Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Recalibrarea banilor de la centru spre servicii ar putea reduce risipa din investiții locale – dezbaterea reaprinsă după căderea guvernului Bolojan scoate în prim-plan o problemă structurală: multe primării nu se pot susține din venituri proprii, dar derulează investiții mari, cu randament economic slab, potrivit HotNews . Florin Bondar , formator la Institutul Național de Administrație , reacționează la declarațiile lui Victor Giosan, consilier al premierului pentru reforma administrației publice, care a criticat felul în care sunt folosite fondurile din programul Anghel Saligny, invocând exemple de investiții discutabile (precum piste de biciclete în zona rurală din Bărăgan). Bondar susține că banii de la Guvern ar trebui să finanțeze în primul rând servicii publice – apă, canalizare, mobilitate – nu „investiții” făcute pentru a bifa proiecte. De ce contează: primării fără bază de venituri, dar cu proiecte de zeci de milioane În analiza sa, Bondar avertizează asupra unui „risc subtil”: diagnosticul (ineficiență, investiții fără logică economică, dependență de fonduri centrale) începe să fie discutat deschis, însă direcția de reformă poate fi greșită dacă nu schimbă stimulentele din sistem. El indică o realitate pe care o numește „structurală”, nu punctuală: potrivit unor estimări recente menționate în contextul interviului cu Victor Giosan, aproximativ 80% dintre primăriile sub 2.000 de locuitori nu își pot acoperi costurile din taxe și impozite locale, iar dintre cele sub 5.000 de locuitori, două treimi sunt în aceeași situație. În paralel, Bondar descrie un tipar frecvent: primării cu venituri curente reduse (de ordinul a 1–2 milioane) derulează investiții de 10–15 milioane, finanțate din programe centrale sau fonduri europene. Problema, spune el, este că evaluarea rezultatelor arată adesea un efect economic „subunitar”, adică investițiile generează mai puțin decât costă. Ce propune expertul: schimbarea stimulentelor, nu doar tăieri Bondar formulează mai multe direcții pentru ca transferurile de la bugetul de stat către primării să nu mai încurajeze cheltuieli ineficiente: Recalibrarea transferurilor de la centru , astfel încât primăriile care își cresc veniturile proprii să nu fie „penalizate” prin scăderea alocărilor, ci să păstreze o parte semnificativă din câștig. Mutarea finanțării de la „proiecte” la servicii , cu accent pe funcționarea eficientă a serviciilor publice (apă, canalizare, mobilitate, servicii sociale), pentru a lega mai direct resursele de utilitatea publică și de costurile de întreținere. Stimularea performanței prin recompense previzibile , nu prin sancțiuni: avantaje precum acces prioritar la finanțare, flexibilitate bugetară mai mare sau posibilitatea de a reinvesti integral surplusul. Discuția despre restructurarea administrativ-teritorială , prin comasare decisă „de la caz la caz” sau prin consolidarea cooperării locale, pentru a agrega resurse și a crește eficiența acolo unde unitățile administrative nu au capacitate financiară reală. Context: randament economic slab și blocaje prin îndatorare Victor Giosan rezumă problema eficienței investițiilor locale astfel: „România investește sume mari la nivel local, dar efectul lor de multiplicare economică este limitat. Pentru un leu investit, obținem acum mai puțin de un leu.” În același interviu citat, el descrie și un mecanism care duce la blocaje: unele primării contractează împrumuturi, apoi ajung să se împrumute la trezorerie când nu mai pot lua credite de la bănci, până când „se blochează”, în timp ce cer bani de la Guvern pentru a continua investiții care nu sunt neapărat utile. Pentru bugetul public, miza este una de eficiență: dacă finanțarea rămâne orientată predominant spre proiecte fără logică economică și fără capacitate de operare și întreținere, presiunea pe transferurile de la centru și pe îndatorare riscă să se perpetueze, în loc să se reducă. [...]
