânzii ar avea efecte inverse, stimulând creditarea și cererea, dar cu riscuri mai mari pe inflație și curs (depreciere, scumpirea importurilor și inflație „importată”).
În material este citată și o analiză BCR transmisă către HotNews, care indică așteptarea ca BNR să mențină ratele dobânzilor neschimbate pe tot parcursul anului 2026, cu prima reducere a ratei anticipată în trimestrul al doilea din 2027. BCR leagă această perspectivă de o traiectorie inflaționistă mai ridicată și de presiunile recente de depreciere a leului, considerând majorările de dobândă improbabile în absența unor șocuri suplimentare, dar notând că episoadele de depreciere ar putea duce la o gestionare mai strictă a lichidității din sistemul bancar.
Pentru vineri, așteptarea dominantă prezentată în articol rămâne păstrarea dobânzii-cheie la 6,5%, în încercarea de a naviga simultan între recesiune și inflație ridicată, fără a forța o mișcare care să amplifice una dintre probleme.
Recomandate
BNR avertizează că riscurile pentru cursul leului rămân ridicate , pe fondul volatilității internaționale și al deficitelor interne încă mari, iar banca centrală cere continuarea ajustării fiscal-bugetare pentru a reduce presiunea asupra costurilor de finanțare, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie, membrii Consiliului de administrație al BNR leagă riscurile de curs de creșterea volatilității pe piețele financiare internaționale și de aversiunea globală față de risc, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și de „ deficitele gemene ” ale României – bugetar și de cont curent – care rămân la niveluri ridicate. Deficitele și „prima de risc” suverană, în centrul mesajului Conducerea băncii centrale reiterează importanța „implementării consecvente” a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor care ar putea fi aprobate ulterior, cu obiectivul continuării corecției bugetare. BNR indică faptul că o astfel de corecție ar putea contribui și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, cu efecte favorabile asupra primei de risc suveran (costul perceput de investitori pentru a finanța statul), implicit asupra costurilor de finanțare din economie. Semnale de încetinire economică la început de 2026 BNR anticipează „o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB” în primul trimestru din 2026, influențată probabil în principal de evoluția investițiilor (formarea brută de capital fix), pe baza indicatorilor cu frecvență ridicată disponibili. Banca centrală mai arată că influențe în același sens ar putea veni și dinspre exportul net, în condițiile în care, în ianuarie 2026, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, ajungând în teritoriu negativ după o scădere mai pronunțată față de trimestrul IV 2025. Totuși, noile evaluări ale BNR indică o ușoară redresare a activității economice în primul semestru din 2026 față de ultimul trimestru din 2025, cu „coborârea deficitului de cerere agregată” la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval. Inflația: peste așteptările anterioare pe termen scurt Pe partea de prețuri, BNR estimează că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele prognozate anterior, în februarie. În ansamblu, mesajul băncii centrale pune accent pe legătura dintre disciplina fiscală, percepția de risc a României și stabilitatea cursului, într-un context extern mai volatil și cu presiuni interne venite din deficite. [...]
Liderul senatorilor AUR acuză BNR și Guvernul că întrețin stagflația și spune că mișcările recente ale cursului leu/euro țin de politica economică și monetară, nu de turbulențele politice, potrivit News . Petrișor Peiu afirmă că deprecierea leului „nu avea nicio legătură cu moțiunea de cenzură ” sau cu „situația politică” din ultimele zile și că aceeași logică se aplică și temperării deprecierii. În viziunea sa, cursul de schimb este determinat de „politica economică și monetară a statului”, pe care o atribuie Guvernului și, „mai ales”, BNR. Critica la adresa politicii monetare: inflație ridicată, dobândă neschimbată Peiu susține că România traversează „una dintre cele mai agresive perioade inflaționiste” din ultimii ani, în timp ce banca centrală ar menține „artificial” un curs valutar care ar favoriza importurile. În sprijinul argumentului, liderul senatorilor AUR invocă următoarele repere: în ultimii cinci ani, „rata inflației cumulată” ar fi fost „de peste 62%”, în timp ce cursul de schimb „s-a depreciat doar cu 5,68%”; după creșterea dobânzii de politică monetară la 7% (în contextul inflației din 2022), BNR ar fi redus-o ulterior la 6,5% și ar fi menținut-o la acest nivel „de doi ani”; în ultimul an, inflația ar fi urcat „de la aproximativ 5,6% la peste 10%”, în timp ce dobânda de intervenție ar fi rămas la 6,5%. Miza economică invocată: importuri, producție internă și competitivitate Peiu afirmă că politica de curs „fix” (în termenii săi) ar fi „distrus orice producție internă”, favorizând importurile și afectând competitivitatea firmelor românești. În această logică, el pune responsabilitatea pentru „stagflația” din România atât pe BNR, cât și pe Guvernul Bolojan, susținând că inflația ar fi folosită ca instrument pentru reducerea deficitului bugetar și a ponderii datoriei publice în PIB, cu costul scăderii puterii de cumpărare și al frânării creșterii economice. [...]
