Știri
Știri din categoria Inflație
BNR avertizează că șocul energetic din Orientul Mijlociu („inflația Ormuz”) a întors inflația în sus și a forțat o revizuire în creștere a prognozei pentru 2026, pe fondul scumpirii petrolului și al efectelor în lanț în economie, potrivit Adevărul, care redă declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu.
Isărescu spune că traiectoria descendentă a inflației „s-a inversat în martie” din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, iar creșterea prețului la țiței a alimentat presiuni inflaționiste în Europa. În acest context, guvernatorul a folosit termenul de „inflația Ormuz” pentru a descrie șocul transmis prin energia mai scumpă către alte piețe, inclusiv îngrășăminte și materii prime.
„Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu.”
Mesajul BNR este că tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz nu se opresc la carburanți. Potrivit guvernatorului, scumpirea energiei se propagă către:
În paralel, Isărescu a arătat că „inflația de bază” (componenta asupra căreia politica monetară poate influența mai eficient) a continuat să încetinească, pe fondul reducerii cererii de consum și al temperării costurilor salariale.
Guvernatorul a legat temperarea inflației de încetinirea consumului și de evoluția costurilor cu forța de muncă, dar a admis costul social al acestei ajustări, inclusiv prin deteriorarea salariilor în termeni reali.
„Din punct de vedere social nu este plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor. Dar ne ajută în lupta cu inflația.”
În aceeași logică, Isărescu a spus că scăderea din comerțul cu amănuntul contribuie la temperarea inflației, deși este „social dureros”.
BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 5,5%, de la 3,9% anterior, și anticipează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate de guvernator. Isărescu a insistat că proiecțiile sunt condiționate de ipoteze privind evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la „un minim de stabilitate politică și guvernamentală”.
Totodată, guvernatorul a avertizat că economia depinde tot mai mult de finanțarea externă și de continuitatea politică, iar „criza politică nu ajută” în menținerea încrederii investitorilor.
În perspectiva BNR, România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, cu o pondere mai mare a investițiilor și una mai mică a consumului, pentru a limita dezechilibrele externe și presiunile inflaționiste. Isărescu a mai indicat drept semnale pozitive scăderea deficitului comercial (mai ales în semestrul al doilea din 2025) și reducerea soldului contului curent, precum și o posibilă contribuție favorabilă a agriculturii, dacă anul agricol rămâne bun.
Recomandate
România rămâne outlierul inflației în UE, cu implicații directe pentru costurile firmelor și puterea de cumpărare , în condițiile în care rata anuală a inflației la nivelul Uniunii a coborât la 2,9% în iunie, dar România a avut din nou cea mai ridicată valoare, de 9,2%, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În iunie, cele mai mici rate anuale ale inflației din UE au fost în Suedia (1%), Cehia (1,1%) și Danemarca (1,8%). La polul opus, după România (9,2%), au urmat Lituania (5,4%) și Bulgaria. Față de mai 2026, inflația anuală a scăzut în 22 de state membre (inclusiv în România, de la 9,7% la 9,2%), a rămas stabilă în trei țări și a crescut în două state membre. Diferența față de zona euro și structura presiunilor pe prețuri În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut la 2,8% în iunie, de la 3,2% în mai. Contribuțiile principale la inflația anuală din zona euro au venit din: servicii (1,51 puncte procentuale); energie (0,77 puncte procentuale); alimente, alcool și țigări (0,29 puncte procentuale). Ce arată datele INS pentru România: servicii și bunuri nealimentare, în prim-plan Pentru România, Agerpres amintește că datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) indicau o scădere a inflației anuale de la 10,9% în mai la 10,4% în iunie (10,42% față de luna similară a anului precedent, conform analizei INS). INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri au fost la: servicii: 13,67%; mărfuri nealimentare: 12,29%; mărfuri alimentare: 5,75%. La alimente, INS menționează scumpiri importante la cafea (19,9%), ouă (13,66%) și lapte de vacă (12,13%), iar pentru grupa „zahăr, produse zaharoase și miere de albine” o creștere de 9,44%. Prognoza BNR și condițiile de risc Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 5,5%, de la 3,9% anterior, și anticipează 2,9% la sfârșitul lui 2027. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a spus că proiecțiile depind de ipoteze legate de implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la „un minimum de stabilitate politică și guvernamentală”, inclusiv existența unui Guvern. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a transmis guvernatorul BNR. [...]
