Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Un flux de numerar de peste 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) a tranzitat repetitiv frontierele României în 2024–2025 , cu tipare care ridică riscuri majore de spălare a banilor și vulnerabilități la controlul vamal, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor citat de Economica . Miza economică și de reglementare este directă: autoritățile indică nevoia de întărire a mecanismelor de analiză de risc și monitorizare la frontieră, după ce volume mari de cash au fost concentrate la un număr mic de persoane și pe rute recurente. Ce arată datele: intrări masive în UE prin România și concentrare pe puține persoane Analiza se bazează pe declarațiile de numerar depuse la punctele de frontieră ale României. În intervalul 01.01.2024–31.12.2025 au fost înregistrate 7.593 de declarații: 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin România și 1.835 la ieșirea din UE. Valoarea totală declarată a fost: 1,261 miliarde euro la intrare în UE; 511,7 milioane euro la ieșire din UE. Ministerul Finanțelor spune că verificările au evidențiat tipare recurente: utilizarea repetată a acelorași rute și puncte de frontieră și „concentrarea unor volume foarte mari de bani” la un grup restrâns de persoane. Un exemplu din raport: din 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 (64%) au fost depuse de doar 21 de persoane . Ucraina, principala sursă a numerarului; rute către Austria și Turcia Potrivit analizelor, Ucraina a fost principala țară de proveniență a fondurilor , urmată de Republica Moldova și Turcia. La destinație, numerarul declarat a mers în principal către Turcia, Austria și România. În perioada 2024–2025, 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina . Raportul indică și rute folosite frecvent, precum Ucraina – România – Austria și Ucraina – România – Turcia . Vârf în martie–mai 2025 și scădere din iunie, pe fondul controalelor Datele arată o intensificare a fluxurilor în primele luni din 2025, atât la intrare, cât și la ieșire. Vârful a fost între martie și mai 2025, cu valori lunare declarate de aproximativ: 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie, aproape 100 milioane euro în mai. Din iunie 2025 și în 2026, fluxurile scad „puternic”, iar Ministerul Finanțelor leagă această schimbare de intensificarea măsurilor de control și monitorizare. Măsuri administrative și trimiterea raportului către autorități de anchetă Corpul de control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română derulează acțiuni care vizează, între altele, respectarea prevederilor legale privind controlul numerarului la intrarea/ieșirea din UE și modul de gestionare a formularului unic de declarare, pentru perioada 2024–2025. În același timp, Ministerul Finanțelor precizează că niciuna dintre persoanele aflate la conducerea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și a birourilor responsabile din Autoritatea Vamală Română în perioada verificată nu mai ocupă funcții de conducere , fiind destituite în ultimele luni. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Reforma Autorității Vamale Române și consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorități strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere”. Raportul detaliat a fost transmis autorităților competente în investigarea infracțiunilor economico-financiare, pentru măsuri legale. Pentru companii și sectorul financiar, semnalul este că zona de control la frontieră și prevenirea spălării banilor rămân în prim-plan, cu așteptări de întărire a verificărilor și a capacității de analiză de risc. [...]
