Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Incertitudinea politică prelungită riscă să scumpească finanțarea României și să pună presiune pe curs, avertizează Fitch, pe fondul îndoielilor privind credibilitatea planurilor fiscale pe termen mediu, potrivit Profit.
Agenția arată că o criză politică internă care se prelungește poate submina încrederea investitorilor, ceea ce ar duce la deteriorarea condițiilor de finanțare și la presiuni suplimentare asupra cursului de schimb. Fitch precizează că implicațiile crizei asupra credibilității planurilor fiscale și capacitatea unui nou guvern de a le implementa vor cântări în analiza privind creditul suveran la revizuirea programată pentru 31 iulie 2026.
Fitch subliniază că perspectiva negativă asociată ratingului României reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, pe fondul deficitelor mari și al creșterii rapide a raportului datorie publică/PIB. Agenția notează că, deși impactul imediat al crizei politice asupra finanțelor publice ar fi limitat, incertitudinea reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru 2027 și 2028.
În lipsa unui nou guvern, o administrație interimară ar putea continua implementarea bugetului pe 2026, care vizează un deficit de 6,2% din PIB, față de 7,7% din PIB în 2025, potrivit Fitch. În același timp, agenția avertizează că stabilizarea datoriei publice și menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor depind de continuarea consolidării fiscale și după 2026, inclusiv prin măsuri suplimentare „în 2027 și ulterior”.
Fitch indică faptul că măsurile de consolidare adoptate în 2025 au început să producă efecte, iar execuția bugetară din primul trimestru din 2026 arată o reducere semnificativă a deficitului bugetar, la aproximativ 1% din PIB, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025.
Pe partea macroeconomică, agenția avertizează însă asupra unor riscuri suplimentare, inclusiv din șocul asupra prețurilor energiei pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Fitch notează că economia României a intrat în contracție două trimestre la rând și menționează o scădere a PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026. În acest context, Fitch se așteaptă ca evoluția economiei să fie „semnificativ” sub prognoza de creștere de 1,1% avută în vedere la evaluarea din februarie.
Scumpirea energiei a amplificat presiunile inflaționiste, iar rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în aprilie, potrivit analizei. Fitch consideră că acest nivel limitează spațiul BNR de a reduce dobânzile și notează că volatilitatea sentimentului investitorilor a pus presiune pe leu și a împins randamentele obligațiunilor în sus, chiar dacă tensiunile s-au diminuat în ultimele zile.
Agenția avertizează că întârzierile în îndeplinirea obiectivelor de reformă ar putea pune în pericol plățile UE prin PNRR, pe care Fitch le descrie drept o sursă crucială de finanțare și stimulare prin investiții publice, în condițiile slăbiciunii economiei interne. Fitch indică fonduri de 1,8% din PIB, incluzând 4,6 miliarde euro (aprox. 23,0 miliarde lei) în granturi și 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei) în împrumuturi.
Fitch precizează că materialul nu reprezintă o acțiune de rating. La revizuirea obișnuită din februarie, agenția a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă.
În plan politic, Fitch anticipează că incertitudinea ar putea rămâne ridicată pe termen scurt, dar nu se așteaptă la alegeri anticipate și amintește că președintele Nicușor Dan a început consultări formale pentru formarea unui nou guvern pe 18 mai. Agenția atrage atenția că durata negocierilor și componența viitorului executiv, prioritățile și sprijinul politic pentru implementarea agendei rămân neclare.
De asemenea, S&P Global a avertizat că ar putea reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungește, într-o evaluare realizată în afara calendarului obișnuit, pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului.
„Încrederea investitorilor nu se menține automat și nu se apără prin declarații, ci prin bugete credibile, reforme duse până la capăt și absorbția fondurilor europene. Guvernele se pot schimba, dar finanțele publice nu pot fi puse pe pauză.”
Declarația îi aparține ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a discutat cu reprezentanții Fitch după moțiunea de cenzură, prezentând date despre execuția bugetară din primul trimestru și evoluția PNRR, conform informațiilor publicate de Profit.
