Știri
Știri din categoria Inflație
BNR vede inflația coborând spre țintă abia în 2028, pe un traseu în care șocurile energetice și riscurile geopolitice pot împinge temporar prețurile în sus, potrivit Agerpres, care citează Raportul trimestrial asupra inflației (mai 2026).
Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul anului curent, va coborî la 2,9% la finele lui 2027 și va ajunge la 2,7% în martie 2028.
În scenariul de bază, BNR indică o majorare a inflației IPC până la 10,3% în iunie 2026, pe fondul traiectoriei cotațiilor futures ale petrolului. Ulterior, în trimestrul III, banca centrală anticipează o „corecție amplă”, de circa 4,6 puncte procentuale, explicată în principal prin efecte de bază: eliminarea din calcul a scumpirilor din iulie–august 2025.
La această corecție ar urma să contribuie și o detensionare a piețelor globale ale energiei, precum și persistența unui deficit de cerere agregată pe plan intern. În acest context, BNR notează că ar putea apărea ajustări descendente ale anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici, cu efect de sprijin pentru procesul de dezinflație.
Pe restul intervalului de prognoză, banca centrală vede o reducere graduală a inflației, „în principal sub impactul dezinflaționist al procesului de consolidare fiscală”, susținut – dacă se confirmă ipotezele de bază – de normalizarea treptată a condițiilor pe piețele externe și de disiparea influențelor șocurilor anterioare.
BNR estimează că presiunile inflaționiste vizibile la nivelul inflației de bază (componenta mai puțin influențată de prețurile volatile) se vor disipa treptat, cu o traiectorie proiectată la 4,8% în decembrie anul curent, 2,5% în decembrie 2027 și 2,2% în martie 2028.
Raportul avertizează că escaladarea tensiunilor geopolitice readuce în prim plan riscuri în sens ascendent pentru inflație, iar tabloul macroeconomic este descris ca fiind dominat de riscuri de tip stagflaționist (combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă).
Pe plan extern, BNR indică posibilitatea amplificării crizei energetice prin prelungirea restricționării traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și extinderea dificultăților de aprovizionare generate de atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv pentru materii prime strategice. Pe plan intern, menținerea tensiunilor pe piețele energetice internaționale ar putea genera un nou șoc inflaționist.
În același timp, BNR arată că, până la mijlocul lui 2027, dinamica anuală a IPC este proiectată la valori mai ridicate decât în raportul anterior, iar pentru finele anului curent prognoza este mai mare cu 1,6 puncte procentuale, în timp ce estimarea pentru decembrie 2027 este similară celei precedente.
Recomandate
BNR a urcat la 5,5% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, pe fondul unui șoc energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce împinge în sus așteptările privind costurile pentru companii și puterea de cumpărare în următoarele trimestre, potrivit Economedia . BNR estimează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul lui 2026, cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% anticipat în Raportul asupra inflației din februarie. Banca centrală leagă „întreruperea temporară a dezinflației” de scumpirea energiei, cu efecte care „se vor propaga în economie pe parcursul următoarelor trimestre”. De ce contează revizuirea: energia reaprinde presiunile în economie Conform explicațiilor din raport, peste efectele directe ale energiei încep să se suprapună influențe indirecte, vizibile mai ales în inflația de bază ( CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile administrate și pe cele volatile, pentru a surprinde tendința de fond a scumpirilor). BNR vede presiuni inflaționiste „vizibile” în trimestrul II 2026, iar o scădere mai consistentă a prețurilor este anticipată abia din trimestrul III 2026. Când ar putea apărea „corecția” și ce o susține Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a indicat că din vară ar urma să dispară din calcule efectele de anul trecut ale liberalizării prețului