Cheltuielile de personal ale statului au urcat la 164,6 mld. lei în 2024, 9,3% din PIB , iar Guvernul a pus aceste date într-un raport care leagă direct creșterea costurilor de probleme structurale de eficiență și de lipsa unei imagini unitare asupra aparatului public, potrivit Antena 3 . Raportul privind „Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale”, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025 pe baza datelor oficiale disponibile pentru 2024, prezintă o „radiografie de ansamblu” a administrației centrale, locale și a companiilor de stat. Executivul susține că publicarea informațiilor este „o obligație față de cetățeni”, indiferent de configurația politică. Ce arată cifrele și de ce contează pentru buget Documentul indică faptul că, în 2024, cheltuielile de personal au ajuns la 164,6 miliarde de lei , adică 9,3% din PIB , în creștere față de 8,3% în 2023 (calcul pe același indicator al bugetului de stat). Raportul notează că, deși ponderea nu este la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, „se observă o tendință de creștere din nou”. În același timp, raportul consemnează că deficitul bugetar în 2024 a fost de 8,65% din PIB , ceea ce pune presiune suplimentară pe orice categorie de cheltuieli rigide, cum sunt salariile din sectorul public. Diagnosticul Guvernului: aparat „supradimensionat”, date fragmentate Concluzia centrală a raportului este că administrația publică din România rămâne „fragmentată și supradimensionată” în raport cu rezultatele, iar lipsa corelării între resurse, performanță și impact duce la „ineficiență și risipă”. Documentul mai susține că fondurile publice sunt distribuite „inechitabil, fără criterii clare”, accentuând decalajele teritoriale, iar sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, cu entități menținute prin subvenții „fără legătură cu performanța”. Raportul mai semnalează o „criză de guvernanță a datelor”, care îngreunează evaluarea și planificarea, și arată că acuratețea este estimată la 95% , pe fondul fragmentării informațiilor. Datele au fost colectate prin mai multe instituții (inclusiv Ministerul Finanțelor, INS și alte autorități), prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale și transmise anonim, în conformitate cu GDPR. Ce măsuri sunt sugerate în raport Documentul indică drept direcții posibile pentru „următorul nivel” de eficientizare: reducerea cheltuielilor instituțiilor prin comasări și reduceri de personal proactive , inclusiv prin „ieșiri naturale” din sistem; extinderea unei politici de fuziuni și achiziții pentru companiile de stat și o politică de expansiune în piețele din proximitatea României; o politică mai strictă asupra execuției bugetare , atât pe cheltuieli, cât și pe venituri. Raportul menționează și existența unor exemple de bune practici în sectorul public, inclusiv companii cu capital de stat care generează venituri semnificative la buget, însă nu oferă în materialul prezentat o listă detaliată a acestora. [...]
Inspectorii ANAF au descoperit o fraudă de 18,4 milioane de lei potrivit unui comunicat al Direcției Generale Antifraudă Fiscală , după ce o companie din București care activa în domeniul colectării și reciclării deșeurilor de ambalaje ar fi folosit un circuit fictiv de tranzacții pentru a evita plata taxelor către stat. Conform documentului oficial , prejudiciul estimat depășește 18,41 milioane de lei și provine din neplata TVA și a impozitului pe profit prin facturi considerate fictive de către inspectorii antifraudă. Ancheta vizează activitatea firmei din perioada 2023–2025. Compania ar fi încasat peste 53,25 milioane de lei pentru servicii prezentate drept colectare și reciclare a deșeurilor, însă verificările ANAF au arătat că, în 2025, aceasta a introdus în contabilitate facturi emise de nouă societăți fără activitate economică reală. Șase dintre firmele implicate au fost înființate în 2024 și declarate inactive un an mai târziu. Inspectorii au constatat că societățile folosite în circuitul comercial nu aveau infrastructura minimă necesară pentru activitățile declarate. Potrivit ANAF, unele nu aveau angajați, nu funcționau la sediile oficiale și nici nu dețineau conturi bancare active. De asemenea, documentele prezentate în timpul controlului ar fi conținut date fictive, inclusiv procese-verbale și acte atribuite unor persoane care nu au lucrat niciodată pentru firmele respective. Printre neregulile descoperite se numără: lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor; diferențe mari între cantitățile de deșeuri declarate și cele procesate efectiv; inexistența echipamentelor și aplicațiilor informatice necesare activității; utilizarea nelegală a mecanismului de taxare inversă. ANAF susține că o parte din banii obținuți prin mecanismul fraudulos au fost retrași în numerar sau folosiți în scop personal de administratorii firmei. Peste 2 milioane de lei ar fi fost utilizați pentru cheltuieli personale, iar peste 10,4 milioane de lei transferați către una dintre firmele furnizoare au fost disimulați prin retrageri succesive din conturile unor persoane fizice. În timpul verificărilor, inspectorii au identificat inclusiv achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, despre care autoritățile spun că a fost cumpărat din fondurile provenite din activitatea ilegală. Pentru recuperarea prejudiciului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor companiei înainte de finalizarea controlului. Acestea vizează un teren din București, două autoturisme și conturile bancare ale societății. Instituția a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente. [...]
