Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Ministerul Finanțelor încearcă să evite un semnal de derapaj fiscal în plină criză politică , după ce Alexandru Nazare a discutat cu Fitch Ratings și le-a prezentat date din execuția bugetară pe primul trimestru și informații despre evoluția PNRR, pe fondul „îngrijorărilor” legate de situația din România, potrivit TVR Info . Nazare spune că a avut discuții cu agenția de rating atât „ieri (marți)”, cât și în săptămâna precedentă, iar obiectivul a fost transmiterea de informații considerate necesare pentru o evaluare „cât mai clară” a situației. Mesajul central: autoritățile trebuie să rămână conectate la cerințele agențiilor de rating, în condițiile în care acestea cer date suplimentare. „Traiectoria fiscal-bugetară nu trebuie neglijată, pentru că este la fel de importantă ca și înainte, astfel încât în toată această perioadă de interimat să nu transmitem un semnal de derapaj.” De ce contează: ratingul și costul finanțării depind de credibilitatea fiscală În contextul instabilității politice, semnalele privind disciplina bugetară și continuitatea reformelor devin sensibile pentru investitori și pentru instituțiile europene. Nazare afirmă că „Comisia Europeană, agențiile și investitorii” sunt „extrem de atenți și îngrijorați” de evoluțiile din România, ceea ce ridică miza menținerii unei traiectorii fiscale previzibile. Ministrul a legat explicit discuțiile cu Fitch de două teme urmărite îndeaproape în evaluările de risc: execuția bugetară din primul trimestru; evoluția PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , adică programul de reforme și investiții finanțat din fonduri europene. PNRR și termenele de la final de mai, în centrul agendei Finanțelor Nazare a spus că proiectele legate de PNRR „trebuie realizate” și a indicat existența unor termene importante spre finalul lunii mai, de care ar depinde succesul absorbției fondurilor din PNRR. În același context, a menționat și „programul SAFE”, fără a detalia în materialul citat. Întrebat despre posibilitatea de a fi numit premier, ministrul a susținut că vrea să continue proiecte aflate în derulare la Finanțe, inclusiv digitalizare și creșterea încasărilor. Cursul leu-euro: contact cu BNR, mesaj de stabilitate Pe tema cursului leu-euro, Nazare a declarat că a avut mai multe convorbiri cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și că banca centrală face tot ce poate „pentru a ține lucrurile sub control”, în actualul context. Potrivit TVR Info, declarațiile vin după adoptarea în Parlament a unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. [...]
Deprecierea leului în plină criză politică crește riscul ca BNR să fie împinsă spre dobânzi mai mari , pe fondul presiunilor inflaționiste și al costurilor tot mai mari ale intervențiilor valutare, potrivit unei analize preluate de Economedia . Leul s-a slăbit față de euro după ce parlamentarii au votat demiterea guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, pe fondul conflictelor din coaliție privind măsurile de austeritate. Marți, moneda națională a scăzut cu 0,8% față de euro, una dintre cele mai mari scăderi din rândul monedelor piețelor emergente, în contextul votului din Parlament. România funcționează cu un regim de „flotare controlată”, adică banca centrală menține cursul într-o bandă de variație nespecificată față de euro, spre deosebire de alte state din regiune care acceptă o flexibilitate mai mare. Autoritățile consideră stabilitatea cursului un „ancoră” care a ajutat la temperarea inflației anul trecut, într-un context de reduceri bugetare menite să reducă cel mai mare deficit fiscal din UE. De ce contează pentru politica monetară: intervențiile pot deveni „costisitoare și nesustenabile” Potrivit lui Piotr Matys, strateg la In Touch Capital Markets, a lăsa moneda să se deprecieze ar putea fi cea mai bună opțiune pe termen scurt, însă presiunile inflaționiste se acumulează, alimentate atât de șocul energetic asociat conflictului cu Iranul , cât și de un leu mai slab. În scenariul în care presiunea de depreciere persistă, Matys avertizează că intervențiile pe piața valutară pot deveni greu de susținut, ceea ce ar putea împinge banca centrală să ia în calcul majorarea dobânzilor. În ultimele două săptămâni, leul a pierdut 2,7% față de euro, coborând sub niveluri care, în trecut, ar fi determinat vânzări de valută din partea băncii centrale. BNR nu publică informații despre operațiunile sale pe piața valutară și a refuzat în repetate rânduri să comenteze pe acest subiect. