Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Angajatorii bulgari cer renunțarea la zilele libere „compensatorii” din weekend, pe motiv că fiecare zi nelucrătoare suplimentară ar costa economia 90–120 milioane euro (aprox. 450–600 milioane lei) , potrivit News . Miza este una de productivitate și volum de muncă într-un an în care calendarul ar adăuga, pe lângă sărbătorile legale, încă trei zile nelucrătoare deoarece unele date cad duminica. Asociația Capitalului Industrial din Bulgaria (AIKB) susține că în 2026 vor exista 12 sărbători legale nelucrătoare, iar 25 mai, 7 septembrie și 28 decembrie, care cad duminica, ar urma să genereze încă trei zile libere suplimentare. În viziunea patronatelor, acest mecanism reduce timpul efectiv de muncă și, implicit, producția economică. Calculul costurilor și argumentul productivității AIKB estimează că fiecare zi nelucrătoare în plus ar însemna pierderi de 90–120 milioane euro , o evaluare „orientativă”, obținută prin împărțirea PIB-ului la aproximativ 250 de zile lucrătoare pe an. Directorul executiv Dobrin Ivanov a precizat că estimarea este aproximativă, dar arată efectul agregat al reducerii timpului de lucru asupra economiei. Organizația cere renunțarea la politica introdusă în 2017, care acordă zile libere compensatorii (de regulă lunea) atunci când sărbătorile legale cad în weekend, argumentând că efectele se văd pe termen lung în performanța economică. AIKB mai afirmă că Bulgaria ar urma să aibă cu aproximativ cinci zile lucrătoare mai puțin în 2026 față de anii anteriori, echivalentul „aproape unei săptămâni de muncă”. În același timp, patronatele invocă un decalaj de productivitate: estimările citate indică faptul că un angajat bulgar produce de aproximativ patru ori mai puțină valoare decât un angajat german, în aceeași perioadă. Efecte diferite pe sectoare și disputa politică Patronatele admit că perioadele extinse de sărbători pot ajuta turismul, dar subliniază că acesta reprezintă aproximativ 8% din PIB , în timp ce industria are circa 27–28% , ceea ce ar face impactul zilelor nelucrătoare suplimentare mai relevant pentru economia per ansamblu. AIKB a comentat și ideea declarării zilei de 20 aprilie drept sărbătoare oficială (legată de Revolta din Aprilie), avertizând asupra creșterii numărului de zile nelucrătoare. Organizația a formulat poziția astfel: „Nu ar trebui făcută o alegere între memoria istorică şi dezvoltarea economică.” Ce urmează O propunere legislativă similară a existat anterior, depusă de partidul Democratic Bulgaria (DSB), care viza eliminarea zilelor libere compensatorii, invocând inclusiv îngrijorări privind deficitul bugetar și cheltuielile publice. Inițiativa a fost însă respinsă în discuțiile tripartite, iar sistemul a rămas neschimbat. În materialul citat nu este menționat un calendar concret pentru reluarea demersului legislativ. [...]
