Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF întărește regimul de distribuire a banilor către acționari în firmele cu capital erodat, prin restricții și sancțiuni care vizează dividendele interimare și împrumuturile între societate și acționari/persoane afiliate, potrivit Economedia. Miza este una de reglementare: companiile cu activ net sub pragul legal nu mai pot folosi la fel de ușor mecanisme de „scoatere” a lichidității, iar încălcările pot aduce amenzi mari și, în anumite situații, răspundere solidară pentru acționari.
Legea nr. 239/2025 introduce restricții pentru firmele care vor să distribuie dividende sau să returneze bani către acționari/asociați atunci când activul net (diferența dintre total active și total datorii) scade sub jumătate din capitalul social.
ANAF reamintește că, potrivit Legii 31/1990, dacă se constată o pierdere a activului net sub acest prag, capitalul trebuie reîntregit la valoarea minimă sau redus înainte de orice repartizare/distribuire de profit.
În plus, pentru societățile care au profit în anul curent, dar au pierdere contabilă reportată, distribuirea dividendelor din profitul curent este permisă doar după:
ANAF prezintă patru reguli aplicabile distribuirii dividendelor și împrumuturilor către acționari/asociați sau persoane afiliate, introduse prin Legea nr. 239/2025.
ANAF oferă exemplul unei entități „ALFA” care, la 31 decembrie 2025, are activ net sub 50% din capitalul social și are în datorii o creditare de la asociatul unic. Dacă AGA nu decide dizolvarea, societatea trebuie fie să reducă capitalul social, fie să majoreze activul net astfel încât să ajungă la cel puțin 50% din capital, până la 31 decembrie 2027; altfel, riscă amendă între 10.000 lei și 200.000 lei. Dacă după 1 ianuarie 2028 activul net nu este reconstituit, societatea trebuie să majoreze capitalul social din creditarea existentă până la 31 decembrie 2029, în caz contrar riscând amendă între 40.000 lei și 300.000 lei.
Pachetul de reguli mută accentul de la recomandări și proceduri interne (decizii AGA) la interdicții explicite și sancțiuni, inclusiv cu potențial de răspundere solidară pentru acționari în anumite condiții. Practic, firmele cu activ net erodat trebuie să își reordoneze prioritățile: recapitalizare/reîntregire activ net înainte de distribuiri și, în unele cazuri, acceptarea conversiei finanțărilor acționarilor în capital social.
Recomandate
Proiectul AUR de eliminare a taxei de 25 de lei pe coletele non-UE pune sub semnul întrebării un venit bugetar care a adus 48,9 milioane lei într-o singură lună , potrivit Economedia . Taxa logistică se aplică din 1 ianuarie 2026 coletelor din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 de euro și este colectată prin firmele poștale și de curierat. Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat pe 23 aprilie 2026 (B246) și urmărește abrogarea taxei introduse prin legea nr. 239/2025. Proiectul a fost trimis pentru avize la Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, Consiliul Legislativ și Guvern, iar Consiliul Legislativ are termen pentru aviz până la 27 mai 2026, conform fișei de parcurs legislativ. Cât a încasat statul și de ce contează pentru buget Datele ANAF , transmise către Curs de Guvernare și citate de Economedia, arată că în ianuarie 2026 au intrat în România 1.956.809 colete extracomunitare sub 150 de euro, iar încasările din taxa logistică au fost de 48.882.275 lei . Peste 90% dintre colete au avut ca țară de proveniență China. În același răspuns, ANAF indică și o scădere a volumelor: comparativ cu ianuarie 2025, numărul coletelor livrate din spațiul extracomunitar s-a diminuat cu aproximativ 15%, iar față de perioada sărbătorilor de iarnă 2025, scăderea a fost de circa 27% (cu mențiunea că finalul de an are, istoric, vânzări mai mari). Calculele sursei citate în articol arată că, dacă ritmul de încasare s-ar menține, taxa ar putea aduce anual venituri de peste 600 de milioane de lei la bugetul de stat, în special dacă consumul își revine pe parcursul anului. Argumentele AUR și implicațiile pentru curieri și comerțul online În expunerea de motive, AUR susține că taxa fixă, aplicată indiferent de valoarea bunurilor, ar încălca principiile proporționalității și echității fiscale și ar scumpi comerțul online transfrontalier, cu impact direct asupra consumatorului final. Partidul mai afirmă că firmele de curierat au fost transformate în colectori ai unei obligații fiscale „atipice”, cu un regim sancționator sever și riscuri juridice, fără ca sarcina administrativă să fie justificată de scopul măsurii. Totodată, inițiatorii invocă posibile efecte asupra fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea unor colete către hub-uri din alte state și un impact asupra comerțului prin Aeroportul Otopeni . Articolul notează însă că, în practică, taxarea se face în țara destinatarului coletului, indiferent de punctul prin care coletul intră în Europa. Context: de ce a fost introdusă taxa și ce urmează la nivel UE Guvernul a justificat introducerea taxei prin costuri economice, fiscale, logistice și de mediu generate de volumul mare de colete extracomunitare, inclusiv prin fragmentarea comenzilor pentru a rămâne sub pragul de 150 de euro și a evita taxele vamale. Un element relevant pentru dezbaterea fiscală este că taxa logistică este venit al bugetului de stat al României, în condițiile în care coletele extracomunitare sub 150 de euro beneficiază încă de scutire de taxe vamale la nivel european. Economedia mai arată că excepția privind taxele vamale pentru coletele mici urmează să fie ridicată de la 1 iulie, iar de la 1 noiembrie o taxă similară celei adoptate de România ar urma să fie aplicată în toate statele membre ale Uniunii Europene. Proiectul depus de AUR poate fi consultat pe site-ul Senatului, la poziția B246. [...]