Extinderea măsurilor de sprijin la energie riscă să apese pe bugete , avertizează Fitch , în condițiile în care multe guverne europene au ales intervenții generalizate, cu eficiență mai slabă și potențial cost fiscal mai mare dacă vor fi menținute sau mărite, potrivit Economica . După declanșarea războiului din Iran, autoritățile europene s-au angajat, până acum, la un nivel mai redus al măsurilor de sprijin față de 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Totuși, accentul a căzut pe măsuri universal aplicabile – precum reducerea taxării combustibililor – deși economiștii au avertizat că ar fi preferabile intervenții țintite, de exemplu pentru gospodăriile cu venituri mai scăzute. Costul fiscal de până acum este mic, dar poate crește Impactul bugetar al măsurilor adoptate până în prezent a fost redus, însă diferă semnificativ între state: de la 0,3% din PIB în Spania la sub 0,01% din PIB în Franța și Marea Britanie, diferențe puse pe seama constrângerilor bugetare din ultimele două țări, potrivit lui Federico Barriga-Salazar , șeful diviziei de ratinguri suverane pentru Europa Occidentală la Fitch. Acesta a arătat că perspectivele privind situația energetică pot împinge unele state să acorde sprijin suplimentar în perioada următoare, ceea ce ar amplifica presiunea asupra finanțelor publice. Fitch: măsurile „neorientate” pot deveni o problemă pe termen mediu În evaluarea Fitch, problema principală este că majoritatea intervențiilor nu sunt orientate către cei mai vulnerabili consumatori, ceea ce le poate face mai costisitoare dacă sunt extinse. „Din păcate, până la acest stadiu, majoritatea măsurilor nu sunt orientate. Singura țară care a adoptat măsuri orientate este Grecia. Aceasta ar putea avea unele efecte importante, pe termen mediu, asupra finanțelor publice, dacă sporește valoarea măsurilor menite să atenueze impactul creșterii prețurilor energiei”, a declarat Barriga-Salazar. Pentru guverne, mesajul implicit este că, pe fondul unor bugete deja constrânse, orice prelungire sau majorare a schemelor de sprijin la energie poate deveni rapid o decizie cu impact asupra deficitului și datoriei, mai ales dacă rămâne generalizată și nu țintită. [...]
România a fost în martie printre puținele excepții negative din UE la consum , după ce volumul comerțului cu amănuntul a scăzut în ritm anual, într-un context în care media europeană a rămas pe creștere, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . La nivelul Uniunii Europene, volumul comerțului cu amănuntul a urcat cu 1,9% în martie, față de martie 2025, iar în zona euro creșterea a fost de 1,2%. În acest tablou, România și Germania au fost singurele state membre unde indicatorul a scăzut: România a înregistrat un minus de 2,3%, iar Germania un minus de 2%. Cum arată comparația cu restul UE Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari creșteri anuale ale comerțului cu amănuntul au fost raportate în Bulgaria (12,4%), Ungaria (8,2%) și Malta (7,5%). România și Germania au rămas singurele pe minus, ceea ce le plasează la coada clasamentului european pentru luna martie. Structura vânzărilor în UE: non-alimentarele au tras în sus La nivelul UE, pe componente, Eurostat indică: creștere de 1% la vânzările de alimente, băuturi și tutun; creștere de 3,1% la produsele non-alimentare; scădere de 0,1% la combustibili auto. Dinamică lunară: România a crescut față de februarie, dar a rămas pe minus anual În martie față de februarie, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în UE și a scăzut cu 0,1% în zona euro. În același interval, România a consemnat un avans lunar de 2,6%, după o creștere de 0,5% în februarie. Pe de altă parte, în martie față de februarie, cele mai mari creșteri lunare au fost în Slovenia (4,%), Luxemburg (4%) și Belgia (3,6%), iar scăderi au fost raportate în Germania (minus 2,1%), Italia și Letonia (ambele minus 0,1%). Ce arată datele INS pentru România: scăderea anuală vine din non-alimentare și alimentare Agerpres notează și date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit cărora, în România, în martie 2026 față de martie 2025: volumul afacerilor din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut cu 2,3% ca serie brută, pe fondul declinului la produse nealimentare (minus 6,3%) și la produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3,4%); comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 11,2%. Ca serie ajustată, INS indică o scădere de 3,2%, determinată de diminuarea vânzărilor de produse nealimentare (minus 7,4%) și a celor de produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3%), în timp ce vânzările de carburanți au crescut cu 4,1%. De la o lună la alta (martie față de februarie 2026), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută (+18,6%), cât și ca serie ajustată (+2,6%). [...]