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că preferă stabilitatea cursului într-un interval nedivulgat, pe care îl consideră un reper psihologic pentru populație privind starea economiei. Stabilitatea cursului este relevantă și pentru inflație, în condițiile în care unele prețuri interne (de exemplu, telecomunicații și chirii) sunt frecvent legate de euro. Reacția piețelor: presiune pe curs, dar nu și pe bursă În afara cursului, reacția pieței la criza politică a fost mai puțin abruptă. Randamentul obligațiunilor guvernamentale de referință pe 10 ani în lei este la 7,30%, ușor sub maximul atins în martie, iar indicele BET a crescut cu 17% de la începutul anului. Ce urmează: stabilizarea politică, condiție pentru calmarea presiunilor Analiștii Societe Generale estimează că presiunea asupra leului s-ar putea reduce pe măsură ce situația politică se stabilizează, fie prin instalarea unui cabinet tehnocrat, fie prin reconfigurarea coaliției. Totuși, strategul Juan Orts (SocGen) avertizează că o îmbunătățire susținută a sentimentului de piață ar necesita un cadru politic „mai clar și mai durabil”, devenit „mult mai puțin probabil” în opinia sa. În acest context, investitorii urmăresc mai atent consolidarea fiscală, accesul la fondurile UE și predictibilitatea politicilor. Ministrul de finanțe interimar Alexandru Nazare a spus că există puțin spațiu pentru modificarea reformelor bugetare fără a afecta încrederea investitorilor și că România trebuie să demonstreze rapid stabilitate și previzibilitate pentru a evita noi turbulențe. „Reacțiile pieței sunt rapide, iar corecțiile vor fi costisitoare”, a spus Nazare. [...]
Aderarea României la zona euro depinde de corectarea deficitului fiscal , în condițiile în care adoptarea monedei unice este tratată tot mai des ca „următor proiect de țară”, potrivit Economedia . Mesajul-cheie transmis public în ultimele săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , este că România nu poate avansa credibil spre euro înainte de echilibrarea finanțelor publice. În logica BNR, ținta euro vine după finalizarea procesului de aderare la OCDE, însă cu o condiție explicită: reducerea deficitului fiscal, descris drept „major” și dificil de corectat într-un context social cu „aspirații de mai bine”. „Până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieșim din această dificultate, acest impas. Și anume, deficitul fiscal major e greu de corectat.” — Mugur Isărescu, citat în material De ce contează: euro nu e doar o decizie politică, ci un test de disciplină fiscală Materialul plasează adoptarea euro în categoria obligațiilor asumate prin tratatele europene, nu a unei opțiuni. Asta mută discuția din zona de calendar politic în zona de politici economice concrete: fără stabilitate macroeconomică, trecerea la euro poate amplifica dezechilibrele, avertizează și analistul Cristian Socol, într-o analiză pentru Mediafax, preluată de Economedia. Socol insistă că simpla „bifare” a criteriilor nominale (indicatori precum stabilitatea prețurilor sau a dobânzilor) nu este suficientă dacă economia nu are și „convergență reală” (apropiere sustenabilă de nivelul de dezvoltare și competitivitate al zonei euro). În lipsa acesteia, riscul este apariția unor dezechilibre după aderare. Ce infrastructură există deja și ce lipsește Din punct de vedere instituțional, România are o Comisie Națională de adoptare a monedei euro , înființată prin OUG nr. 24/2018, care a elaborat: Raportul de fundamentare a Planului Național de Adoptare a Monedei Euro; Planul Național de Adoptare a Monedei Euro. Potrivit lui Socol, pregătirea ar trebui construită pornind de la aceste documente. Materialul nu indică însă un termen-țintă pentru adoptare. Context european: România rămâne între statele UE cu „derogare” Economedia