Un control ANAF a dus la identificarea unui prejudiciu de 18 milioane de lei într-un caz în care un contribuabil și-a trecut pe firmă un Ferrari, deși compania activa în curățenie, potrivit Libertatea . Episodul este relevant fiscal prin modul în care achizițiile de bunuri de lux pot declanșa verificări și pot scoate la iveală neconcordanțe între stilul de viață și activitatea declarată. Directorul ANAF, Adrian Nica, a prezentat cazul într-o conferință de presă organizată la lansarea International Fiscal Association (IFA) România. Potrivit acestuia, după achiziție, persoana a intrat „în vizorul ANAF”, iar în urma unor controale amănunțite procurorii au constatat că firma ar fi făcut evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 18 milioane de lei. „O să vindem un Ferrari curând, am văzut că un cetățean și-a luat pe firma de curățenie. Am cercetat și am descoperit evaziune fiscală de 18 milioane de lei.” De ce contează pentru contribuabili și companii Mesajul transmis de ANAF este că achizițiile atipice raportate la profilul unei firme pot deveni indicatori de risc și pot declanșa verificări în lanț, inclusiv cu componentă penală, dacă apar suspiciuni de evaziune și se conturează un prejudiciu. Nica a mai spus că autoritățile române s-au inspirat din practicile italiene, unde persoanele care cumpără mașini de lux pot fi controlate pentru a justifica proveniența banilor, oferind ca exemplu un caz în care un fotbalist român transferat în Italia ar fi fost oprit de mai multe ori de Guardia di Finanza după ce și-a cumpărat un Aston Martin. ANAF: 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat și planuri de automatizare În aceeași intervenție, șeful ANAF a afirmat că instituția a identificat în aprilie circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat, care ar urma să fie verificați „pas cu pas pe teren”. „Nu ne cunoaștem contribuabilii. În aprilie am identificat circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat. Vom verifica pas cu pas pe teren și vom împărții contribuabilii onești și cei pe altă cale. E îngrijorător.” Totodată, Nica a indicat că ANAF vrea să introducă mai multe modele de inteligență artificială (adică sisteme informatice care analizează date pentru a semnala tipare de risc) pentru detectarea contribuabililor cu risc, a evaziunii fiscale și pentru zona de asistență, unde, potrivit lui, răspunsurile pot întârzia luni. În plus, directorul ANAF a susținut că, după intrarea României în spațiul Schengen, instituția nu reușește să culeagă informațiile din celelalte state membre, deși România schimbă informații cu acestea și are acces la plățile realizate cu cardul. [...]