ANAF își intensifică inspecțiile la persoane fizice, iar riscul practic pentru contribuabili este să ajungă să plătească impozit mai mare dacă nu își pot documenta veniturile și cheltuielile , potrivit Stirile Pro TV . În contextul depunerii declarației unice, consultantul fiscal Andreea Gheorghe recomandă păstrarea bonurilor, facturilor și a unei evidențe organizate, mai ales pentru cei cu venituri extrasalariale. În material se arată că au mai rămas trei săptămâni până la termenul în care persoanele cu venituri extrasalariale pot transmite către ANAF declarația unică. Obligația vizează declararea veniturilor pentru impozitare și plata contribuției la sănătate (CASS), „dacă suma depășește un anumit prag”, pentru cei care obțin câștiguri din chirii, agricultură, investiții la bursă sau criptomonede. De ce contează: lipsa documentelor poate mări baza de impozitare Andreea Gheorghe spune că, în practică, apar tot mai multe notificări de începere a inspecției fiscale, iar persoanele fizice sunt, de regulă, mai vulnerabile decât companiile, care au contabilitate și proceduri interne. Problema frecventă: contribuabilii nu păstrează documentele sau nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont, iar reconstruirea ulterioară a datelor devine dificilă și consumatoare de timp. „Primim din ce în ce mai multe notificări pentru începerea inspecției fiscale (...) persoanele fizice, de cele mai multe ori, nu păstrează documentele, nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont.” Ce recomandă un consultant fiscal: evidență „în excel” și păstrarea bonurilor Recomandarea din material este ca persoanele care încep să obțină venituri din investiții (inclusiv criptomonede și bursă) sau din chirii să își facă o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, inclusiv într-un fișier de tip tabel (de exemplu, „excel”), și să păstreze documentele justificative. „Să ne deschidem un excel și să completăm totul acolo și să păstrăm bonuri, facturi (...) Dacă nu am aceste documente, nu pot să demonstrez ce cheltuieli am făcut, ce încasări.” Riscul fiscal invocat: poți ajunge să plătești mai mult decât ar trebui Dacă o persoană nu poate aduce dovezi, riscurile diferă de la caz la caz, însă pot include plata unui impozit mai mare decât ar rezulta în mod normal sau includerea în baza de impozitare a unor venituri care, „în alte condiții”, ar putea să nu fie impozabile, conform explicațiilor consultantului fiscal citat de publicație. [...]
ANAF Antifraudă a confiscat 4,51 milioane de lei de la opt firme din Prahova după ce a identificat aproape 12 kg de aur topite în lingouri și vândute fără autorizație, într-o acțiune care indică o intensificare a controalelor pe lanțul de trasabilitate (proveniență–evidență–vânzare) în comerțul cu metale prețioase, potrivit Wall-Street . Controalele au fost derulate în perioada 12.03.2026–28.04.2026, în județul Prahova, de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), cu participarea a 14 inspectori. Verificările au vizat respectarea legislației specifice privind evidența, proveniența și comercializarea bunurilor din metale prețioase. Ce au constatat inspectorii și ce s-a confiscat În urma analizelor de risc fiscal, inspectorii au identificat opt societăți care ar fi topit în lingouri aproape 12 kilograme de aur, ulterior comercializate fără autorizație legală. Printre abaterile reținute se numără: lipsa documentelor de proveniență pentru mărfurile deținute; prelucrarea metalelor prețioase sub formă de lingouri; comercializarea fără autorizație. Pe lângă confiscarea sumei de 4.511.837 lei (contravaloarea aurului comercializat sub formă de lingouri), ANAF a mai dispus confiscarea a 28,66 grame de bijuterii din aur și diamante, evaluate la 26.154 lei . Amenzile aplicate au totalizat 105.000 lei . De ce contează pentru piață și ce urmează Cazul arată că, dincolo de sancțiuni, miza operațională pentru comercianții de metale prețioase rămâne trasabilitatea: documentele de proveniență și autorizarea activității sunt tratate ca elemente centrale în controalele antifraudă. DGAF a transmis că va continua verificările în domeniile comerțului cu metale prețioase și al activităților de amanet, cu obiectivul declarat de a asigura „un mediu fiscal echitabil” și de a proteja drepturile consumatorilor. [...]