reamintește că România este între statele membre UE care nu au aderat încă la zona euro și nu au un termen-limită, dar au obligația de a adopta moneda unică după îndeplinirea criteriilor de convergență economică și juridică. Excepția menționată este Danemarca, care are clauză de neparticipare. În iunie 2024, cele mai recente rapoarte de convergență ale Comisiei Europene și BCE au evaluat șase state cu derogare, inclusiv România. În cazul Bulgariei, un raport ulterior (2025) a constatat îndeplinirea criteriilor, iar țara a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2026, conform materialului. Argumentul politic: competitivitate prin integrare Președintele Nicușor Dan este citat susținând că euro ar trebui să fie un obiectiv strategic, invocând ideea că o economie „mai mare” este mai competitivă și că moneda unică este o formă de integrare mai profundă în economia europeană. În ansamblu, analiza indică o direcție: înainte ca România să discute realist despre calendarul euro, presiunea se mută pe corecția deficitului fiscal și pe convergența economică, nu pe declarații de intenție. [...]
Rusia riscă o creștere economică mult sub așteptări în 2026, chiar și cu petrol mai scump , pe fondul sancțiunilor occidentale și al atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit Profit . Institutul rus TsMAKP, descris ca fiind apropiat guvernului, a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0,5%–0,7%, de la un interval anterior de 0,9%–1,3%. Motivul invocat este scăderea producției și exporturilor de petrol, principala resursă economică a țării. Avertismentul contrazice scenariul vehiculat de o parte dintre analiști, care mizau pe un impuls pentru economia Rusiei din scumpirea petrolului după conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz . „Realitatea este diferită”, notează materialul, care citează News.ro. În evaluarea TsMAKP, prețurile ridicate ale petrolului nu sunt suficiente pentru a compensa efectele combinate ale sancțiunilor și ale perturbărilor interne din sectorul energetic, inclusiv cele generate de atacurile cu drone asupra infrastructurii. [...]
Scumpirea îngrășămintelor cu 30%–40% ar putea împinge prețurile alimentelor în sus cu 3%–6% , pe fondul riscurilor de escaladare a războiului din Orientul Mijlociu și al presiunilor din energie, potrivit Economedia , care citează declarații ale directorului general al FMI, Kristalina Georgieva . Miza economică, dincolo de șocul petrolului, este transmiterea rapidă a scumpirilor către bunuri de bază: FMI urmărește impactul conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare, iar majorarea deja vizibilă a prețurilor la îngrășăminte ar urma să se reflecte în costurile alimentelor. Georgieva a avertizat că, în acest context, „vom vedea o creștere a inflației și apoi, inevitabil, o dezancorare a așteptărilor inflaționiste”. Scenariile FMI: petrolul, variabila care poate împinge economia globală spre „aproape recesiune” Șefa FMI a spus că efectele ar deveni „mult mai grave” dacă războiul ar duce anul viitor cotațiile țițeiului spre aproximativ 125 de dolari/baril. În același timp, oficialul a atras atenția că un set de condiții – inclusiv prelungirea conflictului, petrol în jur sau peste 100 de dolari/baril și presiuni inflaționiste mai puternice – a activat deja „scenariul sever” al instituției. FMI a prezentat în aprilie trei scenarii pentru economia mondială, în funcție de evoluția războiului: Scenariul de referință (optimist) : război de scurtă durată în Iran; creștere globală de 3,1% în 2026 (cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie); preț mediu al petrolului de 82 dolari/baril în acest an. Scenariul negativ : conflict mai îndelungat; petrol la aprox. 