la energie și ale creșterii TVA și accizelor, ceea ce ar reduce mecanic rata anuală a inflației. „Va crește până prin iulie, nici noi nu știm exact, probabil se va duce până la 11%. (…) Iar în iulie, august, septembrie, să avem deja inflație de 6% și spre sfârșitul anului 5 și ceva” Isărescu a descris această mișcare drept o „corecție statistică” (efect de bază), dar a argumentat că și menținerea inflației ridicate a avut o componentă similară, legată de comparația cu lunile anterioare. În scenariul BNR, scăderea din a doua parte a anului ar fi sprijinită de: efecte de bază favorabile , odată cu ieșirea din calcul a șocurilor din iulie–august 2025 (liberalizarea pieței de electricitate și majorarea impozitelor indirecte); deficit de cerere , pe fondul scăderii consumului intern, influențată de pierderea puterii de cumpărare și de incertitudinile geopolitice. Ținta BNR rămâne pentru 2027, dar cu incertitudini mari Pe termen mai lung, banca centrală a păstrat neschimbată proiecția: inflația ar coborî la 2,9% în decembrie 2027 , nivel care ar readuce indicatorul în intervalul țintit de BNR. Totuși, Isărescu a avertizat că prognoza depinde de ipotezele privind evoluțiile din Orientul Mijlociu și de revenirea la stabilitate politică și guvernamentală („România să aibă Guvern”). În plus, guvernatorul a spus că este posibil ca inflația să crească și în Europa, ceea ce ar putea schimba comparațiile la nivelul UE. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflație, ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi” Pentru context suplimentar, Economedia a publicat și o relatare din prezentarea guvernatorului BNR a Raportului asupra inflației: Economedia . [...]
Inflația anuală din România a rămas peste 9% pentru a șaptea lună consecutivă , ajungând la 9,31% în februarie 2026 față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de HotNews . Evoluția ridicată a prețurilor vine într-un context economic complicat, în care tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu riscă să alimenteze noi scumpiri. Potrivit datelor oficiale, serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț , de 11,37% într-un an. În aceeași perioadă, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 9,41%, iar cele ale alimentelor cu 7,89%. Scumpiri semnificative la alimente În sectorul alimentar, mai multe produse au înregistrat creșteri importante de preț: Produs Creștere anuală Cafea +25,82% Fructe proaspete +16,12% Ouă +14,33% Produse din zahăr și miere +13,55% Carne de bovine +11,79% Pâine +10,12% Au existat și câteva ieftiniri: cartofii s-au ieftinit cu 11,82%, iar făina cu 2,29%. Serviciile și energia trag inflația în sus În zona serviciilor, unele dintre cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la: bilete CFR – +24,40%; apă, canal și salubritate – +17,21%; servicii de igienă și cosmetică – +15,94%; reparații auto – +14,90%. În același timp, energia electrică s-a scumpit cu aproape 57% , după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, devenind una dintre principalele surse de presiune asupra inflației. Războiul din Orientul Mijlociu complică prognozele Banca Națională a României estima anterior o inflație de aproximativ 3,9% la finalul anului 2026, însă conflictul din Orientul Mijlociu ar putea schimba radical această prognoză. Economistul-șef al BRD, Florian Libocor , estimează că războiul din Iran ar putea adăuga între 0,4 și 3 puncte procentuale la inflație , în funcție de evoluția prețurilor energiei. Principalele scenarii analizate sunt: scenariu moderat: petrolul crește cu 10–15%, gazele cu 15–20%, iar inflația ar urca cu aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale; tensiuni prelungite: petrolul ar putea crește cu până la 35%, iar gazele cu 50%, ceea ce ar adăuga până la 1,4 puncte procentuale la inflație; escaladare severă: petrolul ar putea urca cu până la 85%, caz în care inflația ar crește cu 2–3 puncte procentuale. În acest context, unele bănci estimează că inflația medie din 2026 ar putea ajunge la aproximativ 7,6% , peste nivelul de 6,5% prevăzut în proiectul de buget. [...]