Digitalizarea ANAF și e-Poprirea împing tot mai mulți români să caute rapid cum își declară veniturile din platforme online , pe fondul temerii că blocarea conturilor poate veni „instant”, potrivit unei analize citate de Economica . Nevoia de informare despre declararea veniturilor „neconvenționale” a crescut cu 68,5% în primele luni din 2026, conform datelor portalului InfoContact.ro. Analiza indică o schimbare de comportament: conformarea fiscală este alimentată mai degrabă de frica de popriri decât de „spirit civic”, în contextul în care digitalizarea ar fi redus timpul dintre identificarea unei datorii și blocarea efectivă a banilor. Comerțul ocazional online și vânzările auto: unde se termină „ocazionalul” Primul mare motiv de îngrijorare este comerțul online second-hand. InfoContact.ro a înregistrat peste 145.000 de interogări unice legate de vânzări second-hand, pe fondul întrebărilor despre „limita legală” a vânzărilor ocazionale și momentul de la care ar deveni necesară înființarea unui PFA sau SRL. Un subsegment separat este piața auto: peste 89.000 de căutări au vizat tranzacțiile de pe Autovit.ro și OLX Auto. Potrivit analizei, utilizatorii încearcă să înțeleagă de la a câta mașină vândută pot fi considerați „dealeri independenți” și se tem de imputări retroactive de TVA și impozit pe profit. Creatorii de conținut: venituri mici, reguli percepute ca „de corporație” Al doilea val vine din zona creatorilor de conținut. Monetizarea clipurilor și donațiile din transmisiuni live au transformat activități de tip hobby în venituri recurente, inclusiv pentru minori, prin părinți, iar acest lucru a generat peste 210.000 de căutări despre declararea veniturilor din TikTok, YouTube și OnlyFans, potrivit sursei citate. Analiștii InfoContact.ro susțin că mulți vor să își plătească taxele, dar sunt descurajați de birocrație și de limbajul tehnic al formularelor, mai ales când vorbim de venituri relativ mici și neregulate. Crypto și investițiile prin aplicații: confuzie la retragerea banilor O altă zonă cu volum mare de întrebări este cea a investițiilor și criptomonedelor. Peste 175.000 de căutări au vizat aspecte investiționale în primele trei luni din 2026, dominând secțiunea financiară a portalului analizat. Conform InfoContact.ro, confuzia apare în special la retragerea banilor și la diferențele dintre situațiile în care impozitul este reținut „la sursă” (adică direct de intermediar) și cele în care este necesară declararea individuală. Analiza menționează și faptul că pragul de scutire de 200 de lei pe tranzacție crypto, cu o limită anuală de 600 de lei, este frecvent greșit înțeles. De ce contează: presiune de conformare pe „economia mică” din platforme Semnalul economic și de reglementare este că digitalizarea ANAF și funcționarea e-Popririlor cresc presiunea de conformare inclusiv pentru venituri fragmentate, obținute din platforme (revânzări, conținut online, investiții). În paralel, analiza sugerează că o parte dintre contribuabili percep cadrul de declarare ca fiind greu de navigat pentru activități ocazionale. Datele din raportul citat au fost obținute din volumul de căutări interne și trafic organic, pe baza timpului petrecut în pagini de peste 1,2 milioane de utilizatori unici ai InfoContact.ro, pentru perioada 1 ianuarie – 15 aprilie 2026, pe interogări legate de fiscalitate și platforme digitale. [...]
Instabilitatea politică începe să împingă costul finanțării României spre un scenariu de criză , cu dobânzi ridicate, presiune pe curs și riscul pierderii ratingului „investment grade”, potrivit Adevărul . În acest context, inflația a ajuns la 9,9% în martie 2026 (cel mai ridicat nivel din UE), statul se împrumută la costuri care au urcat brusc spre 7,4%, iar cursul a depășit 5,2 lei/euro pe piața interbancară. Economistul Andrei Caramitru spune că România se află într-o zonă de vulnerabilitate severă din perspectiva finanțării, în condițiile în care „contractul” de credibilitate cu finanțatorii externi (Comisia Europeană, bănci internaționale, agenții de rating) ar fi fost „rupt”, iar fluxurile de bani „nu mai intră, ci ies”. În interpretarea sa, apropierea de un deficit de circa 10% a echivalat cu o situație de „quasi-faliment”, iar lipsa unui guvern cu puteri depline amplifică neîncrederea. „Practic, nu