100 dolari/baril anul acesta și 75 dolari/baril în 2027; creștere globală de 2,5% în 2026 . Scenariul sever : conflictul se adâncește și se extinde, cu perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare; creștere globală de 2% , ceea ce FMI descrie ca fiind „aproape o recesiune globală”. Georgieva a mai spus că, pe măsură ce războiul continuă, scenariul de referință devine tot mai puțin probabil: „Scenariul de referință, cu fiecare zi care trece, rămâne tot mai mult în urmă, în oglinda retrovizoare”. Blocajul din Strâmtoarea Ormuz și riscul de contracție, începând cu Asia La aceeași conferință, președintele Chevron, Mike Wirth, a avertizat că întreaga lume este afectată de un deficit de aprovizionare cu petrol, după închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit lui Wirth, economiile ar urma să înceapă să se contracte, mai întâi în Asia, pe măsură ce cererea se ajustează la oferta redusă cât timp strâmtoarea rămâne închisă. În ansamblu, mesajul FMI este că șocul energetic riscă să se transforme într-un val mai larg de scumpiri, inclusiv la alimente, iar măsurile care mențin cererea ridicată de petrol pot amplifica presiunile. În acest sens, Georgieva a avertizat autoritățile să nu „arunce benzină în foc”, într-un moment în care lanțurile de aprovizionare sunt deja sub stres. [...]
FMI avertizează că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu până în 2027 ar putea împinge economia globală într-un scenariu de inflație mai ridicată și creștere mai slabă , pe fondul unui șoc petrolier care ar duce cotațiile spre 125 de dolari/baril (aprox. 575 lei), potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile șefei FMI, Kristalina Georgieva , la o conferință a Milken Institute. Georgieva a spus că scenariul de bază al FMI („reference scenario”), construit pe ipoteza unui conflict de scurtă durată, nu mai este realist „cu fiecare zi care trece”. În acest scenariu, FMI estima o încetinire minoră a creșterii globale la 3,1% și o creștere modestă a inflației la 4,4%. În schimb, șefa FMI a indicat că economia globală se află deja în scenariul „advers”, pe fondul continuării războiului, al unui petrol la 100 de dolari/baril sau peste (aprox. 460 lei) și al intensificării presiunilor inflaționiste. Deși a arătat că așteptările inflaționiste pe termen lung rămân „ancorate” (adică nu s-au decuplat de la țintele băncilor centrale), ea a avertizat că situația se poate schimba dacă războiul persistă. Trei scenarii FMI: de la încetinire moderată la „sever” FMI a publicat luna trecută trei traiectorii posibile pentru PIB-ul global în 2026–2027, în condițiile „incertitudinii masive” legate de războiul din Orientul Mijlociu: Scenariul de referință : creștere globală de 3,1% și inflație de 4,4% (menționat de Georgieva ca fiind tot mai puțin plauzibil). Scenariul advers : creștere globală încetinind la 2,5% în 2026 și inflație „headline” (inflația totală) de 5,4% . Scenariul sever : creștere de 2% și inflație „headline” de 5,8% . Georgieva a legat explicit „deznodământul mult mai rău” de ipoteza ca războiul să continue până în 2027, cu petrol în jur de 125 de dolari/baril , ceea ce ar împinge inflația în sus și ar risca „de-ancorarea” așteptărilor inflaționiste. Canalul de transmitere: petrol, Strâmtoarea Hormuz și costuri în lanț Pe același panel, CEO-ul Chevron, Mike Wirth, a spus că ar începe să apară penurii fizice de petrol la nivel global din cauza închiderii Strâmtorii Hormuz , prin care trecea 20% din oferta globală de țiței înainte de război. Wirth a afirmat că economiile ar începe să se contracte, „mai întâi în Asia”, pe măsură ce cererea s-ar ajusta la oferta redusă, cât timp strâmtoarea rămâne închisă în contextul războiului SUA–Israel cu Iran. Georgieva a mai spus că FMI urmărește efectele „cu mișcare lentă” asupra lanțurilor de aprovizionare, indicând deja o scumpire a îngrășămintelor cu 30%–40% , care ar putea împinge prețurile alimentelor cu 3%–6% . Alte industrii ar putea fi afectate, fără a detalia. În mesajul său către factorii de decizie, Georgieva a avertizat că unele politici de amortizare a șocului pentru consumatori și companii mențin cererea de petrol ridicată, deși oferta se restrânge: „Nu aruncați benzină pe foc.” „Dacă oferta se reduce, cererea trebuie să urmeze.” Pentru companii, semnalul central este că riscul macro nu mai este doar volatilitatea pe energie, ci posibilitatea unei combinații mai greu de gestionat: inflație persistentă, costuri mai mari pe inputuri (energie, îngrășăminte, alimente) și o încetinire mai pronunțată a creșterii dacă scenariul de conflict prelungit se materializează. [...]
Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 se conturează ca o confruntare între „mai mulți bani” și „realocări”, cu mize directe pe datorie și taxe europene , potrivit Economedia . În timp ce Comisia Europeană propune un cadru financiar multianual de 2 trilioane de euro (1,26% din PIB-ul UE), Parlamentul European cere o creștere suplimentară, iar în Consiliu se conturează deja o linie dură împotriva îndatorării comune și a obligațiunilor europene, susținută explicit de Germania. Miza: cum se finanțează un buget mai mare fără datorie comună Propunerea Comisiei este descrisă ca „ambțioasă pentru unii, insuficientă pentru alții” și pornește de la o restructurare a fondurilor prin „planuri naționale și regionale” care ar integra mai multe linii de finanțare pentru o administrare mai eficientă. Componenta-cheie menționată în text este de 865 de miliarde de euro, iar o altă piesă importantă este un nou fond de competitivitate de 410 miliarde de euro, orientat spre tehnologii strategice. În acest cadru, 131 de miliarde de euro ar urma să fie alocate apărării și spațiului, „de cinci ori mai mult” decât nivelul actual, conform articolului. Presiune pe fondurile tradiționale și avertisment privind controlul cheltuielilor În același timp, propunerea reduce finanțarea pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și fondurile de coeziune, două capitole majore ale bugetului UE. Curtea de Conturi Europeană a avertizat, potrivit textului, că structura propusă ar putea duce la inegalități și ar putea slăbi controalele asupra conturilor. Bruxelles-ul mai propune o „curățenie birocratică” și sancțiuni mai dure pentru statele care întârzie implementarea reglementărilor europene. Parlamentul European: +10% față de planurile Comisiei și „resurse proprii” noi Parlamentul European a votat la Strasbourg o poziție care vizează o creștere cu 10% față de planurile inițiale ale Comisiei, cu priorități precum apărarea, coeziunea socială, clima și migrația. Legislativul european respinge modelele care ar putea încuraja „renaționalizarea” sau ar reduce transparența în gestionarea fondurilor. Pentru a susține implementarea și pentru rambursarea datoriei din Fondul de redresare post-pandemie, Parlamentul reafirmă nevoia de „noi resurse proprii” (venituri colectate la nivelul UE), estimate în text la aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Printre opțiunile menționate se află posibile taxe pe: serviciile digitale, activele cripto, jocurile de noroc online. Accesul la finanțare ar urma să fie condiționat strict de respectarea statului de drept, potrivit poziției Parlamentului. Consiliul UE: Germania respinge datoria și obligațiunile europene Deși discuțiile din Consiliu sunt la început, articolul indică formarea unor „echipe” de state, tipice negocierilor bugetare. Germania transmite un mesaj de limitare a cheltuielilor și respinge explicit atât creșterea datoriei, cât și obligațiunile europene pe piețele de capital. „Europa trebuie să se descurce cu banii pe care îi avem, iar asta înseamnă și că trebuie să stabilim noi priorități”, a declarat cancelarul Friedrich Merz. În contrapunct, statele baltice invocă presiunea competitivă din partea Chinei și a Statelor Unite, sugerând o abordare mai expansionistă. În aceeași logică a „modernizării” fără bani suplimentari, Rob Jetten, omologul olandez citat în text, pledează pentru realocări, inclusiv prin eficientizarea cheltuielilor pentru agricultură. Ce urmează: negocieri accelerate, cu puncte de conflict pe finanțare și priorități Surse UE citate în articol vorbesc despre o fereastră de circa un an și jumătate pentru negocierea unui buget „de o asemenea amploare”, într-un proces descris drept cel mai complicat de până acum. Dincolo de nivelul total al bugetului, conflictul central rămâne combinația dintre: priorități noi (apărare, competitivitate, migrație), menținerea politicilor tradiționale (agricultură, coeziune), și mecanismul de finanțare (taxe la nivelul UE, realocări, respectiv – controversat – datorie comună/obligațiuni europene). [...]