Aproape 2 miliarde de euro în numerar au traversat frontierele României în 2024–2025 , iar concentrarea tranzacțiilor în câteva puncte vamale și la un număr mic de persoane ridică riscuri majore de spălare a banilor, potrivit Agerpres , care citează un raport al Ministerului Finanțelor realizat împreună cu Autoritatea Vamală Română. Ministerul Finanțelor indică existența unor fluxuri transfrontaliere „repetitive și concentrate”, cu sume de peste 1,7 miliarde de euro tranzitate prin România în intervalul analizat, pe baza declarațiilor de numerar depuse la punctele de frontieră. Miza economică și de reglementare este directă: numerarul este greu de urmărit, iar volumele mari, recurente, cresc vulnerabilitatea la spălarea banilor și pun presiune pe capacitatea de control a statului. Ce arată datele: volum mare, intrări dominante și vârf în primăvara lui 2025 În perioada 01.01.2024–31.12.2025, în bazele de date analizate au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar: 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin România și 1.835 la ieșire. Valoarea totală declarată a fost de 1,261 miliarde euro la intrare și 511,7 milioane euro la ieșire. Analiza Ministerului Finanțelor mai arată că, în primele luni din 2025, fluxurile au crescut semnificativ atât la intrare, cât și la ieșire, cu un vârf între martie și mai 2025. În acea perioadă, valorile lunare declarate au ajuns la aproximativ 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie și aproape 100 milioane euro în mai. Din iunie 2025 și în 2026, nivelurile scad puternic, ministerul punând diminuarea fenomenului inclusiv pe seama intensificării măsurilor de control și monitorizare. Concentrare geografică: două puncte vamale au cumulat peste 92% din sume Un element operațional cu impact major este concentrarea volumelor în câteva puncte vamale. Biroul Vamal de Frontieră Siret a cumulat declarații de aproximativ 793,9 milioane euro, iar Biroul Vamal de Frontieră Halmeu aproximativ 362,7 milioane euro. Împreună, cele două puncte au concentrat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel național, potrivit comunicatului. Profilul fluxurilor: Ucraina, sursa dominantă, și un număr mic de persoane cu transporturi repetate Potrivit analizelor, Ucraina a fost principala țară de proveniență a fondurilor, urmată de Republica Moldova și Turcia. La destinație, numerarul declarat a mers preponderent către Turcia, Austria și România. Ministerul Finanțelor susține că 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina și că verificările au identificat un grup restrâns de persoane care a efectuat repetat transporturi de numerar de valori foarte mari. Din 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 (64%) au fost depuse de doar 21 de persoane. Ce măsuri sunt în derulare și ce urmează Corpul de control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română desfășoară acțiuni de control care vizează, între altele, respectarea prevederilor legale privind numerarul care intră sau iese din UE și modul de gestionare a formularului unic de declarare, pentru perioada 2024–2025. Ministerul mai precizează că niciuna dintre persoanele aflate la conducerea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și a structurilor responsabile din Autoritatea Vamală Română în perioada verificată nu mai ocupă funcții de conducere, fiind destituite în ultimele luni. În comunicatul citat, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, leagă concluziile raportului de agenda de reformă a vămii: „Reforma Autorității Vamale Române și consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorități strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere.” Raportul detaliat a fost transmis autorităților competente în investigarea infracțiunilor economico-financiare, pentru valorificarea informațiilor și dispunerea măsurilor legale, potrivit Ministerului Finanțelor. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 780,7 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) de la bănci, peste nivelul planificat în prospect, într-o emisiune de obligațiuni de stat , într-un context în care statul și-a majorat programul de împrumuturi interne pentru luna mai, potrivit Economica . Prospectul emisiunii de miercuri a fost de 200 de milioane de euro, însă băncile au subscris 791,7 milioane de euro, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce arată operațiunea despre nevoia de finanțare din mai Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde lei, cu posibilitatea suplimentării cu încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper în piață). Programul de 4,6 miliarde lei este cu 700 milioane lei peste cel din aprilie 2026, când era prevăzut un nivel de 3,9 miliarde lei. La ce vor fi folosiți banii Suma programată pentru mai, potrivit prospectelor de emisiune pentru certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark, este destinată: refinanțării datoriei publice; rambursării anticipate a datoriei publice; finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