mai avem nicio finanțare reală pentru România: banii nu mai intră, ci ies.” De ce contează: riscul de finanțare se poate transmite rapid în economie Caramitru atrage atenția asupra dimensiunii lichidității din lei și a expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat în moneda locală, ceea ce ar putea accelera tensiunile dacă sentimentul pieței se deteriorează. „Avem 200 de miliarde investite în titluri de stat plus 100 și ceva de miliarde depozite, 300 de miliarde de lei lichizi. Jumătate din titlurile de stat în lei sunt deținute de investitori internaționali. Dacă aceștia decid că nu vor să mai fie expuși în lei, povestea se termină rapid.” El mai afirmă că rezerva statului este de 60 de miliarde, în timp ce „300 de miliarde lichidități” se pot mișca rapid, sugerând o limitare a capacității de a gestiona o conversie masivă din lei în euro. Scenariul de avarie: intervenție externă și ajustare dură În lipsa unui guvern care să livreze o agendă de reforme, alternativa indicată este intervenția instituțiilor financiare internaționale, care ar veni, potrivit economistului, cu condiții mai dure decât ajustările discutate anterior, inclusiv austeritate. „Până nu rezolvi mult mai agresiv decât ce s-a discutat problema deficitului, probabil că vorbim de sute de mii de oameni care își vor pierde locul de muncă, zeci de mii de firme care se vor închide, exact cum s-a întâmplat în 2008.” Mediul de afaceri: costuri măsurabile și risc de pierdere a ratingului Patronatele și confederațiile de afaceri invocate în articol susțin că instabilitatea politică are deja costuri directe, vizibile în dobânzi, curs, rate la credite și accesarea fondurilor PNRR. Confederația Patronală Concordia avertizează că ratarea planului de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la pierderea ratingului „investment grade” (rating recomandat pentru investiții), ceea ce ar majora costurile de finanțare. Concordia indică și un scenariu de costuri suplimentare la dobânzi de peste 100 de miliarde de lei până în 2030, dacă instabilitatea se permanentizează și România ajunge într-o situație similară cu Ungaria. În același mesaj, confederația arată că dobânzile la care se împrumută statul au crescut cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31%, iar o deteriorare suplimentară ar însemna costuri mai mari pentru companii și rate mai ridicate pentru populație. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, prin președinta Cristina Chiriac, descrie presiunea cumulată din energie, carburanți și scăderea puterii de cumpărare ca un șoc care se transmite în lanț: fie firmele cresc prețurile (alimentând inflația), fie absorb costurile în marje mai mici, reducând investițiile și capacitatea de angajare. Ce urmează, potrivit sursei Mesajul comun al analiștilor și organizațiilor de business este că prelungirea perioadei fără un guvern cu puteri depline crește probabilitatea unor decizii forțate ulterior, cu costuri mai mari decât cele ale unei corecții făcute la timp: dobânzi mai ridicate pentru stat, presiune pe curs, risc de retrogradare și efecte directe în economie prin creditare, investiții și acces la finanțare europeană. În același context, Adevărul notează separat că, pe piața interbancară, cursul a depășit pragul de 5,2 lei pentru un euro. [...]
RO e-Transport a ajuns să genereze amenzi pentru firme fără intenție de fraudă , iar miza pentru antreprenori este cum contestă sancțiunile și ce riscuri fiscale rămân în practică, potrivit HotNews . Sistemul RO e-Transport este folosit de ANAF pentru monitorizarea transporturilor de bunuri, cu obiectivul declarat de a combate evaziunea fiscală. Într-o analiză citată de HotNews , o avocată din București susține însă că, „de la o vreme”, mecanismul ajunge „în loc să prindă fraudatori” să producă amenzi pentru contribuabili care „nu au intenții de fraudă” și „nu prejudiciază în niciun fel”. Analiza a fost transmisă comunității antreprenoriale prin StartupCafe, iar cazul invocat în titlul materialului vizează patroni amendați de ANAF cu „mii de euro pe firmă” după ce și-au adus mașini din străinătate. HotNews nu detaliază în fragmentul disponibil cuantumul exact al sancțiunilor sau pașii concreți de apărare, trimițând cititorii către materialul integral publicat de StartupCafe. [...]