România încearcă să limiteze impactul bugetar al unei datorii de 3,4 miliarde lei către Pfizer și a cerut companiei convertirea sumei în produse medicale, plus oprirea dobânzilor pe durata negocierilor, potrivit Agerpres , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , după ședința de Guvern de luni seară. Nazare a spus că România „așteaptă din partea Pfizer un răspuns” la propunerea de conversie a datoriei în „produse medicale utilizabile și utile”, în consultare cu Ministerul Sănătății, și la solicitarea de sistare a dobânzilor pe parcursul negocierilor aflate în desfășurare. Ministrul a subliniat că suma „are efecte pe deficitul anului 2026” și că la aceasta se adaugă penalități. Ce cere România și de ce contează pentru deficit În briefingul de presă, ministrul Finanțelor a indicat trei direcții urmărite în discuțiile cu Pfizer: convertirea sumei datorate în produse medicale necesare României; sistarea dobânzilor pe durata negocierilor; coordonare cu Ministerul Sănătății pentru definirea tipului de produse vizate. Potrivit lui Nazare, discuțiile purtate la Washington au fost „preliminare” și „sub semnul confidențialității”, iar marja de manevră a României este „foarte mică” după pierderea procesului și în condițiile unei sentințe „practic executorii”. Coordonare cu Polonia și demers către Comisia Europeană Ministrul a mai afirmat că România a luat legătura cu ministrul Sănătății din Polonia pentru a construi o strategie comună și că intenționează să transmită Comisiei Europene „o serie de aspecte” care ar putea ajuta ambele țări în gestionarea situației. Contextul juridic prezentat în material: un tribunal din Bruxelles a condamnat în primă instanță Polonia și România să plătească solduri restante pentru vaccinurile COVID-19 comandate de la Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru Polonia și 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) pentru România, la care se adaugă dobânzi. Ce urmează Pe termen scurt, miza este răspunsul Pfizer la propunerile României privind conversia datoriei și oprirea dobânzilor în timpul negocierilor. În paralel, autoritățile încearcă să își coordoneze poziția cu Polonia și să implice Comisia Europeană, în condițiile în care, potrivit ministrului Finanțelor, efectul bugetar este relevant pentru deficitul din 2026. [...]