BNR transmite că ar fi prematură o creștere a dobânzii-cheie , pe fondul unui șoc inflaționist alimentat de scumpirea energiei, dar și al unei economii care încetinește, potrivit Economedia . Mesajul vine înaintea ședinței de politică monetară a BNR programate vineri. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu susține, într-un articol publicat pe blogul personal, că o înăsprire a condițiilor monetare „s-ar putea dovedi prematură”, deoarece efectele unei majorări de dobândă se transmit în economie cu întârziere și ar putea ajunge să se suprapună peste o eventuală atenuare a presiunilor inflaționiste, dacă tensiunile geopolitice se reduc și traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz se normalizează. „O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz.” De ce contează pentru economie: riscul de a frâna suplimentar creșterea Marinescu avertizează că o reacție „mecanică” la ceea ce numește „inflația Ormuz” poate fi dăunătoare atât pentru economie, cât și pentru credibilitatea politicii monetare. Argumentul central este că șocul actual este unul de ofertă (energie), „lipsit de cauze monetare”, iar o creștere a dobânzii ar putea adânci deteriorarea perspectivelor de creștere economică. În același timp, viceguvernatorul subliniază că și relaxarea monetară „mecanică” ar fi riscantă dacă dezinflația (scăderea inflației) nu se consolidează în timp. Contextul intern: ajustare fiscală și cerere slabă În evaluarea sa, politica monetară operează într-un cadru complicat de contextul fiscal-bugetar. Marinescu amintește că, în 2024, reducerile dobânzii s-au suprapus peste o politică bugetară „puternic expansionistă”, iar acum economia resimte efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, în condițiile în care „deficitul de cerere” se adâncește. În acest cadru, el indică nevoia ca politica monetară să evite să „pună sare pe rană” printr-o creștere a dobânzii de referință ca reacție la primele șocuri de ofertă. Inflația și energia: pragul de 10% și efectele în consum Viceguvernatorul afirmă că scumpirea combustibililor pe fondul războiului a dus inflația aproape de 10% în martie și că aceasta va trece de 10% în aprilie. În text este menționată și o scumpire a combustibililor de circa 13% ca factor principal al accelerării inflației. Pe partea de cerere, Marinescu notează că inflația lovește un consum deja comprimat: în februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%, potrivit datelor citate în material. Ce semnal dă BNR înainte de ședință: „wait-and-see” ar putea continua Marinescu indică faptul că abordarea BNR de până acum, descrisă ca „wait-and-see condiționat” (așteptare și evaluare, în funcție de date), „are șanse să mai continue o vreme”, chiar dacă alte bănci centrale ar putea decide să acționeze. În aprilie, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară, în pofida revizuirii în sus a traiectoriei inflației pentru lunile următoare, pe fondul efectelor războiului din Golf. Marinescu mai spune că este anticipată o înjumătățire a inflației în lunile de vară, ca efect de bază al măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025, concomitent cu o „depresurizare” a inflației de bază (inflația core) prin frânarea consumului și a cererii agregate. Riscuri dacă tensiunile persistă: „efecte de runda a doua” Dacă tensiunile din regiune se prelungesc, prețurile ridicate la energie ar putea genera „efecte de runda a doua” (adică scumpiri care se propagă din energie către alte prețuri și salarii), ceea ce ar putea prelungi presiunile inflaționiste pentru mai multe trimestre. Ca element de atenuare, Marinescu menționează plafonarea, pentru consumatorii casnici, a prețului de achiziție a gazului din producție internă. În paralel, el punctează că incertitudinile geopolitice se suprapun peste o situație fiscală fragilă și instabilitate politică recentă, factori care pot influența și deciziile de politică monetară. [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% , într-un context în care datele care urmează să fie publicate despre inflație și PIB pot confirma o deteriorare a tabloului macro și pot limita spațiul pentru relaxare monetară, potrivit Economedia . Banca Națională a României se reunește vineri, 15 mai, într-o