Detaliile făcute publice despre împrumutul de 1 miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei) luat de Ungaria de la creditori chinezi arată o creștere rapidă a riscului valutar în datoria publică , într-un moment în care finanțarea externă și costurile ei devin tot mai sensibile pentru buget, potrivit Economedia , care citează informații publicate după doi ani de confidențialitate. Împrumutul a fost contractat în primăvara lui 2024, fără o anunțare publică prealabilă, și a devenit vizibil doar parțial în urma unor solicitări de date depuse după alegeri, notează The Daily News Hungary . Finanțarea era echivalentă cu aproximativ 400 de miliarde de forinți la acel moment. Costul finanțării: dobândă variabilă și comisioane Potrivit datelor publicate de Agenția de Gestionare a Datoriei Publice din Ungaria (ÁKK), împrumutul are: dobândă variabilă legată de EURIBOR la șase luni, plus o marjă de 1,5 puncte procentuale; la nivelurile menționate în material, o dobândă anuală de aproximativ 3,916%; o taxă unică de aranjament și de angajament de 0,8% din împrumut, adică aproximativ 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei). Scadență de trei ani și rambursare „dintr-o bucată” Linia de credit a fost acordată de trei instituții chineze: Banca de Dezvoltare a Chinei , Banca de Export-Import a Chinei și Banca Chinei. Banii au fost destinați în principal proiectelor de infrastructură și energie. Împrumutul are o scadență de trei ani, iar rambursarea integrală este prevăzută într-o singură tranșă, în aprilie 2027, potrivit informațiilor citate în articol. De ce contează: crește ponderea datoriei în valută Economiștii citați în material susțin că tranzacția a crescut semnificativ expunerea Ungariei la datoria în valută, ducând datoriile față de creditorii chinezi la peste 1.000 de miliarde de forinți. Totodată, numai acest împrumut ar fi majorat ponderea datoriei publice denominate în valută cu peste 10%, conform aceleiași surse. Contractul integral rămâne secret, pe fondul disputelor privind transparența Deși au fost publicate unele detalii, autoritățile ungare nu fac public contractul integral, argumentând că divulgarea ar afecta „în mod disproporționat” interesele Ungariei în politica financiară și externă. Poziția a fost criticată, inclusiv în contextul unei hotărâri anterioare a unei instanțe, care a stabilit că astfel de acorduri implică fonduri publice și ar trebui să fie accesibile. În paralel, criticii invocă și alternativa unor surse mai ieftine de finanțare, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene rămase parțial neutilizate din cauza disputelor legate de condițiile privind statul de drept, potrivit materialului citat de Economedia. [...]
ANAF a publicat lista datornicilor cu restanțe fiscale din T1 2026 , un instrument cu efect direct de conformare, care expune public firmele (și anumite persoane fizice cu activități independente) peste praguri minime de datorii, potrivit Ziarul Financiar . Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat că „lista rușinii” include contribuabilii care nu și-au achitat obligațiile fiscale aferente perioadei ianuarie–martie 2026, în condițiile legislației în vigoare. Sunt vizate obligațiile restante notificate, existente la sfârșitul trimestrului de raportare și neachitate până la data publicării. Pragurile de la care se face publicarea Nu intră pe listă restanțele sub anumite plafoane, stabilite în funcție de categoria contribuabilului: 500.000 lei pentru debitorii cu calitatea de mare contribuabil ; 250.000 lei pentru contribuabilii mijlocii ; 100.000 lei pentru ceilalți debitori , inclusiv persoane fizice care au restanțe din activități economice independente sau profesii liberale. Baza legală și ce se întâmplă după plată Publicarea este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 , care modifică și completează procedura aprobată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 558/2016 privind publicarea listelor debitorilor cu obligații fiscale restante și cuantumul acestora. ANAF precizează că, după achitarea integrală a obligațiilor, eliminarea din liste se face din oficiu: „În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligațiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care și-a achitat aceste obligații, în sensul eliminării din liste”. Publicația indică faptul că lista poate fi consultată online, însă în materialul disponibil nu este redat linkul direct către documentul ANAF. [...]
