Știri
Știri din categoria Inflație
BNR vede inflația coborând spre țintă abia în 2028, pe un traseu în care șocurile energetice și riscurile geopolitice pot împinge temporar prețurile în sus, potrivit Agerpres, care citează Raportul trimestrial asupra inflației (mai 2026).
Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul anului curent, va coborî la 2,9% la finele lui 2027 și va ajunge la 2,7% în martie 2028.
În scenariul de bază, BNR indică o majorare a inflației IPC până la 10,3% în iunie 2026, pe fondul traiectoriei cotațiilor futures ale petrolului. Ulterior, în trimestrul III, banca centrală anticipează o „corecție amplă”, de circa 4,6 puncte procentuale, explicată în principal prin efecte de bază: eliminarea din calcul a scumpirilor din iulie–august 2025.
La această corecție ar urma să contribuie și o detensionare a piețelor globale ale energiei, precum și persistența unui deficit de cerere agregată pe plan intern. În acest context, BNR notează că ar putea apărea ajustări descendente ale anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici, cu efect de sprijin pentru procesul de dezinflație.
Pe restul intervalului de prognoză, banca centrală vede o reducere graduală a inflației, „în principal sub impactul dezinflaționist al procesului de consolidare fiscală”, susținut – dacă se confirmă ipotezele de bază – de normalizarea treptată a condițiilor pe piețele externe și de disiparea influențelor șocurilor anterioare.
BNR estimează că presiunile inflaționiste vizibile la nivelul inflației de bază (componenta mai puțin influențată de prețurile volatile) se vor disipa treptat, cu o traiectorie proiectată la 4,8% în decembrie anul curent, 2,5% în decembrie 2027 și 2,2% în martie 2028.
Raportul avertizează că escaladarea tensiunilor geopolitice readuce în prim plan riscuri în sens ascendent pentru inflație, iar tabloul macroeconomic este descris ca fiind dominat de riscuri de tip stagflaționist (combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă).
Pe plan extern, BNR indică posibilitatea amplificării crizei energetice prin prelungirea restricționării traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și extinderea dificultăților de aprovizionare generate de atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv pentru materii prime strategice. Pe plan intern, menținerea tensiunilor pe piețele energetice internaționale ar putea genera un nou șoc inflaționist.
În același timp, BNR arată că, până la mijlocul lui 2027, dinamica anuală a IPC este proiectată la valori mai ridicate decât în raportul anterior, iar pentru finele anului curent prognoza este mai mare cu 1,6 puncte procentuale, în timp ce estimarea pentru decembrie 2027 este similară celei precedente.
Recomandate
Inflația din România rămâne alimentată de servicii și carburanți , iar diferența față de Ungaria – unde inflația anuală a coborât la 1,6% – pune presiune pe costurile companiilor și pe puterea de cumpărare, potrivit Ziarul Financiar . În septembrie, România a avut o inflație anuală de 6,6%, de circa patru ori peste nivelul din Ungaria. România: scumpirile vin din servicii și energie, nu din alimente După o scădere rapidă în vară (de la 10,4% în iunie la 6,2% în august), inflația a urcat din nou în septembrie la 6,6%, pe măsură ce s-au estompat efectele unor factori temporari (eliminarea plafonului la energie și majorările de TVA și accize din anul trecut), conform datelor INS citate de publicație. Structura scumpirilor indică o presiune persistentă în zone greu de „răcit” rapid prin politici monetare: serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an; carburanții au accelerat: motorina este cu 37,6% mai scumpă decât acum un an, iar benzina cu 28,4% ; chiriile au urcat cu 39% . În schimb, alimentele au avut o dinamică mai temperată, cu o creștere medie de 3% , iar unele produse s-au ieftinit (fructe proaspete -16%, cartofi -3,6%, făină -3%). La polul opus, cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Un element-cheie pentru consum și pentru costurile firmelor este că salariile nu țin pasul cu inflația : salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut, iar câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună la rând. Ungaria: de la vârf de 26% la 1,6%, pe fondul stabilizării forintului În Ungaria, inflația anuală a ajuns la 1,6% în septembrie, după ce în 2022–2023 urcase spre 26% , cel mai ridicat nivel din UE la acel moment, notează ZF. Publicația pune explozia de atunci pe seama cheltuielilor electorale, deficitelor, deprecierii forintului (care a scumpit importurile de energie) și a eșecului primelor măsuri antiinflație. Ulterior, guvernul a ajustat măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat, într-un context în care forintul s-a apreciat de la începutul anului și este „cel mai bun performer din regiune”, potrivit articolului. Banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Ce urmează: dobânzi neschimbate și risc de inflație mai sus până la final de an BNR a menținut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% și estimează că inflația va urca până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta din acest an. Economiștii citați de ZF nu se așteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027. În proiecțiile FMI menționate în articol, România ar urma să aibă o inflație de 8,2% în 2026 și 4,1% în 2027 , printre cele mai ridicate din UE, în timp ce pentru Ungaria FMI vede 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027 . [...]