Scăderea consumului timp de opt luni consecutive a devenit tema unui atac politic lansat de deputatul PSD Adrian Câciu la adresa lui Ilie Bolojan , pe fondul unor date pe care parlamentarul le invocă drept semn al erodării puterii de cumpărare, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Câciu susține că România se află „în a opta lună consecutivă de scădere a consumului” și pune evoluția pe seama deciziilor guvernamentale, pe care le acuză că afectează direct veniturile reale ale populației. Parlamentarul a menționat și că a restricționat comentariile la postare. „A opta lună consecutivă de scădere a consumului! A opta lună consecutivă de distrugere a economiei și a puterii de cumpărare a oamenilor de către Ilie Bolojan. Acesta nu este un erou! Este un călău economic! România are nevoie de o altă abordare economică pentru a ieși din dezastrul lăsat de Bolojan!” Ce date invocă Adrian Câciu despre consum Deputatul afirmă că a publicat un grafic al evoluției consumului, în care primele luni din 2025 apar cu valori pozitive, urmate de o trecere pe minus din august 2025 și o serie de scăderi până în martie 2026. Conform graficului prezentat de el, valorile ar fi fost: Martie 2025: 3,4% Aprilie 2025: 2,8% Mai 2025: 2,8% Iunie 2025: 2,6% Iulie 2025: 3,5% August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -5,9% Martie 2026: -3,2% De ce contează pentru economie În termeni economici, o scădere prelungită a consumului este relevantă deoarece consumul populației este un motor important al activității economice, iar o contracție repetată poate semnala presiuni asupra cererii interne și asupra puterii de cumpărare. În material nu sunt prezentate detalii despre sursa statistică a graficului sau metodologia indicatorilor, astfel că afirmațiile rămân, în forma publicată, la nivelul interpretării politice a unor date prezentate de autorul postării. [...]
ANAF a intensificat controalele pe piața metalelor prețioase, iar o singură verificare la o casă de amanet din Timișoara s-a încheiat cu confiscarea a 17,92 kg de aur, evaluat la peste 9 milioane de lei , potrivit Mediafax . Miza pentru sector este una de conformare fiscală și de trasabilitate a bunurilor, în condițiile în care Fiscul indică deja confiscări semnificative în 2026. Aurul a fost găsit de inspectorii antifraudă și, conform comunicatului ANAF citat de publicație, era „deținut ilicit”. Bunurile erau sub formă de bijuterii, ceasuri, monede și părți de bijuterii. Ce a constatat ANAF la control Potrivit ANAF, aurul provenea din contracte de amanet pe care societatea nu le-a înregistrat „în conformitate cu prevederile legale” în evidențele firmei. Pentru această situație, compania a fost sancționată contravențional, iar autoritatea a dispus confiscarea cantității de 17,92 kg de aur. Context: confiscări mai mari în 2026 ANAF mai arată că, în urma controalelor derulate în acest an în domeniul comerțului cu metale prețioase, inspectorii au confiscat: peste 70 kg de aur; 6 milioane de lei, reprezentând venituri ilicite. Cazul din Timișoara se înscrie, astfel, într-o serie de acțiuni care vizează operatorii din zona metalelor prețioase, unde evidențele și înregistrarea contractelor sunt esențiale pentru respectarea regimului fiscal și a regulilor de funcționare. [...]