Christine Lagarde respinge scenariul de stagflație în zona euro , argumentând că mixul actual de politici și dinamica pieței muncii diferă fundamental de anii ’70, chiar dacă riscurile de inflație ridicată și încetinire economică s-au accentuat, potrivit Economica . Șefa Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că termenul „stagflație” nu descrie corect situația curentă din Europa. În opinia sa, în anii ’70 inflația era persistentă, iar șomajul se afla la un nivel ridicat, în timp ce cadrul monetar și fiscal era „fără legătură” cu cel de acum. „În anii ’70, inflaţia continua, continua, continua într-un ritm sustenabil şi solid, iar şomajul era la un nivel ridicat. Cadrul monetar şi fiscal nu avea nicio legătură cu ceea ce avem în prezent.” În același timp, Lagarde a recunoscut deteriorarea balanței de riscuri: riscurile de creștere a inflației și cele de scădere a economiei „s-au intensificat”, iar prelungirea războiului și menținerea prețurilor ridicate la energie ar amplifica impactul atât asupra inflației, cât și asupra activității economice. BCE a transmis și că așteptările inflaționiste pe termen lung rămân „bine ancorate”, deși pe termen scurt s-au modificat semnificativ, iar Consiliul guvernatorilor nu se angajează anticipat la o traiectorie a dobânzii. Proiecțiile BCE: creștere modestă, nu stagnare Lagarde a indicat că proiecțiile BCE din martie nu arată o economie în stagnare: instituția estima o creștere a PIB-ului zonei euro de 0,9% în 2026, 1,3% în 2027 și 1,4% în 2028. Ea a subliniat că avansul este mai redus, dar că zona euro nu se află „în stagnare” și „în niciun caz în recesiune”, deși a admis că pot fi imaginate scenarii mai negative. În paralel, unii analiști avertizează că șocul prețului energiei ar putea șterge 0,5 puncte procentuale din creșterea economică a zonei euro. Datele Eurostat : avans marginal în T1 2026 Datele Eurostat citate arată o creștere de 0,1% a PIB-ului în zona euro (20 de state) și în UE în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după +0,2% în trimestrul patru din 2025. Față de primul trimestru din 2025, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,8% în zona euro și cu 1% în UE în T1 2026, după +1,3% (zona euro) și +1,4% (UE) în trimestrul precedent. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , pe fondul unei combinații între accelerarea absorbției de fonduri europene și un flux mai mare de lichiditate către companii prin restituiri de TVA, potrivit Ziarul Financiar . Ministerul Finanțelor leagă „execuția bună” din primele trei luni ale anului de aceste două canale, cu efect direct în echilibrul bugetar. Ministerul a publicat raportul de execuție bugetară joi după-amiază, iar ministrul Alexandru Nazare a indicat drept principale motoare ale scăderii deficitului restituirea TVA și absorbția fondurilor europene. Ce a împins deficitul în jos: TVA și fonduri europene În explicația Ministerului Finanțelor, componenta de lichiditate pentru mediul privat a venit din restituiri de TVA, menite să susțină capitalul de lucru al firmelor într-o perioadă pe care ministrul o descrie drept una de „recalibrare economică”. „Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.” Pe partea de venituri și finanțare, ministerul indică depășirea țintelor de colectare internă și accelerarea absorbției fondurilor europene, fără a detalia în material nivelurile exacte ale acestora. Ce urmează: presiune pe cheltuieli și pe implementarea PNRR Deși raportarea pe T1 arată o îmbunătățire a deficitului, ministrul spune că abordarea rămâne una prudentă și cere „rigoare maximă” ordonatorilor de credite (instituțiile care gestionează bugete publice) în utilizarea banului public. „Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.” Miza pentru restul anului, în logica prezentată de minister, este menținerea acestui „echilibru bugetar” prin controlul cheltuielilor și prin continuarea ritmului de implementare a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). [...]