În următoarele săptămâni, miza pentru costurile de finanțare și pentru stabilitatea piețelor rămâne rapiditatea formării unui guvern cu sprijin suficient pentru a susține consolidarea fiscală și pentru a evita întârzieri care ar putea afecta atât PNRR, cât și evaluarea de rating din 31 iulie.
Recomandate
România riscă o retrogradare a ratingului de țară pe fondul deteriorării fiscale și al instabilității politice , avertizează Antena 3 , care citează o evaluare S&P Global Ratings transmisă prin Reuters. În aceeași situație este și Ungaria, în contextul în care riscurile fiscale au devenit principalii factori de presiune pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Avertismentul vine la o zi după ce ministrul demis al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că și agenția Fitch este îngrijorată că traiectoria fiscal-bugetară a României „e în pericol”, potrivit materialului. De ce contează: presiune pe buget și pe costul finanțării S&P leagă riscul fiscal de un cumul de factori care apasă pe buget: efectele stagflaționiste ale șocului global al prețurilor la energie, măsurile de sprijin legate de energie, cheltuielile ridicate pentru apărare și transferurile sociale „generoase”, potrivit declarațiilor pentru Reuters ale analistului Karen Vartapetov (S&P Global Ratings). „Perspectivele noastre negative pentru Ungaria şi România, precum şi recenta retrogradare a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflectă clar aceste riscuri.” În termeni practici, o eventuală retrogradare ar putea însemna condiții mai scumpe sau mai restrictive de finanțare pentru stat, cu efecte în lanț asupra costurilor din economie, deși materialul nu cuantifică aceste impacturi. Blocaj politic, risc de complicare a bugetului pe 2027 Pentru România, S&P indică explicit că prăbușirea guvernului de coaliție ar putea complica discuțiile bugetare pentru 2027. Analistul agenției arată că acest aspect este relevant deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale presupune măsuri suplimentare de consolidare în anii următori. Context: guvern demis și negocieri pentru refacerea majorității România traversează o criză politică după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, votată în Parlament, potrivit Antena 3. PSD a transmis că vrea să rămână la guvernare și ca fosta coaliție să fie refăcută, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL, în timp ce PNL și USR au anunțat că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au spus că ar urma să treacă în opoziție. Președintele României a început discuții informale la Cotroceni cu liderii politici pentru refacerea coaliției, însă o soluție ar putea să se contureze cel mai devreme la jumătatea lunii mai, conform aceleiași surse. [...]
Instabilitatea politică riscă să întârzie consolidarea fiscală și bugetul pe 2027 , într-un moment în care România se află sub presiune din partea agențiilor de rating, potrivit Agerpres , care citează o analiză S&P Global Ratings transmisă de Reuters. S&P Global avertizează că prăbușirea coaliției de guvernare ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027. Miza este legată de angajamentele României de reducere a deficitelor fiscale, care, potrivit agenției, implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani. De ce contează pentru deficit și costul finanțării Potrivit S&P Global Ratings, riscurile fiscale sunt de ani de zile principalele riscuri pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Analistul Karen Vartapetov indică drept factori care pot amplifica presiunile bugetare un context de stagflație după șocul global al prețului energiei, la care se adaugă măsurile de sprijin legate de energie, pe fondul unor bugete deja tensionate de cheltuieli mari pentru apărare și transferuri sociale. În acest cadru, S&P leagă „perspectivele negative” pentru România și Ungaria, precum și recenta retrogradare a Slovaciei, de aceleași riscuri fiscale. România, la un pas de categoria „nerecomandat pentru investiții” În aprilie, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României pentru datoria pe termen lung și scurt la „BBB minus/A-3”, cu perspectivă „negativă”. O perspectivă negativă semnalează posibilitatea unei retrogradări, iar nivelul actual plasează România la un pas de categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). Contextul politic invocat În plan intern, Parlamentul a adoptat marți moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor din material, au fost 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. [...]