ANAF anunță intensificarea controalelor la persoane cu avere și venituri nedeclarate , iar șeful instituției spune că vrea „instrumente” noi pentru verificări mai ferme la persoane fizice, inclusiv opriri în trafic pentru a verifica dacă bunurile scumpe sunt susținute de venituri declarate, potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , a transmis că instituția își va concentra eforturile „în perioada următoare” pe zona persoanelor cu avere care nu corespunde veniturilor declarate, iar controalele vor crește. Ce se schimbă în abordarea ANAF Mesajul central al conducerii ANAF este orientarea mai accentuată către verificarea discrepanțelor dintre stilul de viață/active și veniturile raportate, cu o intensificare a controalelor pe această linie. Nica a indicat explicit că urmărește obținerea unor noi instrumente de control „în zona persoanelor fizice”, care ar necesita sprijin politic. Exemplele invocate: de la firmă de salubritate la opriri în stradă Șeful ANAF a dat două exemple pentru a ilustra tipul de verificări vizate: un caz în care, pornind de la monitorizarea achiziției unei mașini, inspectorii au constatat că un cetățean și-a cumpărat un Ferrari „pe firmă”, deși firma era de salubritate; controlul extins ar fi dus la identificarea unei evaziuni fiscale de 18 milioane de lei, iar Nica a spus că ANAF ar putea vinde mașina; un exemplu relatat de un „celebru fotbalist român” (numele nu a fost menționat), care ar fi fost oprit de trei ori în Italia de „garda de finanțe” după ce și-a cumpărat un Aston Martin, pentru a i se verifica veniturile aferente. În acest context, Nica a susținut: „Cred că şi Antifrauda trebuie în curând să facă asta. Dacă nu vom avea astfel de măsuri dure, nu putem înainta” Context: declarațiile, la lansarea IFA România Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare oficială a IFA România, organizație afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), prezentată ca o platformă de dialog între autorități și mediul privat pe teme de fiscalitate internațională. [...]
ANAF spune că 2,3 miliarde lei datorii sunt practic blocate la recuperare din cauza firmelor care nu mai au cont bancar, ceea ce limitează instrumentul popririi și împinge instituția spre o segmentare mai dură a contribuabililor după risc, potrivit Economica . Șeful ANAF, Adrian Nica , a indicat că este vorba despre datorii la bugetul de stat ale unor societăți comerciale care „au avut cont bancar” dar „nu mai au cont bancar în prezent și nu pot avea popriri”. El a estimat numărul acestor firme la „în jur de 80.000”, conform relatării Agerpres. De ce contează: o limită operațională în colectare Mesajul ANAF pune în prim-plan o vulnerabilitate practică în colectarea creanțelor bugetare: în lipsa unui cont bancar, poprirea (blocarea sumelor din cont pentru recuperarea datoriilor) nu mai poate fi aplicată, iar o parte din arierate rămân greu de atins prin mecanismele uzuale. În același timp, Nica a susținut că instituția nu poate trata „profilele astea de contribuabili” la fel ca pe cei care își plătesc taxele la timp, sugerând o orientare mai accentuată către administrarea diferențiată a contribuabililor. Segmentarea pe risc și verificări „pas cu pas” ANAF a făcut în această lună o analiză de risc centralizată și a identificat „până acum în jur de 12.000 de contribuabili cu un profil de risc foarte ridicat”, a spus Nica. El a precizat că identificarea nu înseamnă automat măsuri imediate precum sechestre, ci o etapă de verificare în teren a rezultatelor obținute prin analiză automatizată („robotul”, în formularea sa). Tot în acest context, șeful ANAF a descris drept „îngrijorătoare” situațiile în care apar în spațiul public informații despre mii de contribuabili la aceeași adresă și cu același expert contabil, indicând că astfel de tipare intră în zona de interes pentru îmbunătățirea controalelor. „Scheme de fraudă” și un model intern de inteligență artificială Adrian Nica a afirmat că există contribuabili care „din start își înființează scheme de fraudă” și a dat ca exemplu un tipar de pre-insolvență: firmă cu profitabilitate ridicată în relația cu statul, cu eșalonare la ANAF, fără active, construită să intre ulterior în insolvență cu datorii („capăt de conductă”, în termenii folosiți). El a mai spus că ANAF dezvoltă un model intern de inteligență artificială (un sistem informatic care învață din date pentru a identifica tipare de risc), iar în „următoarele 3–4 luni” ar urma să se vadă „efectele benefice”, fără a detalia ce indicatori sau rezultate vor fi făcute publice. Evenimentul la care au fost făcute declarațiile a fost conferința de lansare a IFA România, afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), organizație internațională dedicată fiscalității, cu sediul în Olanda. [...]