Inflația din România rămâne blocată aproape de 10% , pe fondul unui dublu șoc – intern, prin instabilitate politică și întârzierea consolidării fiscale, și extern, prin scumpirea energiei alimentată de războiul din Iran – potrivit unei analize din Ziarul Financiar . România a intrat într-un regim de inflație „ridicată și persistentă” după ce rata anuală a scumpirilor a urcat de la 4,9% în primăvara lui 2025 la 9,9% în august 2025 și a rămas în zona 9%-10% până în martie 2026. Datele citate sunt ale Institutului Național de Statistică (INS) . În martie 2026, inflația a revenit la 9,9% exact într-un moment în care economia resimte simultan efectele crizei politice interne și ale tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, analiștii citați indică faptul că blocarea sau întârzierea măsurilor de consolidare fiscală amplifică presiunile inflaționiste. Ce împinge inflația în sus și ce o poate tempera În evaluarea BNR, riscurile pentru activitatea economică și pentru traiectoria inflației rămân mari, în special dinspre criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu. Canalul principal este prețul energiei, cu efecte în lanț asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor și asupra activității și profiturilor companiilor. În același timp, în analiza citată este menționată și o forță de sens opus: scăderea activității economice, care ar putea reduce presiunile asupra prețurilor. Cristian Popa (BNR) rezumă această tensiune între factori: „Petrolul trage în sus inflaţia, dar activitatea economică în scădere o să o tragă în jos.” De ce contează pentru companii și finanțare Materialul indică faptul că șocul energetic și percepția de risc față de regiune pot avea repercusiuni asupra costurilor de finanțare. În plus, scăderea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor pot afecta cererea, iar presiunile pe costuri pot eroda marjele firmelor, mai ales în sectoarele sensibile la energie. Ce urmează În lipsa unor elemente noi de detaliu în textul disponibil, direcția pe termen scurt rămâne dependentă de echilibrul dintre scumpirea energiei (care împinge inflația în sus) și răcirea activității economice (care o poate tempera), pe fondul incertitudinilor politice interne și geopolitice externe. [...]
BNR avertizează că inflația va urca temporar în martie–iunie 2026, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor , chiar dacă rata anuală a coborât la 9,31% în februarie, potrivit Digi24 . Mesajul băncii centrale contează pentru companii și populație prin efectul direct asupra costurilor (energie, transport) și prin riscul ca așteptările inflaționiste să rămână ridicate, ceea ce poate prelungi presiunile asupra prețurilor. Scăderea din februarie (9,31%, de la 9,69% în decembrie 2025) a fost susținută în principal de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, însă evoluția a fost parțial contrabalansată de scumpiri la combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și unele alimente. De ce se întoarce inflația pe termen scurt În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 , BNR arată că perspectiva imediată „s-a deteriorat semnificativ”, în principal din cauza energiei. Conform evaluărilor citate, inflația va depăși în perioada martie–iunie 2026 nivelurile prognozate anterior, pe fondul: scumpirii combustibililor, în contextul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor, asociată războiului din Orientul Mijlociu ; unor factori interni, precum expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și efectele majorărilor de TVA și accize din 2025. BNR notează că aceste influențe ar urma să depășească efectele favorabile ale noilor mecanisme de stabilire a prețurilor la gaze. Așteptările inflaționiste rămân o problemă Deși inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și cele administrate) și-a oprit ascensiunea și a scăzut ușor la 8,3%, BNR semnalează că așteptările inflaționiste rămân ridicate. După o ușoară scădere la începutul anului, acestea au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor au revenit aproape de limita superioară a intervalului țintei BNR, ceea ce ridică riscul ca inflația de bază să rămână persistentă. În același timp, puterea de cumpărare a populației „a continuat să se reducă ușor”, pe fondul inflației încă ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor. Context economic: încetinire și presiuni pe piețe Minuta descrie și o economie în răcire: activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar creșterea anuală a PIB a coborât la 0,2%. BNR anticipează o ușoară redresare la începutul lui 2026, dar cu o probabilă nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I, pe fondul slăbirii investițiilor și al deteriorării contribuției exportului net. Pe piețele financiare, banca centrală indică volatilitate mai mare, fluctuații ample ale randamentelor titlurilor de stat și un curs leu/euro care „a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat”. BNR avertizează că riscurile la adresa cursului rămân semnificative, în contextul volatilității globale, al aversiunii la risc și al „deficitelor gemene” ridicate, subliniind importanța consolidării fiscale pentru reducerea costurilor de finanțare. Ce a decis BNR: dobânda-cheie rămâne la 6,50% În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an. Au fost păstrate și: facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%; facilitatea de depozit la 5,50%; nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Pe termen mediu, BNR indică o traiectorie de scădere a inflației la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027, însă cu o balanță a riscurilor înclinată în sus pe termen scurt, în special din cauza energiei. Minuta integrală este disponibilă pe site-ul BNR: BNR . [...]