S&P Global avertizează că instabilitatea politică poate întârzia consolidarea fiscală a României și crește riscul de retrogradare a ratingului , pe fondul presiunilor bugetare care se acumulează în regiune, potrivit Economedia . Agenția de rating a transmis pentru Reuters că prăbușirea guvernului de coaliție din România riscă să afecteze procesul bugetar din anii următori, inclusiv negocierile pentru bugetul pe 2027 . În evaluarea S&P Global Ratings, momentul este sensibil deoarece România și Ungaria au „perspective negative”, iar riscurile fiscale au devenit, de câțiva ani, principalele riscuri de credit pentru statele din Europa Centrală și de Est. De ce contează: bugetul pe 2027, sub presiune Analistul principal al S&P pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est și CSI, Karen Vartapetov, a spus că prăbușirea coaliției ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027, într-un context în care angajamentul României de reducere a deficitelor „implică măsuri suplimentare de consolidare” în următorii ani. „Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani.” Context regional: șocul energiei și cheltuielile publice S&P leagă deteriorarea riscului fiscal de un cumul de factori: șocul global al prețurilor la energie și măsurile de sprijin asociate, peste o bază deja apăsată de cheltuieli ridicate pentru apărare și transferuri sociale generoase. Potrivit aceleiași surse, perspectiva negativă pentru Ungaria și România și retrogradarea recentă a Slovaciei sunt prezentate ca reflectând aceste riscuri. Ce s-a întâmplat în plan politic În România, legiuitorii au răsturnat marți guvernul pro-UE condus de premierul Ilie Bolojan printr-un vot de neîncredere, eveniment pe care S&P îl indică drept un factor ce poate complica deciziile bugetare viitoare. [...]
Ministerul Finanțelor încearcă să evite un semnal de derapaj fiscal în plină criză politică , după ce Alexandru Nazare a discutat cu Fitch Ratings și le-a prezentat date din execuția bugetară pe primul trimestru și informații despre evoluția PNRR, pe fondul „îngrijorărilor” legate de situația din România, potrivit TVR Info . Nazare spune că a avut discuții cu agenția de rating atât „ieri (marți)”, cât și în săptămâna precedentă, iar obiectivul a fost transmiterea de informații considerate necesare pentru o evaluare „cât mai clară” a situației. Mesajul central: autoritățile trebuie să rămână conectate la cerințele agențiilor de rating, în condițiile în care acestea cer date suplimentare. „Traiectoria fiscal-bugetară nu trebuie neglijată, pentru că este la fel de importantă ca și înainte, astfel încât în toată această perioadă de interimat să nu transmitem un semnal de derapaj.” De ce contează: ratingul și costul finanțării depind de credibilitatea fiscală În contextul instabilității politice, semnalele privind disciplina bugetară și continuitatea reformelor devin sensibile pentru investitori și pentru instituțiile europene. Nazare afirmă că „Comisia Europeană, agențiile și investitorii” sunt „extrem de atenți și îngrijorați” de evoluțiile din România, ceea ce ridică miza menținerii unei traiectorii fiscale previzibile. Ministrul a legat explicit discuțiile cu Fitch de două teme urmărite îndeaproape în evaluările de risc: execuția bugetară din primul trimestru; evoluția PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , adică programul de reforme și investiții finanțat din fonduri europene. PNRR și termenele de la final de mai, în centrul agendei Finanțelor Nazare a spus că proiectele legate de PNRR „trebuie realizate” și a indicat existența unor termene importante spre finalul lunii mai, de care ar depinde succesul absorbției fondurilor din PNRR. În același context, a menționat și „programul SAFE”, fără a detalia în materialul citat. Întrebat despre posibilitatea de a fi numit premier, ministrul a susținut că vrea să continue proiecte aflate în derulare la Finanțe, inclusiv digitalizare și creșterea încasărilor. Cursul leu-euro: contact cu BNR, mesaj de stabilitate Pe tema cursului leu-euro, Nazare a declarat că a avut mai multe convorbiri cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și că banca centrală face tot ce poate „pentru a ține lucrurile sub control”, în actualul context. Potrivit TVR Info, declarațiile vin după adoptarea în Parlament a unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. [...]