Afișarea salariilor în anunțurile de angajare crește accelerat înainte de transpunerea directivei UE , iar primele efecte se văd în special la joburile entry-level, unde transparența este deja semnificativ mai mare decât la pozițiile de seniori și management, potrivit Economedia , care citează date eJobs. Aproape 45% dintre locurile de muncă disponibile în prezent pe eJobs.ro au salariul afișat în anunț, în creștere cu aproape 10 puncte procentuale față de ultimele luni. În cifre absolute, eJobs indică aproximativ 8.000 de joburi cu salariul publicat dintr-un total de 18.000 de poziții active. Presiune de reglementare: directiva UE intră în legislația românească din iunie Roxana Drăghici (eJobs) spune că directiva europeană privind transparența salarială , care „va fi transpusă și în legislația din România din luna iunie”, va schimba practicile salariale ale companiilor și va influența încă din prima etapă recrutarea, prin faptul că viitorii candidați vor ști de la început nivelul salarial oferit pentru rol. Unde se vede deja transparența: entry-level și domeniile cu volum mare de angajări Datele eJobs arată diferențe puternice în funcție de nivelul de experiență cerut: 35,5% dintre joburile entry-level au salariul afișat; 23% dintre pozițiile care nu solicită experiență au salariul publicat; 18,6% pentru pozițiile mid-level; 6,4% pentru seniori; 0,5% pentru posturile de management. În paralel, cele mai „transparente” domenii sunt cele care scot în piață multe roluri de început de carieră: retail, servicii, turism, industria alimentară, transport și logistică, call-center/BPO. La polul opus, în energie, IT & telecom, automotive și sănătate salariile sunt afișate mai rar în anunțuri. Efect operațional în recrutare: mai multe aplicări când salariul e public eJobs susține că transparența salarială se traduce direct în interesul candidaților: anunțurile care includ salariul „primesc cu până la 40% mai multe aplicări” decât cele fără această informație. Tendința ar fi vizibilă și la joburile din străinătate (aproximativ 10% din totalul anunțurilor de pe platformă), unde angajatorii ar fi început să publice mai frecvent salariile. Separat, platforma eJobs.ro indică și date pentru iajob.ro , site dedicat candidaților entry-level și celor fără studii superioare: circa 73% dintre anunțuri includ salariul oferit. În total, eJobs menționează aproximativ 18.000 de locuri de muncă pe eJobs.ro și încă 5.000 pe iajob.ro . [...]
România riscă o retrogradare a ratingului de țară pe fondul deteriorării fiscale și al instabilității politice , avertizează Antena 3 , care citează o evaluare S&P Global Ratings transmisă prin Reuters. În aceeași situație este și Ungaria, în contextul în care riscurile fiscale au devenit principalii factori de presiune pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Avertismentul vine la o zi după ce ministrul demis al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că și agenția Fitch este îngrijorată că traiectoria fiscal-bugetară a României „e în pericol”, potrivit materialului. De ce contează: presiune pe buget și pe costul finanțării S&P leagă riscul fiscal de un cumul de factori care apasă pe buget: efectele stagflaționiste ale șocului global al prețurilor la energie, măsurile de sprijin legate de energie, cheltuielile ridicate pentru apărare și transferurile sociale „generoase”, potrivit declarațiilor pentru Reuters ale analistului Karen Vartapetov (S&P Global Ratings). „Perspectivele noastre negative pentru Ungaria şi România, precum şi recenta retrogradare a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflectă clar aceste riscuri.” În termeni practici, o eventuală retrogradare ar putea însemna condiții mai scumpe sau mai restrictive de finanțare pentru stat, cu efecte în lanț asupra costurilor din economie, deși materialul nu cuantifică aceste impacturi. Blocaj politic, risc de complicare a bugetului pe 2027 Pentru România, S&P indică explicit că prăbușirea guvernului de coaliție ar putea complica discuțiile bugetare pentru 2027. Analistul agenției arată că acest aspect este relevant deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale presupune măsuri suplimentare de consolidare în anii următori. Context: guvern demis și negocieri pentru refacerea majorității România traversează o criză politică după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, votată în Parlament, potrivit Antena 3. PSD a transmis că vrea să rămână la guvernare și ca fosta coaliție să fie refăcută, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL, în timp ce PNL și USR au anunțat că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au spus că ar urma să treacă în opoziție. Președintele României a început discuții informale la Cotroceni cu liderii politici pentru refacerea coaliției, însă o soluție ar putea să se contureze cel mai devreme la jumătatea lunii mai, conform aceleiași surse. [...]