Majorarea dobânzii BCE în iunie „este aproape inevitabilă” , pe fondul unei perioade prelungite de scumpiri, chiar dacă economia europeană avansează anemic, potrivit Biziday , care citează declarații ale guvernatorului Băncii Slovaciei, Peter Kazimir , membru al Consiliului Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE). Kazimir a spus pentru Bloomberg că BCE „este foarte probabil” să fie nevoită să majoreze ratele dobânzilor la următoarea reuniune, din iunie, din cauza creșterilor generalizate ale prețurilor. Ce așteaptă piața și unde sunt dobânzile acum Majoritatea economiștilor și investitorilor se așteaptă la o creștere de un sfert de punct procentual în iunie, urmată „eventual” de alte scumpiri ale creditului până la finalul anului, conform informațiilor citate. La ședința de joia trecută, BCE a păstrat dobânzile neschimbate, la: 2% pentru facilitatea de depozit; 2,15–2,40% pentru refinanțare, dar a semnalat că o majorare va fi luată în calcul la reuniunea din 10–11 iunie . De ce contează: inflația și șocul energetic complică decizia Președintele Bundesbank, Joachim Nagel , a declarat că o majorare ar fi necesară dacă nu apare o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor inflației, în contextul crizei energetice care a scumpit carburanții. „Dacă conflictul din Orientul Mijlociu se va rezolva, atunci acesta ar fi un argument care ne-ar permite să ne gândim la o altă decizie.” Totuși, Nagel a punctat că majorarea dobânzilor în zona euro nu poate compensa în mare măsură șocul energetic. Un sondaj BCE publicat luni indică, deocamdată, o transmitere limitată a scumpirilor carburanților către restul prețurilor din economiile europene, iar inflația previzionată pentru acest an este de 2,7% , potrivit materialului citat. [...]
România rămâne între statele UE cu cea mai mare expunere la sărăcie , cu 27,4% din populație aflată în risc de sărăcie și excluziune socială în 2025, ceea ce o plasează pe locul al treilea în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat prezentate de Financial Times . Clasamentul este condus de Bulgaria (29%), urmată de Grecia (27,5%). Indicatorul folosit de Eurostat agregă mai multe forme de vulnerabilitate: persoane aflate la limita sărăciei, persoane care se confruntă cu privațiuni materiale și sociale severe și persoane din gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii (adică puține ore lucrate raportat la potențialul de muncă al gospodăriei). România, în topul vulnerabilității sociale din UE În timp ce Bulgaria este pe primul loc în UE la acest indicator, România apare imediat după Grecia, cu o pondere apropiată. Datele citate arată că media Uniunii Europene este de 20,9% (92,7 milioane de persoane) pentru anul 2025, sub nivelurile raportate în cele trei țări din fruntea clasamentului. La polul opus, cele mai mici ponderi ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială sunt în: Republica Cehă (11,5%) Polonia (15%) Slovenia (15,5%) Context european: scădere ușoară a numărului de persoane afectate La nivelul UE, Eurostat indică o reducere de aproximativ 600.000 de persoane față de 2024 în rândul celor aflați în risc de sărăcie, privațiuni materiale și sociale severe sau intensitate foarte scăzută a muncii. Totodată, studiul menționează diferențe pe gen și vârstă: femeile sunt mai des expuse riscului de sărăcie decât bărbații, iar cea mai ridicată pondere a persoanelor sărace este în grupa 18–24 de ani (26,3%), în timp ce cea mai mică este în grupa 50–64 de ani. [...]