ANAF are blocată recuperarea a 2,3 miliarde de lei din datorii deoarece circa 80.000 de firme nu mai au conturi bancare, ceea ce face imposibilă aplicarea popririlor, potrivit Adevărul . Informația a fost prezentată marți de președintele ANAF, Adrian Nica , la un eveniment dedicat fiscalității. Suma vizează datorii la bugetul de stat acumulate de societăți care au avut cont bancar, dar care „nu mai au cont bancar în prezent”, astfel încât instrumentul standard de executare – poprirea – nu mai poate fi folosit. „O să vă dau o cifră: 2,3 miliarde lei datorii la bugetul de stat pe care societăți comerciale care au avut cont bancar nu le plătesc, deoarece nu mai au cont bancar în prezent şi nu pot avea popriri. În jur de 80.000.” Impact operațional: limită practică a executării silite Mesajul ANAF indică o vulnerabilitate de funcționare a colectării: în absența unui cont bancar, recuperarea datoriilor devine mult mai dificilă, iar instituția rămâne fără una dintre cele mai eficiente pârghii de executare. În același context, șeful ANAF a spus că instituția încearcă să-și „cunoască contribuabilii” și să îi segmenteze în funcție de comportament, pentru a evita tratamente identice între contribuabilii corecți și cei cu risc. Ce spune ANAF despre profilarea de risc și următorii pași Adrian Nica a afirmat că, în urma unei analize de risc centralizate realizate în această lună, ANAF a identificat până acum aproximativ 12.000 de contribuabili cu „profil de risc foarte ridicat”. El a precizat că acest lucru nu înseamnă declanșarea imediată a măsurilor de executare, ci o etapă de verificare în teren a rezultatelor generate de analiză. Totodată, Nica a susținut că există contribuabili care își construiesc de la început „scheme de fraudă” și a oferit un exemplu de indicatori de „pre-insolvență”, precum lipsa activelor pe firmă, combinată cu eșalonări la plată și o profitabilitate mult peste media domeniului în relația cu statul. Context: digitalizare și utilizarea unui model intern de inteligență artificială Șeful ANAF a legat îmbunătățirea capacității de analiză de digitalizare și de dezvoltarea unui model intern de inteligență artificială, despre care a spus că ar putea produce „efecte benefice” în următoarele 3–4 luni. În material nu sunt oferite detalii despre ce tip de efecte vor fi vizibile sau prin ce indicatori vor fi măsurate. [...]
Inspectorii ANAF au descoperit o fraudă de 18,4 milioane de lei potrivit unui comunicat al Direcției Generale Antifraudă Fiscală , după ce o companie din București care activa în domeniul colectării și reciclării deșeurilor de ambalaje ar fi folosit un circuit fictiv de tranzacții pentru a evita plata taxelor către stat. Conform documentului oficial , prejudiciul estimat depășește 18,41 milioane de lei și provine din neplata TVA și a impozitului pe profit prin facturi considerate fictive de către inspectorii antifraudă. Ancheta vizează activitatea firmei din perioada 2023–2025. Compania ar fi încasat peste 53,25 milioane de lei pentru servicii prezentate drept colectare și reciclare a deșeurilor, însă verificările ANAF au arătat că, în 2025, aceasta a introdus în contabilitate facturi emise de nouă societăți fără activitate economică reală. Șase dintre firmele implicate au fost înființate în 2024 și declarate inactive un an mai târziu. Inspectorii au constatat că societățile folosite în circuitul comercial nu aveau infrastructura minimă necesară pentru activitățile declarate. Potrivit ANAF, unele nu aveau angajați, nu funcționau la sediile oficiale și nici nu dețineau conturi bancare active. De asemenea, documentele prezentate în timpul controlului ar fi conținut date fictive, inclusiv procese-verbale și acte atribuite unor persoane care nu au lucrat niciodată pentru firmele respective. Printre neregulile descoperite se numără: lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor; diferențe mari între cantitățile de deșeuri declarate și cele procesate efectiv; inexistența echipamentelor și aplicațiilor informatice necesare activității; utilizarea nelegală a mecanismului de taxare inversă. ANAF susține că o parte din banii obținuți prin mecanismul fraudulos au fost retrași în numerar sau folosiți în scop personal de administratorii firmei. Peste 2 milioane de lei ar fi fost utilizați pentru cheltuieli personale, iar peste 10,4 milioane de lei transferați către una dintre firmele furnizoare au fost disimulați prin retrageri succesive din conturile unor persoane fizice. În timpul verificărilor, inspectorii au identificat inclusiv achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, despre care autoritățile spun că a fost cumpărat din fondurile provenite din activitatea ilegală. Pentru recuperarea prejudiciului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor companiei înainte de finalizarea controlului. Acestea vizează un teren din București, două autoturisme și conturile bancare ale societății. Instituția a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente. [...]