România încearcă să limiteze impactul bugetar al unei datorii de 3,4 miliarde lei către Pfizer și a cerut companiei convertirea sumei în produse medicale, plus oprirea dobânzilor pe durata negocierilor, potrivit Agerpres , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , după ședința de Guvern de luni seară. Nazare a spus că România „așteaptă din partea Pfizer un răspuns” la propunerea de conversie a datoriei în „produse medicale utilizabile și utile”, în consultare cu Ministerul Sănătății, și la solicitarea de sistare a dobânzilor pe parcursul negocierilor aflate în desfășurare. Ministrul a subliniat că suma „are efecte pe deficitul anului 2026” și că la aceasta se adaugă penalități. Ce cere România și de ce contează pentru deficit În briefingul de presă, ministrul Finanțelor a indicat trei direcții urmărite în discuțiile cu Pfizer: convertirea sumei datorate în produse medicale necesare României; sistarea dobânzilor pe durata negocierilor; coordonare cu Ministerul Sănătății pentru definirea tipului de produse vizate. Potrivit lui Nazare, discuțiile purtate la Washington au fost „preliminare” și „sub semnul confidențialității”, iar marja de manevră a României este „foarte mică” după pierderea procesului și în condițiile unei sentințe „practic executorii”. Coordonare cu Polonia și demers către Comisia Europeană Ministrul a mai afirmat că România a luat legătura cu ministrul Sănătății din Polonia pentru a construi o strategie comună și că intenționează să transmită Comisiei Europene „o serie de aspecte” care ar putea ajuta ambele țări în gestionarea situației. Contextul juridic prezentat în material: un tribunal din Bruxelles a condamnat în primă instanță Polonia și România să plătească solduri restante pentru vaccinurile COVID-19 comandate de la Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru Polonia și 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) pentru România, la care se adaugă dobânzi. Ce urmează Pe termen scurt, miza este răspunsul Pfizer la propunerile României privind conversia datoriei și oprirea dobânzilor în timpul negocierilor. În paralel, autoritățile încearcă să își coordoneze poziția cu Polonia și să implice Comisia Europeană, în condițiile în care, potrivit ministrului Finanțelor, efectul bugetar este relevant pentru deficitul din 2026. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , pe fondul unei combinații între accelerarea absorbției de fonduri europene și un flux mai mare de lichiditate către companii prin restituiri de TVA, potrivit Ziarul Financiar . Ministerul Finanțelor leagă „execuția bună” din primele trei luni ale anului de aceste două canale, cu efect direct în echilibrul bugetar. Ministerul a publicat raportul de execuție bugetară joi după-amiază, iar ministrul Alexandru Nazare a indicat drept principale motoare ale scăderii deficitului restituirea TVA și absorbția fondurilor europene. Ce a împins deficitul în jos: TVA și fonduri europene În explicația Ministerului Finanțelor, componenta de lichiditate pentru mediul privat a venit din restituiri de TVA, menite să susțină capitalul de lucru al firmelor într-o perioadă pe care ministrul o descrie drept una de „recalibrare economică”. „Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.” Pe partea de venituri și finanțare, ministerul indică depășirea țintelor de colectare internă și accelerarea absorbției fondurilor europene, fără a detalia în material nivelurile exacte ale acestora. Ce urmează: presiune pe cheltuieli și pe implementarea PNRR Deși raportarea pe T1 arată o îmbunătățire a deficitului, ministrul spune că abordarea rămâne una prudentă și cere „rigoare maximă” ordonatorilor de credite (instituțiile care gestionează bugete publice) în utilizarea banului public. „Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.” Miza pentru restul anului, în logica prezentată de minister, este menținerea acestui „echilibru bugetar” prin controlul cheltuielilor și prin continuarea ritmului de implementare a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). [...]