Scăderea inflației la 6,2% în august reduce presiunea pe costuri, dar menține riscuri pentru consum și bugete , în condițiile în care ieftinirea alimentelor a tras în jos indicele, iar carburanții rămân principala sursă de scumpiri, potrivit Euronews , care citează declarațiile ministrului interimar al Economiei, Alexandru Nazare . Inflația anuală a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și de la peste 10% în iunie. Nazare descrie evoluția drept „cea mai rapidă decelerare” din ultimii ani, dar avertizează că nivelul rămâne ridicat și că populația resimte în continuare scumpirile cumulate și pierderea de putere de cumpărare. Ce a tras inflația în jos: alimentele și efectul statistic Ministrul indică o temperare a presiunilor inflaționiste pe fondul măsurilor de corecție fiscală și al reducerii cererii interne. O parte din scădere ar avea și o explicație statistică: ieșirea din calcul a unor scumpiri din vara anului trecut. Un semnal important invocat este dinamica alimentelor: în august, prețurile alimentelor ar fi scăzut cu 0,7% față de luna precedentă. Totodată, Nazare afirmă că, fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară și că legumele și fructele sunt „mai ieftine decât acum un an”. Unde rămâne presiunea: carburanții În contrapondere, presiunea asupra prețurilor ar veni în continuare în principal din zona carburanților. Nazare susține că benzina și motorina sunt singurele categorii care încă înregistrează creșteri de două cifre, pe fondul evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului. Legătura cu politica fiscală: deficit mai mic, investiții mai mari Nazare leagă dezinflația de ajustarea finanțelor publice și afirmă că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. În viziunea sa, reducerea deficitului trebuie să continue, iar creșterea economică să se mute treptat de la consum susținut prin datorie către investiții. Deși ritmul scumpirilor încetinește, ministrul subliniază că asta nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare. El mai spune că media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar evoluțiile la petrol, costurile de finanțare și nivelul încă ridicat al prețurilor rămân factori relevanți pentru economie. [...]
Scăderea inflației la 6,2% în august și reducerea deficitului pun presiune pe continuarea corecției fiscale , în condițiile în care șocul din prețurile la carburanți poate eroda rapid câștigurile recente, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România „nu își permite să revină la dezechilibrele” din care a pornit și cere menținerea disciplinei bugetare. Nazare afirmă că, în ultimele luni, România a înregistrat „cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani” și o scădere accentuată a deficitului, dar avertizează că populația nu resimte pe deplin îmbunătățirea indicatorilor din cauza contextului internațional care a împins în sus prețurile la combustibili. Ce arată datele invocate de Ministerul Finanțelor Ministrul indică o decelerare rapidă a inflației anuale, cu o dinamică puternică în trei luni consecutive: 6,2% în august 8,2% în iulie peste 10% în iunie El susține că, spre deosebire de episoadele anterioare, scăderea nu ar proveni din „plafonări administrative”, ci dintr-o „corecție reală” a echilibrelor economice. O parte din reducere ar avea, totuși, o explicație statistică (ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut), iar restul ar ține de fundamente: cerere internă temperată, deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici. Nazare mai afirmă că, fără componenta combustibililor, prețurile de consum ar fi scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară, iar prețurile alimentelor ar fi coborât cu 0,7% într-o singură lună. În același timp, presiunea rămasă ar veni „aproape integral” din piața externă a petrolului, benzina și motorina fiind singurele capitole cu creșteri de două cifre, potrivit ministrului. De ce contează deficitul: dobânzile „mănâncă” spațiul bugetar Pe partea de finanțe publice, Nazare spune că în primele șapte luni ale acestui an deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice ar fi crescut cu 15 miliarde de lei. Un element central al mesajului său este costul datoriei: aproape jumătate din deficitul din acest an, „aproximativ 3% din PIB”, ar reprezenta plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. În această logică, reducerea costurilor de finanțare ar elibera resurse pentru cheltuieli productive (infrastructură, educație, sănătate), însă ministrul nu oferă în material un calendar sau măsuri punctuale suplimentare. Riscul imediat: dezinflația nu înseamnă ieftinire, iar șocul la combustibili rămâne Nazare subliniază că o inflație de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea din august nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare, ci doar încetinirea ritmului de creștere. El indică și faptul că media inflației pe ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, ceea ce se vede „în facturi și la raft”. În acest context, ministrul cere continuarea „eforturilor de corecție”, pe care le leagă de disciplină la cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice „dinspre consum pe datorie către investiții”, pentru a evita reapariția dezechilibrelor. [...]