Inflația anuală a coborât la 8,2% în iulie 2026, pe fondul temperării scumpirilor la electricitate , după ce efectul eliminării plafonării s-a estompat, potrivit Economedia , care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea este de 2,2 puncte procentuale față de iunie și reprezintă prima corecție de această amplitudine din ultimele 12 luni. Mai precis, rata anuală a inflației (iulie 2026 față de iulie 2025) a fost 8,16%. Principalul factor indicat este energia: tariful energiei electrice a avut în iulie o majorare anuală de 3,39%, după încetarea efectului de bază asociat eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor. Unde rămân presiunile: serviciile trag în sus Deși inflația totală a coborât, cele mai mari creșteri de prețuri într-un an s-au înregistrat la servicii, cu +13,67%. În același interval, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 7,93%, iar cele ale mărfurilor alimentare cu 5,03%. Pe dinamica recentă, în iunie 2026 inflația anuală scăzuse la 10,4%, după 10,9% în mai și 10,7% în aprilie. Ce s-a scumpit cel mai mult în ultimul an INS indică, pe componente, câteva vârfuri de scumpire care mențin presiunea asupra bugetelor: Alimente : cafea (+19,47%), ouă (+13,9%), carne de bovine (+11,67%), lapte de vacă (+11,28%). Mărfuri nealimentare : motorină (+30,7%), benzină (+23,15%), grupa combustibililor (+16,87%), energie termică (+10,70%). Servicii : chirii (+42,48%), apă/canal/salubritate (+15,99%), reparații auto (+13,85%), igienă și cosmetică (+14,10%). La capitolul ieftiniri, sunt menționate scăderi anuale la cartofi (-13,68%) și fructe proaspete (-13,82%), precum și la făină (-4,3%) și mălai (-4,92%). Context: efectul plafonării la electricitate se „închide” în comparațiile anuale Schema de plafonare-compensare pentru electricitate a încetat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață. INS notează că, timp de un an după eliminarea schemei, tariful energiei electrice a atins și niveluri de peste 50% an/an, însă în iulie 2026 creșterea anuală s-a redus la 3,39%, ceea ce a contribuit la scăderea inflației totale. În paralel, Banca Națională a României (BNR) anticipează o „corecție descendentă substanțială” a inflației în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, potrivit comunicatului care a însoțit decizia din 10 august de menținere a dobânzii-cheie la 6,50% pe an. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Digi24 . Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimul an au fost la energia electrică (55,49%), chirii (43,56%) și motorină (36,85%), ceea ce mută presiunea inflaționistă spre costuri recurente pentru gospodării și companii. INS arată că, față de mai 2025, rata anuală a inflației a fost 10,85%, cu cele mai mari creșteri la servicii (13,53%). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Unde s-au concentrat scumpirile: energie, combustibili și chirii În zona mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o creștere de 55,49%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. La combustibili, INS indică majorări de 30,55% la benzină și 36,85% la motorină. Energia termică a urcat cu 10,70%, iar gazele au crescut cu 1,53% în intervalul mai 2026 – mai 2025. La servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere, de 43,56%. Alte scumpiri importante: apă, canal și salubritate (15,35%), reparații auto (15,31%), servicii de igienă și cosmetică (14,72%), confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (14,81%), asistență medicală (12,81%). În aceeași categorie, tarifele serviciilor aeriene au scăzut cu 9,92% față de mai 2025 și cu 7,08% față de aprilie 2026. Alimente: creșteri la cafea și ouă, dar și ieftiniri la cartofi și făină La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea (21,12%), ouă (14,12%) și carne de bovine (11,58%). INS mai notează creșteri la lapte de vacă (11,98%), pâine (8,18%), fructe proaspete (7,04%) și carne de pasăre (6,88%). În același timp, au existat și ieftiniri față de mai 2025 la cartofi (-11,32%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%) și zahăr (-1,32%). Untul a fost mai ieftin cu 0,11%. Context de reglementare și așteptări: BNR a ridicat prognoza pentru finalul lui 2026 INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică (O.U.G. nr. 6/2025). Pentru gazele naturale, plafonarea prețului pentru consumatorii casnici a încetat de la 1 aprilie și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. Pe partea de anticipații, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior) și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu. [...]
România rămâne liderul nedorit al inflației în UE, chiar dacă ritmul anual a coborât la 6,2% în august , potrivit HotNews , care citează o analiză BestBrokers . Scăderea de la 8,2% în iulie la 6,2% în august este descrisă ca posibil „cel puțin parțial” legată de măsurile recente de austeritate, însă nivelul rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Analiza BestBrokers (bazată pe date IPC/indicele prețurilor de consum pentru august 2026) plasează România pe locul 24 la nivel global, într-un eșantion de 93 de țări pentru care existau date disponibile. Autorii spun că au folosit informații de la birourile naționale de statistică și de la Trading Economics. De ce contează: dezinflație rapidă, dar insuficientă pentru a ieși din „topul” UE Pentru economie și companii, mesajul este dublu: pe de o parte, o temperare a inflației poate reduce presiunea pe costuri și pe bugetele gospodăriilor; pe de altă parte, faptul că România rămâne pe primul loc în UE sugerează că ajustarea prețurilor este încă mai dificilă decât în restul blocului comunitar, cu efecte asupra consumului și a deciziilor de preț din retail, servicii și industrie. În text este menționat explicit că România a avut în august o inflație anualizată de 6,2%, iar scăderea față de iulie este caracterizată drept „bruscă”. Contextul comparației: unde sunt cele mai mari presiuni în lume și în Europa La nivel global, cele mai ridicate rate ale inflației din august sunt în Argentina (33,5%) și Turcia (31,51%), conform concluziilor cheie ale analizei. În Europa (într-un grup de 43 de țări analizate), Ucraina este indicată cu cea mai mare rată (8,1%), urmată de Kosovo (7,3%), România (6,2%) și Lituania (6,1%). Autorii notează și cazuri de inflație foarte redusă sau chiar scădere a prețurilor: Costa Rica este menționată ca singura țară cu deflație față de august 2025 (minus 0,17%), iar Benin (0,1%) și Suedia (0,3%) au creșteri „nesemnificative”. Metodologie și surse de date BestBrokers precizează că a analizat 93 de țări cu date IPC disponibile pentru luna august, folosind cifre din statisticile naționale și Trading Economics. În articol este inclus și un link către documentul INS privind datele pentru august. [...]