Majorarea TVA a fost „inevitabilă” și asumată politic , a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , justificând decizia prin recomandările primite de la economiști, potrivit Mediafax . Mesajul său pune accent pe logica de consolidare fiscală: măsura nu ar fi fost una „populară”, dar ar fi fost necesară. Declarația a fost făcută miercuri seara, într-un interviu la Antena 1, după ce Bolojan a fost întrebat de ce a ales să majoreze TVA chiar la începutul mandatului său la Palatul Victoria. „Era inevitabilă, mi-am asumat măsura.” Bolojan a spus că decizia a venit pe fondul „sfaturilor economiștilor” și a insistat că nu a urmărit un câștig de imagine. „Nu am făcut ce dă bine, am făcut ce trebuie.” Ce semnal transmite Guvernul prin această decizie Dincolo de explicația politică, poziționarea premierului interimar indică o abordare în care creșterea veniturilor bugetare este tratată ca prioritate, chiar cu riscul costurilor de acceptare publică. În același context, el a susținut că românii „au văzut că se poate guverna și altfel”, invocând reguli „pentru toată lumea”, transparență și lipsa „aroganței”. Relația cu președintele Nicușor Dan , în contextul TVA Bolojan a comentat și tensiunile publice legate de măsură, după ce președintele Nicușor Dan s-a opus majorării TVA și, în campania electorală, a promis că nu va accepta o astfel de decizie. Premierul interimar a afirmat că nu crede că majorarea TVA „a stricat” relația cu șeful statului. [...]
Instabilitatea politică riscă să întârzie consolidarea fiscală și bugetul pe 2027 , într-un moment în care România se află sub presiune din partea agențiilor de rating, potrivit Agerpres , care citează o analiză S&P Global Ratings transmisă de Reuters. S&P Global avertizează că prăbușirea coaliției de guvernare ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027. Miza este legată de angajamentele României de reducere a deficitelor fiscale, care, potrivit agenției, implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani. De ce contează pentru deficit și costul finanțării Potrivit S&P Global Ratings, riscurile fiscale sunt de ani de zile principalele riscuri pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Analistul Karen Vartapetov indică drept factori care pot amplifica presiunile bugetare un context de stagflație după șocul global al prețului energiei, la care se adaugă măsurile de sprijin legate de energie, pe fondul unor bugete deja tensionate de cheltuieli mari pentru apărare și transferuri sociale. În acest cadru, S&P leagă „perspectivele negative” pentru România și Ungaria, precum și recenta retrogradare a Slovaciei, de aceleași riscuri fiscale. România, la un pas de categoria „nerecomandat pentru investiții” În aprilie, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României pentru datoria pe termen lung și scurt la „BBB minus/A-3”, cu perspectivă „negativă”. O perspectivă negativă semnalează posibilitatea unei retrogradări, iar nivelul actual plasează România la un pas de categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). Contextul politic invocat În plan intern, Parlamentul a adoptat marți moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor din material, au fost 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. [...]
S&P Global avertizează că instabilitatea politică poate întârzia consolidarea fiscală a României și crește riscul de retrogradare a ratingului , pe fondul presiunilor bugetare care se acumulează în regiune, potrivit Economedia . Agenția de rating a transmis pentru Reuters că prăbușirea guvernului de coaliție din România riscă să afecteze procesul bugetar din anii următori, inclusiv negocierile pentru bugetul pe 2027 . În evaluarea S&P Global Ratings, momentul este sensibil deoarece România și Ungaria au „perspective negative”, iar riscurile fiscale au devenit, de câțiva ani, principalele riscuri de credit pentru statele din Europa Centrală și de Est. De ce contează: bugetul pe 2027, sub presiune Analistul principal al S&P pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est și CSI, Karen Vartapetov, a spus că prăbușirea coaliției ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027, într-un context în care angajamentul României de reducere a deficitelor „implică măsuri suplimentare de consolidare” în următorii ani. „Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani.” Context regional: șocul energiei și cheltuielile publice S&P leagă deteriorarea riscului fiscal de un cumul de factori: șocul global al prețurilor la energie și măsurile de sprijin asociate, peste o bază deja apăsată de cheltuieli ridicate pentru apărare și transferuri sociale generoase. Potrivit aceleiași surse, perspectiva negativă pentru Ungaria și România și retrogradarea recentă a Slovaciei sunt prezentate ca reflectând aceste riscuri. Ce s-a întâmplat în plan politic În România, legiuitorii au răsturnat marți guvernul pro-UE condus de premierul Ilie Bolojan printr-un vot de neîncredere, eveniment pe care S&P îl indică drept un factor ce poate complica deciziile bugetare viitoare. [...]