Înghețarea indexării a tăiat puterea de cumpărare a pensiilor , iar o pensie nominală de 3.000 de lei ajunge să valoreze, în termeni reali, circa 1.950–2.000 de lei raportat la scumpirile cumulate din ultimii ani, potrivit unei analize citate de Adevărul . Miza economică este că, în absența ajustărilor automate, inflația funcționează ca o reducere „invizibilă” a veniturilor fixe, cu efect direct asupra consumului de bază al vârstnicilor. Analistul economic Adrian Negrescu estimează că, dacă se însumează inflația din ultimii cinci ani, prețurile au crescut cumulat cu aproximativ 50–55%. În această logică, o pensie de 3.000 de lei care a rămas nemodificată ar avea astăzi puterea de cumpărare a aproximativ 1.950–2.000 de lei din 2021. Privit invers, pentru același nivel de trai ca în 2021, ar fi necesară o pensie de aproape 4.600–4.700 de lei. Eroziune accelerată pe termen scurt: minus „un sfert” în trei ani Negrescu mai arată că și pe un interval mai scurt, 2023–2025, cumularea inflației depășește 27–28%. Concret, o pensie de 3.000 de lei de astăzi ar cumpăra cam cât cumpărau 2.340–2.350 de lei acum trei ani, ceea ce ar însemna o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare în 36 de luni. În acest context, ultima creștere importantă a pensiilor este plasată la începutul lui 2024: indexare de 13,8% și o recalculare care ar fi dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru circa 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul. Ulterior, mecanismul de indexare ar fi fost înghețat, iar pensiile nu ar fi fost indexate nici în 2025, nici în 2026, pe fondul deficitului bugetar; analistul spune că este posibil să nu crească nici în 2027. De ce „inflația pensionarilor” poate fi mai mare decât media oficială Un punct central al analizei este diferența dintre inflația „oficială” (calculată de INS pe un coș mediu de consum) și structura reală de cheltuieli a unui pensionar. Potrivit analistului, vârstnicii alocă o pondere mai mare pentru: energie și utilități; medicamente și servicii medicale; alimente de bază; cheltuieli de locuire. Aceste categorii ar fi avut creșteri de preț peste medie, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor fixe. Ca exemplu, Negrescu indică energia electrică: o factură medie de aproximativ 200 de lei în urmă cu un an ar depăși acum 300 de lei, adică o creștere de peste 50%. În paralel, la medicamente, unii vârstnici ar ajunge să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă, pe fondul scumpirilor. Analistul punctează și dimensiunea socială a problemei: pentru aproximativ 2,7 milioane de români cu pensii sub 2.700 de lei, scumpirile ar însemna o reducere imediată a nivelului de trai, iar pensia de 3.000 de lei din exemplu ar fi „la limita superioară” a acestei zone de vulnerabilitate. Ce poate schimba traiectoria în următorii ani În opinia analistului, puterea de cumpărare a pensiilor ar depinde, pe termen mediu, de trei factori principali: Consolidarea fiscală : dacă pachetul de reforme al guvernului Bolojan reduce deficitul conform planului, presiunea pentru înghețarea pensiilor s-ar putea diminua, ceea ce ar putea permite reluarea indexării anunțate pentru 1 ianuarie 2027. Evoluția inflației sub impactul măsurilor fiscale : creșterile de TVA și liberalizarea prețului la energie ar fi alimentat inflația pe termen scurt, iar efectul „dezinflaționist” ar putea apărea abia peste unul-doi ani, interval în care pensionarii ar rămâne expuși. Decizia Curții Constituționale privind CASS pe pensii : o eventuală anulare a taxei ar putea readuce în bugetele pensionarilor sumele reținute din august 2025, însă ar fi un câștig punctual, fără să rezolve problema de fond a erodării prin lipsa indexării. Concluzia analistului este că, în lipsa unor semnale de relaxare fiscală și cu o inflație care, la jumătatea lui 2026, ar rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, scenariul probabil ar fi o recuperare lentă și parțială: mai degrabă o încetinire a erodării decât o revenire rapidă la nivelul real de trai din urmă cu trei-cinci ani. Linkuri din context (surse secundare din aceeași publicație): „Obiceiurile financiare se formează înainte de 25 de ani” „Inflația a erodat salariile: cât au pierdut românii în ultimii doi ani” „De ce se destramă mai des relațiile în care femeia câștigă mai mult” [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Digi24 . Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimul an au fost la energia electrică (55,49%), chirii (43,56%) și motorină (36,85%), ceea ce mută presiunea inflaționistă spre costuri recurente pentru gospodării și companii. INS arată că, față de mai 2025, rata anuală a inflației a fost 10,85%, cu cele mai mari creșteri la servicii (13,53%). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Unde s-au concentrat scumpirile: energie, combustibili și chirii În zona mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o creștere de 55,49%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. La combustibili, INS indică majorări de 30,55% la benzină și 36,85% la motorină. Energia termică a urcat cu 10,70%, iar gazele au crescut cu 1,53% în intervalul mai 2026 – mai 2025. La servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere, de 43,56%. Alte scumpiri importante: apă, canal și salubritate (15,35%), reparații auto (15,31%), servicii de igienă și cosmetică (14,72%), confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (14,81%), asistență medicală (12,81%). În aceeași categorie, tarifele serviciilor aeriene au scăzut cu 9,92% față de mai 2025 și cu 7,08% față de aprilie 2026. Alimente: creșteri la cafea și ouă, dar și ieftiniri la cartofi și făină La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea (21,12%), ouă (14,12%) și carne de bovine (11,58%). INS mai notează creșteri la lapte de vacă (11,98%), pâine (8,18%), fructe proaspete (7,04%) și carne de pasăre (6,88%). În același timp, au existat și ieftiniri față de mai 2025 la cartofi (-11,32%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%) și zahăr (-1,32%). Untul a fost mai ieftin cu 0,11%. Context de reglementare și așteptări: BNR a ridicat prognoza pentru finalul lui 2026 INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică (O.U.G. nr. 6/2025). Pentru gazele naturale, plafonarea prețului pentru consumatorii casnici a încetat de la 1 aprilie și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. Pe partea de anticipații, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior) și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu. [...]
Creșterea inflației peste 4% în SUA riscă să blocheze scăderea dobânzilor , pe fondul scumpirilor alimentate de războiul cu Iranul și de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . În acest context, Donald Trump a declarat că „iubește” inflația și a susținut că prețurile vor scădea după încheierea conflictului. Datele guvernului american citate în material arată că inflația la nivelul prețurilor de consum a avut în luna mai cea mai rapidă creștere din ultimii trei ani. Întrebat dacă această evoluție îi poate afecta pe republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, Trump a răspuns: „Iubesc inflația”. Războiul și energia, canalul prin care se transmite presiunea în prețuri Trump a legat scumpirile de războiul cu Iranul și de riscul asupra unei rute maritime esențiale, după ce închiderea de către Teheran a afectat fluxurile și a împins în sus prețurile la benzină, îngrășăminte și alte bunuri, contribuind la inflație. În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că a aprobat un plan de tranzitare „în secret” a petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, în pofida preocupărilor privind costurile și inflația, justificând decizia prin succesul operațiunii. „Când se va termina, veți vedea că prețul petrolului va reveni la nivelul de dinainte. Va scădea. Va cădea ca o piatră.” De ce contează: dobânzile pot rămâne sus, cu efect direct în costul creditării Materialul notează că scumpirile pot împiedica Rezerva Federală a SUA să reducă dobânzile, ceea ce ar menține mai ridicate costurile de împrumut. Trump a cerut reducerea ratelor încă de la revenirea sa la putere anul trecut, în condițiile în care dobânzile mai mici ar diminua costurile de finanțare pentru gospodării și companii. Pe plan politic, republicanii încearcă să-și păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, însă se tem de o reacție negativă a consumatorilor, având în vedere că „costul vieții” rămâne o preocupare majoră pentru alegători. Digi24 mai arată că Trump a câștigat alegerile din 2024 în mare parte pe promisiunea de a reduce inflația, dar popularitatea sa pe această temă a scăzut. Ce urmează: risc de nou șoc petrolier și perturbări prelungite Eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz pentru traficul de petroliere sunt, deocamdată, în impas, iar reprezentanți ai industriei și analiști avertizează că în următoarele săptămâni ar putea apărea un nou șoc al prețului petrolului, cu potențial de a afecta piețele financiare în ansamblu. Chiar și în scenariul unui acord rapid între Trump și Teheran, publicația menționează estimări potrivit cărora ar putea dura luni până la normalizarea aprovizionării, iar perturbările ar putea continua până în 2026. În plus, menținerea prețurilor ridicate la energie ar putea afecta cheltuielile de consum pe termen lung. [...]