Scăderea inflației la 6,2% în august reduce presiunea pe costuri, dar menține riscuri pentru consum și bugete , în condițiile în care ieftinirea alimentelor a tras în jos indicele, iar carburanții rămân principala sursă de scumpiri, potrivit Euronews , care citează declarațiile ministrului interimar al Economiei, Alexandru Nazare . Inflația anuală a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și de la peste 10% în iunie. Nazare descrie evoluția drept „cea mai rapidă decelerare” din ultimii ani, dar avertizează că nivelul rămâne ridicat și că populația resimte în continuare scumpirile cumulate și pierderea de putere de cumpărare. Ce a tras inflația în jos: alimentele și efectul statistic Ministrul indică o temperare a presiunilor inflaționiste pe fondul măsurilor de corecție fiscală și al reducerii cererii interne. O parte din scădere ar avea și o explicație statistică: ieșirea din calcul a unor scumpiri din vara anului trecut. Un semnal important invocat este dinamica alimentelor: în august, prețurile alimentelor ar fi scăzut cu 0,7% față de luna precedentă. Totodată, Nazare afirmă că, fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară și că legumele și fructele sunt „mai ieftine decât acum un an”. Unde rămâne presiunea: carburanții În contrapondere, presiunea asupra prețurilor ar veni în continuare în principal din zona carburanților. Nazare susține că benzina și motorina sunt singurele categorii care încă înregistrează creșteri de două cifre, pe fondul evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului. Legătura cu politica fiscală: deficit mai mic, investiții mai mari Nazare leagă dezinflația de ajustarea finanțelor publice și afirmă că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. În viziunea sa, reducerea deficitului trebuie să continue, iar creșterea economică să se mute treptat de la consum susținut prin datorie către investiții. Deși ritmul scumpirilor încetinește, ministrul subliniază că asta nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare. El mai spune că media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar evoluțiile la petrol, costurile de finanțare și nivelul încă ridicat al prețurilor rămân factori relevanți pentru economie. [...]
Scăderea inflației la 6,2% în august și reducerea deficitului pun presiune pe continuarea corecției fiscale , în condițiile în care șocul din prețurile la carburanți poate eroda rapid câștigurile recente, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România „nu își permite să revină la dezechilibrele” din care a pornit și cere menținerea disciplinei bugetare. Nazare afirmă că, în ultimele luni, România a înregistrat „cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani” și o scădere accentuată a deficitului, dar avertizează că populația nu resimte pe deplin îmbunătățirea indicatorilor din cauza contextului internațional care a împins în sus prețurile la combustibili. Ce arată datele invocate de Ministerul Finanțelor Ministrul indică o decelerare rapidă a inflației anuale, cu o dinamică puternică în trei luni consecutive: 6,2% în august 8,2% în iulie peste 10% în iunie El susține că, spre deosebire de episoadele anterioare, scăderea nu ar proveni din „plafonări administrative”, ci dintr-o „corecție reală” a echilibrelor economice. O parte din reducere ar avea, totuși, o explicație statistică (ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut), iar restul ar ține de fundamente: cerere internă temperată, deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici. Nazare mai afirmă că, fără componenta combustibililor, prețurile de consum ar fi scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară, iar prețurile alimentelor ar fi coborât cu 0,7% într-o singură lună. În același timp, presiunea rămasă ar veni „aproape integral” din piața externă a petrolului, benzina și motorina fiind singurele capitole cu creșteri de două cifre, potrivit ministrului. De ce contează deficitul: dobânzile „mănâncă” spațiul bugetar Pe partea de finanțe publice, Nazare spune că în primele șapte luni ale acestui an deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice ar fi crescut cu 15 miliarde de lei. Un element central al mesajului său este costul datoriei: aproape jumătate din deficitul din acest an, „aproximativ 3% din PIB”, ar reprezenta plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. În această logică, reducerea costurilor de finanțare ar elibera resurse pentru cheltuieli productive (infrastructură, educație, sănătate), însă ministrul nu oferă în material un calendar sau măsuri punctuale suplimentare. Riscul imediat: dezinflația nu înseamnă ieftinire, iar șocul la combustibili rămâne Nazare subliniază că o inflație de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea din august nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare, ci doar încetinirea ritmului de creștere. El indică și faptul că media inflației pe ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, ceea ce se vede „în facturi și la raft”. În acest context, ministrul cere continuarea „eforturilor de corecție”, pe care le leagă de disciplină la cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice „dinspre consum pe datorie către investiții”, pentru a evita reapariția dezechilibrelor. [...]