România a fost printre puținele excepții negative din UE , fiind – alături de Irlanda – singurul stat membru care a raportat scădere economică în primul trimestru din 2026, într-un context în care PIB-ul a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii, potrivit G4Media , pe baza datelor Eurostat . Pe comparația anuală (T1 2026 față de T1 2025), Eurostat indică o creștere a PIB de 0,8% în zona euro și de 1% în UE, după avansuri de 1,3% (zona euro) și 1,4% (UE) în perioada de referință anterioară. În același clasament, cele mai mari creșteri anuale au fost în Cipru (3%), Bulgaria (2,9%), Spania (2,7%) și Lituania (2,5%), în timp ce singurele scăderi au fost în Irlanda (minus 6,3%) și România (minus 1,5%). Ce arată dinamica trimestrială: România, din nou pe minus Față de trimestrul anterior (T1 2026 vs. T4 2025), PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE. La nivel de state membre cu date disponibile, cele mai mari creșteri trimestriale au fost în Finlanda (0,9%), Ungaria (0,8%) și Bulgaria (0,7%). În același timp, au existat și scăderi trimestriale, inclusiv în România (minus 0,2%). Pe minus au mai fost Irlanda (minus 2%), Lituania (minus 0,4%) și Suedia (valoare neprecizată în material, dar indicată ca scădere). Confirmarea pe datele INS și diferența față de prognoze În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că economia a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7% pe seria brută față de același trimestru din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul anterior. INS mai indică pentru ianuarie–martie 2026 o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de T1 2025, iar raportat la T4 2025 o reducere de 0,2%. În paralel, materialul notează că estimările pentru 2026 rămân peste evoluția efectivă din debutul anului: Comisia Europeană a estimat o creștere de 1,1% a PIB-ului României, Banca Mondială și-a revizuit prognoza la 0,5% (de la 1,3% în ianuarie), iar FMI a redus estimarea la 0,7% (de la 1,4% în octombrie), conform raportului „ World Economic Outlook ”. Context: piața muncii în UE, încă în creștere Eurostat mai arată, pe date preliminare, că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și în UE în T1 2026 față de trimestrul anterior, iar față de T1 2025 creșterea a fost de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , arată datele Institutului Național de Statistică , citate de Agerpres . Energia electrică a avut cea mai mare creștere de preț (+54,18%), iar chiriile au urcat cu +43,78%, într-un context în care serviciile au avut cea mai rapidă dinamică anuală (+13,04%). Inflația anuală a accelerat față de martie, când era 9,87%, după ce timp de opt luni s-a menținut peste 9%, potrivit analizei INS. Pe componente, serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și de ce contează Creșterile mari la electricitate și chirii au un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor și asupra costurilor operaționale ale firmelor (utilități, spații închiriate), ceea ce poate menține presiunea pe prețuri și în lunile următoare. În zona mărfurilor nealimentare, INS indică drept factor major scumpirea energiei electrice, „după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice”. La combustibili, motorina s-a scumpit cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%, ceea ce poate alimenta costuri mai mari în transport și distribuție. Alimente: cafeaua, ouăle și carnea de bovine, în top; cartofii, în scădere La alimente, cea mai mare creștere anuală a fost la cafea (+21,76%), urmată de ouă (+14,78%) și carne de bovine (+12,24%). Au mai crescut, între altele, fructele proaspete (+11,77%), laptele de vacă (+10,97%) și pâinea (+8,96%). Pe de altă parte, INS consemnează și ieftiniri față de aprilie 2025 la unele produse: cartofi (-11,70%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,33%), făină (-4,38%) și mălai (-3,06%). Servicii: chiriile domină, transportul aerian rămâne singura scădere anuală În servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere (+43,78%). Au urmat servicii de igienă și cosmetică (+15,07%) și apă, canal și salubritate (+15,05%). Reparațiile auto au crescut cu 14,65%, iar confecționarea și repararea încălțămintei și îmbrăcămintei cu 14,66%. Asistența medicală a fost mai scumpă cu 12,61%. Singura scădere anuală din această categorie a fost la transportul aerian (-4,69%), însă INS notează că, față de martie 2026, tarifele aeriene au crescut cu 27,58%, „în special ca urmare a majorării tarifelor la combustibili”. Tarifele serviciilor poștale au urcat cu 9,92% față de aprilie 2025. [...]
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat , într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!” Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei: „Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.” Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD. Contextul fiscal: deficit mare, corecție fiscală și măsuri de austeritate Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan. Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023. Datele INS: economie în recesiune tehnică și presiuni pe prețuri Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut. Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili. Ce urmează: decizii politice cu impact bugetar Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației. [...]