Europa riscă să piardă competitivitate dacă UE rămâne blocată în reguli de piață deschisă într-o economie globală tot mai protecționistă , avertizează guvernatorul băncii centrale a Belgiei, Pierre Wunsch , într-o declarație preluată de Ziarul Financiar . Mesajul are o miză directă pentru companii: costurile structurale mai mari și presiunea subvențiilor din SUA și China pot forța UE să aleagă între menținerea producției interne, ambițiile climatice și deschiderea comercială. Wunsch spune că Europa este „naivă” dacă mai crede că modelul economic liberal poate funcționa neschimbat într-o lume „remodelată” de politicile agresive ale Statelor Unite și Chinei, în condițiile în care regulile pe care UE insistă să le respecte sunt tot mai puțin respectate de alți actori. „Deschiderea comercială şi regulile stricte funcţionează într-o lume bazată pe reguli. Acea lume nu mai există, iar dacă insişti asupra ei, eşti pur şi simplu naiv.” De ce se schimbă presiunea asupra modelului european În interviul acordat Financial Times, guvernatorul critică faptul că decidenții europeni continuă să promoveze piețe deschise și reguli stricte privind ajutorul de stat (sprijin public pentru companii), într-un context în care „subvențiile masive din China” și „politicile protecționiste din SUA” au schimbat „regulile jocului”. În acest cadru, Wunsch pune sub semnul întrebării strategia Comisiei Europene de a continua negocierile pentru acorduri de liber schimb cu regiuni precum America Latină, Australia, India și Indonezia, întrebând cum poate UE „respecta regulile” într-o lume în care alții nu le respectă. Unde se vede cel mai rapid impactul economic: industriile energointensive Oficialul belgian indică drept punct sensibil industriile energointensive, unde Europa are „costuri structurale mai ridicate”, dar încearcă să păstreze producția internă. În opinia sa, UE evită „alegerile dificile”, iar concluzia este directă: „Realitatea este că nu mai suntem competitivi.” Wunsch mai afirmă că Europa a rămas în urmă la capitolul inovație, deși în trecut a reușit să combine liberalizarea comerțului cu restricții severe asupra politicilor industriale. Compromisul pe care Bruxelles îl amână Potrivit unui studiu recent al băncii centrale belgiene, Wunsch critică strategia economică a UE pentru că evită compromisurile între trei obiective care intră tot mai des în conflict: ambițiile climatice; competitivitatea; deschiderea comercială. În ultimul deceniu, UE a urmărit politici de reducere a emisiilor și neutralitate climatică „până la mijlocul secolului”, însă crizele succesive – pandemia Covid-19, războiul din Ucraina și conflictul recent din Iran – au dus la temperarea acestor planuri, pe fondul încetinirii creșterii economice și al pierderii de competitivitate față de SUA și China. În același context, ZF notează că directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, estimează că actuala criză ar putea accelera revenirea energiei nucleare, similar cu ce s-a întâmplat după șocurile petroliere din anii ’70. [...]
Inflația din România rămâne blocată aproape de 10% , pe fondul unui dublu șoc – intern, prin instabilitate politică și întârzierea consolidării fiscale, și extern, prin scumpirea energiei alimentată de războiul din Iran – potrivit unei analize din Ziarul Financiar . România a intrat într-un regim de inflație „ridicată și persistentă” după ce rata anuală a scumpirilor a urcat de la 4,9% în primăvara lui 2025 la 9,9% în august 2025 și a rămas în zona 9%-10% până în martie 2026. Datele citate sunt ale Institutului Național de Statistică (INS) . În martie 2026, inflația a revenit la 9,9% exact într-un moment în care economia resimte simultan efectele crizei politice interne și ale tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, analiștii citați indică faptul că blocarea sau întârzierea măsurilor de consolidare fiscală amplifică presiunile inflaționiste. Ce împinge inflația în sus și ce o poate tempera În evaluarea BNR, riscurile pentru activitatea economică și pentru traiectoria inflației rămân mari, în special dinspre criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu. Canalul principal este prețul energiei, cu efecte în lanț asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor și asupra activității și profiturilor companiilor. În același timp, în analiza citată este menționată și o forță de sens opus: scăderea activității economice, care ar putea reduce presiunile asupra prețurilor. Cristian Popa (BNR) rezumă această tensiune între factori: „Petrolul trage în sus inflaţia, dar activitatea economică în scădere o să o tragă în jos.” De ce contează pentru companii și finanțare Materialul indică faptul că șocul energetic și percepția de risc față de regiune pot avea repercusiuni asupra costurilor de finanțare. În plus, scăderea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor pot afecta cererea, iar presiunile pe costuri pot eroda marjele firmelor, mai ales în sectoarele sensibile la energie. Ce urmează În lipsa unor elemente noi de detaliu în textul disponibil, direcția pe termen scurt rămâne dependentă de echilibrul dintre scumpirea energiei (care împinge inflația în sus) și răcirea activității economice (care o poate tempera), pe fondul incertitudinilor politice interne și geopolitice externe. [...]