Sorin Grindeanu cere reducerea taxării pe muncă , într-un mesaj de 1 Mai care readuce în prim-plan presiunea fiscală asupra salariilor și miza unei reforme cu impact direct asupra costurilor cu forța de muncă, potrivit Mediafax . Liderul PSD spune că este nevoie de o reformă fiscală „pentru a diminua presiunea pe salariați”, într-un context pe care îl descrie drept „un climat economic plin de incertitudini”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Ce propune, concret, liderul PSD În finalul mesajului, Sorin Grindeanu indică direcția dorită pentru schimbarea fiscală, fără a oferi detalii despre măsuri, calendar sau impact bugetar: „Este timpul să vorbim aplicat de o reducere a taxării pe muncă, o reformă pe care o considerăm necesară pentru a diminua presiunea pe salariați.” Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce taxe ar urma vizate (de exemplu contribuții sociale sau impozit pe venit), nici dacă există o propunere legislativă în lucru. Context politic: atac la adresa premierului Ilie Bolojan În același mesaj, Grindeanu îl critică pe premierul Ilie Bolojan în legătură cu reforma administrației publice, susținând că „sacrificarea a milioane de angajați” nu ar fi „calea social-democraților”. Pentru mediul de afaceri și angajați, tema reducerii taxării muncii rămâne relevantă prin efectul potențial asupra costului total al salariilor și asupra veniturilor nete, însă, în acest stadiu, mesajul nu conține elemente operaționale care să permită evaluarea unei eventuale schimbări fiscale. [...]
Scăderea șomajului în zona euro la 6,2% în martie indică o piață a muncii încă rezilientă , într-un moment în care diferențele dintre statele membre rămân mari, iar România se mișcă în sens invers, cu o ușoară creștere a ratei, potrivit datelor citate de Agerpres din publicația Eurostat . În zona euro, rata șomajului a coborât la 6,2% în martie, de la 6,3% în februarie. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a rămas stabil, la 6% în martie. Pentru România, Eurostat indică o rată a șomajului de 6,1% în martie, în creștere de la 6% în luna precedentă. Ce arată cifrele despre dinamica șomajului în UE Eurostat estimează că în martie erau 13,226 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,984 milioane în zona euro. Față de februarie, numărul șomerilor a scăzut cu 25.000 în UE și cu 63.000 în zona euro, semnalând o îmbunătățire marginală a pieței muncii în ansamblul blocului. Tinerii rămân segmentul vulnerabil În martie, 2,978 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, dintre care 2,354 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a urcat la 15,4% în UE (de la 15,3% în februarie), în timp ce în zona euro a rămas la 14,9%. Diferențe mari între statele membre Cele mai mici rate ale șomajului din UE au fost înregistrate în: Cehia: 3,1% Bulgaria: 3,2% Polonia: 3,3% Malta: 3,5% La polul opus, cele mai ridicate rate au fost consemnate în: Finlanda: 10,4% Spania: 10,3% Grecia: 9% România: datele INS indică presiune pe șomajul tinerilor Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată a șomajului de 6,1% în martie 2026, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de februarie, cu un nivel ridicat în rândul tinerilor (15–24 de ani), de 28,2%. INS estimează numărul șomerilor (15–74 ani) la 503.700 de persoane în martie, față de 494.700 în luna anterioară. Comparativ cu martie 2025, numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut (de la 506.600). În plus, INS arată că rata șomajului la femei a fost cu 0,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților (6,3% față de 6%). Pentru adulții 25–74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% în martie 2026 (4,5% la bărbați și 4,7% la femei), iar această categorie reprezintă 71,2% din totalul șomerilor estimați. Eurostat precizează că definiția șomajului folosită este cea a Biroului Internațional al Muncii (BIM), care include persoanele de 15–74 de ani fără loc de muncă, disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și aflate în căutare activă în ultimele patru săptămâni. [...]