Inflația de peste 10% este pusă de Kelemen Hunor pe seama unui context regional, nu a deciziilor Guvernului , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile liderului UDMR de miercuri. Kelemen Hunor a afirmat că nivelul inflației „de peste 10%”, anunțat de Institutul Național de Statistică , nu ar fi „generat de Guvern”, ci ar reflecta o evoluție „regională”. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare despre argumentele invocate sau despre contextul exact al declarației. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie , iar tema a fost imediat preluată în disputa politică, cu efect direct asupra credibilității guvernării și a așteptărilor economice, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , președintele PSD, l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS), susținând că „reforma” Guvernului ar fi dus la trei trimestre consecutive de scădere economică și la accelerarea inflației. În mesajul publicat miercuri pe Facebook, Grindeanu a comparat evoluțiile economice cu o deteriorare bruscă a situației financiare: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan! Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort...din punct de vedere economic” Liderul PSD a mai spus că va organiza o conferință de presă în care va oferi „mai multe detalii despre falimentul produs de Bolojan”, fără ca materialul să includă, deocamdată, elemente suplimentare despre conținutul acestor acuzații. Datele INS: inflație de 10,7% și creștere lunară a prețurilor INS a anunțat că rata anuală a inflației în aprilie 2026, comparativ cu aprilie 2025, a fost de 10,7%. Totodată, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%, ceea ce indică o creștere lunară a prețurilor. De ce contează Creșterea inflației peste 10% are implicații directe pentru costul vieții și pentru mediul de afaceri (costuri, prețuri, cerere), iar politizarea rapidă a datelor INS arată că indicatorii macroeconomici devin un teren central de confruntare, cu potențial de a influența deciziile guvernamentale și așteptările din economie în perioada următoare. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie 2026 , iar scumpirile cele mai mari au venit din energie și servicii, nu din alimente, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de News . Pentru companii și gospodării, tabloul indică presiuni persistente pe costuri, în special pe zona utilităților, combustibililor și chiriilor. În termeni lunari, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%. De la începutul anului, inflația (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 3,1%. Pe media ultimelor 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) față de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025), rata medie a modificării prețurilor de consum a fost 9,0%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri nu s-au înregistrat la mărfuri alimentare, ci la mărfuri nealimentare și la servicii (în special chirii). În detaliu: Alimente : cafea +21,76%, ouă +4,78%; Mărfuri nealimentare : energie electrică +54,18%, motorină +32,68%, benzină +22,42%; Servicii : chirii +43,78%, igienă și cosmetică +15,07%, apă–canal–salubritate +15,05%. Indicatorul UE: IAPC, sub IPC, dar tot ridicat Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – folosit pentru comparații la nivelul statelor membre UE – a fost 100,73% în aprilie 2026 față de martie 2026. Rata anuală a inflației calculată pe baza IAPC a fost 9,5%, iar rata medie pe ultimele 12 luni determinată pe baza IAPC a fost 8,0%. Ce anticipează BNR: presiuni pe termen scurt, apoi scădere În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie, Banca Națională a României arată că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza pe termen mediu din februarie 2026. Acea prognoză anticipa 9,8% în iunie, urmată de o corecție descendentă abruptă în trimestrul următor, pe fondul unor efecte de bază, și o reducere graduală până la 3,9% în decembrie 2026 și 2,9% la finele lui 2027. BNR leagă înrăutățirea perspectivei apropiate de șocuri pe partea ofertei, în special scumpirea combustibililor pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie și efecte tranzitorii din expirarea schemei de plafonare la energia electrică, precum și din majorarea cotelor de TVA și a accizelor, efecte care ar urma să se epuizeze în trimestrul III 2026. [...]
Turismul românesc intră pe scădere în T1 2026 , cu un minus de circa 6% al numărului de turiști cazați în unitățile de cazare, primul trimestru negativ (în afara pandemiei) după ani de creștere, potrivit Ziarul Financiar , care citează calcule proprii pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . Miza economică este că frânarea vine într-un context de „provocări economice”, iar cererea internă – principalul motor al pieței – s-a retras vizibil. Cererea internă trage în jos piața Dependența turismului local de turiștii români se vede direct în date: numărul turiștilor autohtoni a fost cu peste 8% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, notează publicația. În acest context, scăderea totală din primele trei luni este atribuită în principal retragerii cererii interne. De ce contează: primul trimestru negativ după ani de creștere După un șir de ani cu creșteri ale numărului de turiști cazați (cu excepția lui 2020, anul izbucnirii pandemiei), începutul din 2026 marchează o schimbare de trend. Ziarul Financiar arată că T1 2026 este primul trimestru de scădere pentru turismul local în afara perioadei pandemice, semnalând un impact al contextului economic asupra consumului de servicii turistice. Ce se știe și ce rămâne neclar Informațiile disponibile în material se bazează pe calculele ZF din datele INS și indică amplitudinea scăderii (circa 6% total, peste 8% la turiști români), dar articolul nu detaliază în fragmentul disponibil evoluții pe regiuni, tipuri de destinații sau segmente (hoteluri vs. pensiuni) și nici nu oferă o defalcare pe turiști străini. În lipsa acestor detalii, dimensiunea exactă a impactului pe subpiețe nu poate fi evaluată din datele prezentate. [...]