România rămâne liderul inflației din UE, cu 9% în martie, pe fondul unei accelerări a scumpirilor la nivel european , arată datele citate de Biziday . La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflației a urcat la 2,8% în martie 2026, de la 2,1% în februarie. Creșterea din România este vizibilă și în dinamica lunară: față de februarie, inflația anuală a urcat de la 8,3% la 9%, în condițiile în care, la nivelul UE, inflația anuală a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 23 de țări. Cum arată clasamentul în UE Potrivit Eurostat , cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: România: 9% Croația: 4,6% Lituania: 4,4% La polul opus, cele mai scăzute rate anuale au fost: Danemarca: 1% Cehia, Cipru și Suedia: 1,5% fiecare Diferențe între măsurătorile Eurostat și INS Separat, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) indică pentru România o rată anuală a inflației de 9,9% în martie, cu o creștere de +0,78% față de februarie. INS arată că, în acest interval, serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,9%, iar mărfurile alimentare cu 7,7%. Zona euro : inflație în urcare, cu servicii și energie în prim-plan În zona euro, rata anuală a inflației a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie. Cea mai mare contribuție a venit din servicii (1,49 puncte procentuale), urmate de energie (0,48 puncte procentuale) și de alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale), în timp ce bunurile industriale neenergetice au contribuit cu 0,13 puncte procentuale. [...]
România rămâne campioana inflației din UE, cu efect direct asupra costurilor pentru populație și companii , în condițiile în care scumpirile anuale sunt de circa trei ori peste media Uniunii, potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . În martie, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat la 2,8%, de la 2,1% în februarie. România este, în continuare, țara cu cea mai ridicată inflație din UE, cu 9% (indicator armonizat la nivel european), în creștere de la 8,3% în februarie. La polul opus, cele mai mici rate anuale ale inflației au fost în Danemarca (1%), urmată de Cehia, Cipru și Suedia (toate 1,5%). După România, cele mai ridicate rate au fost în Croația (4,6%) și Lituania (4,4%). Din perspectiva dinamicii lunare la nivelul UE, inflația a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 23 de țări, inclusiv în România, arată datele citate. Zona euro: presiuni în creștere, cu servicii și energie în prim-plan În zona euro, inflația anuală a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie. Contribuția cea mai mare la inflația anuală a venit din servicii (1,49 puncte procentuale), urmate de energie (0,48 puncte procentuale) și de alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale). Ce arată datele INS pentru România și de ce contează Separat de indicatorul armonizat folosit în comparațiile europene, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată anuală a inflației de 9,87% în martie, față de 9,31% în februarie. Pe componente, INS indică scumpiri anuale de 11,05% la servicii, 10,89% la mărfuri nealimentare și 7,67% la mărfuri alimentare. INS precizează că este a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%, după o perioadă de scădere ușoară de la o lună la alta. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 - martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 - martie 2025) a fost 8,5%.” Schimbări metodologice și factori care influențează calculul INS mai arată că, începând cu 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), iar tarifele acestora au crescut în martie cu 1,50% față de februarie și cu 5,78% față de decembrie 2025. Totodată, în calculul inflației, din august 2025 este luată în considerare încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice, instituită prin OUG nr. 6/2025 , cu modificările și completările ulterioare. La ce se uită piața mai departe: prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 3,9% (de la 3,7% anterior), și anticipează 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. (Materialul sursă este trunchiat după această informație, astfel că nu sunt disponibile detalii suplimentare din aceeași sursă.) [...]