nouă ședință de politică monetară, după ce Institutul Național de Statistică (INS) urmează să anunțe date-cheie privind creșterea economică din primul trimestru și inflația din aprilie. De ce contează ședința BNR: inflație ridicată și presiune pe curs Erste, banca-mamă a BCR, anticipează că banca centrală va păstra rata dobânzii de politică monetară la 6,50% și o va menține la acest nivel până la finalul anului, invocând deprecierea recentă a leului și o traiectorie inflaționistă ridicată, pe fondul crizei politice. În același timp, banca se așteaptă ca noua proiecție a inflației (care ar urma să fie prezentată săptămâna viitoare) să fie revizuită în sus, pe fondul prețurilor ridicate la energie și al deprecierii monedei. Datele așteptate de la INS: inflație peste 10% și PIB în scădere Pentru luna aprilie, Erste estimează o accelerare a inflației (Indicele Prețurilor de Consum) la 10,4% an/an, pe fondul unor „efecte de bază nefavorabile” și al scumpirii combustibililor (efecte de bază = comparația cu o lună similară din anul anterior, care poate amplifica sau reduce variația anuală). Pe partea de activitate economică, banca prognozează că PIB-ul preliminar din primul trimestru se va contracta cu 0,1% față de trimestrul anterior (și cu -0,7% an/an), cu riscuri înclinate în jos. Aceste date ar veni după ce România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, conform sursei. Context politic și implicații: consolidare fiscală și FRR În analiza citată, deprecierea leului este legată de episodul politic de săptămâna trecută, când moneda a atins un minim istoric după votul de neîncredere din Parlament împotriva guvernului minoritar condus de premierul Bolojan. Deși cursul EUR/RON a revenit sub 5,25, rămâne incert modul în care va fi depășit impasul politic. În acest context, aceeași analiză indică drept puncte sensibile aderarea unui viitor guvern la traiectoria de consolidare fiscală și finalizarea pașilor necesari pentru deblocarea restului plăților din Fondul de Redresare și Reziliență (FRR) . [...]
Deprecierea leului în plină criză politică crește riscul ca BNR să fie împinsă spre dobânzi mai mari , pe fondul presiunilor inflaționiste și al costurilor tot mai mari ale intervențiilor valutare, potrivit unei analize preluate de Economedia . Leul s-a slăbit față de euro după ce parlamentarii au votat demiterea guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, pe fondul conflictelor din coaliție privind măsurile de austeritate. Marți, moneda națională a scăzut cu 0,8% față de euro, una dintre cele mai mari scăderi din rândul monedelor piețelor emergente, în contextul votului din Parlament. România funcționează cu un regim de „flotare controlată”, adică banca centrală menține cursul într-o bandă de variație nespecificată față de euro, spre deosebire de alte state din regiune care acceptă o flexibilitate mai mare. Autoritățile consideră stabilitatea cursului un „ancoră” care a ajutat la temperarea inflației anul trecut, într-un context de reduceri bugetare menite să reducă cel mai mare deficit fiscal din UE. De ce contează pentru politica monetară: intervențiile pot deveni „costisitoare și nesustenabile” Potrivit lui Piotr Matys, strateg la In Touch Capital Markets, a lăsa moneda să se deprecieze ar putea fi cea mai bună opțiune pe termen scurt, însă presiunile inflaționiste se acumulează, alimentate atât de șocul energetic asociat conflictului cu Iranul , cât și de un leu mai slab. În scenariul în care presiunea de depreciere persistă, Matys avertizează că intervențiile pe piața valutară pot deveni greu de susținut, ceea ce ar putea împinge banca centrală să ia în calcul majorarea dobânzilor. În ultimele două săptămâni, leul a pierdut 2,7% față de euro, coborând sub niveluri care, în trecut, ar fi determinat vânzări de valută din partea băncii centrale. BNR nu publică informații despre operațiunile sale pe piața valutară și a refuzat în repetate rânduri să comenteze pe acest subiect. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că preferă stabilitatea cursului într-un interval nedivulgat, pe care îl consideră un reper psihologic pentru populație privind starea economiei. Stabilitatea cursului este relevantă și pentru inflație, în condițiile în care unele prețuri interne (de exemplu, telecomunicații și chirii) sunt frecvent legate de euro. Reacția piețelor: presiune pe curs, dar nu și pe bursă În afara cursului, reacția pieței la criza politică a fost mai puțin abruptă. Randamentul obligațiunilor guvernamentale de referință pe 10 ani în lei este la 7,30%, ușor sub maximul atins în martie, iar indicele BET a crescut cu 17% de la începutul anului. Ce urmează: stabilizarea politică, condiție pentru calmarea presiunilor Analiștii Societe Generale estimează că presiunea asupra leului s-ar putea reduce pe măsură ce situația politică se stabilizează, fie prin instalarea unui cabinet tehnocrat, fie prin reconfigurarea coaliției. Totuși, strategul Juan Orts (SocGen) avertizează că o îmbunătățire susținută a sentimentului de piață ar necesita un cadru politic „mai clar și mai durabil”, devenit „mult mai puțin probabil” în opinia sa. În acest context, investitorii urmăresc mai atent consolidarea fiscală, accesul la fondurile UE și predictibilitatea politicilor. Ministrul de finanțe interimar Alexandru Nazare a spus că există puțin spațiu pentru modificarea reformelor bugetare fără a afecta încrederea investitorilor și că România trebuie să demonstreze rapid stabilitate și previzibilitate pentru a evita noi turbulențe. „Reacțiile pieței sunt rapide, iar corecțiile vor fi costisitoare”, a spus Nazare. [...]
România rămâne la ani distanță de adoptarea euro din cauza dezechilibrelor fiscale și a inflației, iar intrarea în zona euro „nu poate avea loc” fără deficite bugetare mici și o datorie publică sustenabilă, potrivit unui studiu al BNR citat de Antena 3 . Mesajul central al documentului este că problemele economice ale României nu sunt generate de faptul că nu folosește euro, ci de „erori în politica fiscală/bugetară”. În acest cadru, BNR indică drept condiții esențiale pentru aderare menținerea deficitului bugetar în jur de 3% din PIB, o inflație scăzută și stabilă și o datorie publică sustenabilă. „Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, precizează raportul BNR. De ce comparația cu Bulgaria „nu se potrivește” direct Studiul arată că raportarea la Bulgaria este incompletă dacă ignoră rolul regimului de „ consiliu monetar ” (currency board) introdus acolo în urmă cu aproximativ trei decenii. Acest regim a limitat aproape complet autonomia politicii monetare: banca centrală nu putea emite bani decât în limita rezervelor valutare, iar moneda națională a fost legată fix de euro, în schimbul stabilității macroeconomice și al disciplinei fiscale. În această logică, trecerea Bulgariei la euro este descrisă mai degrabă ca o continuare instituțională a unui regim deja apropiat de moneda unică, nu ca o schimbare majoră de politică economică. Deficitele mari, miza care împinge calendarul euro în viitor Documentul BNR citat în material include și o radiografie a poziției fiscale recente, în contextul consolidării bugetare. Potrivit studiului, anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, cele mai ridicate din UE. Pentru 2025, BNR notează că deficitul „ar fi fost mai înalt de 10% din PIB” în absența înghețării salariilor bugetarilor și a pensiilor la nivelul din noiembrie 2024. Totodată, programul de corecție bugetară ar fi coborât deficitul cash la 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% din PIB (în varianta cash), pe fondul unor factori precum restructurarea PNRR (mutarea unor proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele programate și unele economii la cheltuieli, alături de creșterea unor venituri bugetare. Ce urmează: ținta de deficit și riscul șocurilor energetice În același context, BNR menționează că, dacă Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja adoptate. În plus, măsurile de răspuns la un nou șoc energetic nu ar trebui, în viziunea BNR, să scoată de pe traiectorie consolidarea fiscal-bugetară. Separat, materialul amintește o declarație a guvernatorului Mugur Isărescu din 2 aprilie, potrivit căreia România nu poate adopta euro până când întreaga țară, nu doar zonele dezvoltate, îndeplinește criteriile economice necesare; el a indicat și aderarea la OCDE drept proiect strategic aflat în faza finală, iar adoptarea euro ca obiectiv ulterior, potrivit Agerpres. [...]