Un control ANAF a dus la identificarea unui prejudiciu de 18 milioane de lei într-un caz în care un contribuabil și-a trecut pe firmă un Ferrari, deși compania activa în curățenie, potrivit Libertatea . Episodul este relevant fiscal prin modul în care achizițiile de bunuri de lux pot declanșa verificări și pot scoate la iveală neconcordanțe între stilul de viață și activitatea declarată. Directorul ANAF, Adrian Nica, a prezentat cazul într-o conferință de presă organizată la lansarea International Fiscal Association (IFA) România. Potrivit acestuia, după achiziție, persoana a intrat „în vizorul ANAF”, iar în urma unor controale amănunțite procurorii au constatat că firma ar fi făcut evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 18 milioane de lei. „O să vindem un Ferrari curând, am văzut că un cetățean și-a luat pe firma de curățenie. Am cercetat și am descoperit evaziune fiscală de 18 milioane de lei.” De ce contează pentru contribuabili și companii Mesajul transmis de ANAF este că achizițiile atipice raportate la profilul unei firme pot deveni indicatori de risc și pot declanșa verificări în lanț, inclusiv cu componentă penală, dacă apar suspiciuni de evaziune și se conturează un prejudiciu. Nica a mai spus că autoritățile române s-au inspirat din practicile italiene, unde persoanele care cumpără mașini de lux pot fi controlate pentru a justifica proveniența banilor, oferind ca exemplu un caz în care un fotbalist român transferat în Italia ar fi fost oprit de mai multe ori de Guardia di Finanza după ce și-a cumpărat un Aston Martin. ANAF: 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat și planuri de automatizare În aceeași intervenție, șeful ANAF a afirmat că instituția a identificat în aprilie circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat, care ar urma să fie verificați „pas cu pas pe teren”. „Nu ne cunoaștem contribuabilii. În aprilie am identificat circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat. Vom verifica pas cu pas pe teren și vom împărții contribuabilii onești și cei pe altă cale. E îngrijorător.” Totodată, Nica a indicat că ANAF vrea să introducă mai multe modele de inteligență artificială (adică sisteme informatice care analizează date pentru a semnala tipare de risc) pentru detectarea contribuabililor cu risc, a evaziunii fiscale și pentru zona de asistență, unde, potrivit lui, răspunsurile pot întârzia luni. În plus, directorul ANAF a susținut că, după intrarea României în spațiul Schengen, instituția nu reușește să culeagă informațiile din celelalte state membre, deși România schimbă informații cu acestea și are acces la plățile realizate cu cardul. [...]
ANAF anunță intensificarea controalelor la persoane cu avere și venituri nedeclarate , iar șeful instituției spune că vrea „instrumente” noi pentru verificări mai ferme la persoane fizice, inclusiv opriri în trafic pentru a verifica dacă bunurile scumpe sunt susținute de venituri declarate, potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , a transmis că instituția își va concentra eforturile „în perioada următoare” pe zona persoanelor cu avere care nu corespunde veniturilor declarate, iar controalele vor crește. Ce se schimbă în abordarea ANAF Mesajul central al conducerii ANAF este orientarea mai accentuată către verificarea discrepanțelor dintre stilul de viață/active și veniturile raportate, cu o intensificare a controalelor pe această linie. Nica a indicat explicit că urmărește obținerea unor noi instrumente de control „în zona persoanelor fizice”, care ar necesita sprijin politic. Exemplele invocate: de la firmă de salubritate la opriri în stradă Șeful ANAF a dat două exemple pentru a ilustra tipul de verificări vizate: un caz în care, pornind de la monitorizarea achiziției unei mașini, inspectorii au constatat că un cetățean și-a cumpărat un Ferrari „pe firmă”, deși firma era de salubritate; controlul extins ar fi dus la identificarea unei evaziuni fiscale de 18 milioane de lei, iar Nica a spus că ANAF ar putea vinde mașina; un exemplu relatat de un „celebru fotbalist român” (numele nu a fost menționat), care ar fi fost oprit de trei ori în Italia de „garda de finanțe” după ce și-a cumpărat un Aston Martin, pentru a i se verifica veniturile aferente. În acest context, Nica a susținut: „Cred că şi Antifrauda trebuie în curând să facă asta. Dacă nu vom avea astfel de măsuri dure, nu putem înainta” Context: declarațiile, la lansarea IFA România Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare oficială a IFA România, organizație afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), prezentată ca o platformă de dialog între autorități și mediul privat pe teme de fiscalitate internațională. [...]