BNR avertizează că șocul energetic din Orientul Mijlociu („inflația Ormuz”) a întors inflația în sus și a forțat o revizuire în creștere a prognozei pentru 2026, pe fondul scumpirii petrolului și al efectelor în lanț în economie, potrivit Adevărul, care redă declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu.

Isărescu spune că traiectoria descendentă a inflației „s-a inversat în martie” din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, iar creșterea prețului la țiței a alimentat presiuni inflaționiste în Europa. În acest context, guvernatorul a folosit termenul de „inflația Ormuz” pentru a descrie șocul transmis prin energia mai scumpă către alte piețe, inclusiv îngrășăminte și materii prime.

„Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu.”

Efectul economic: scumpiri pe lanțul de producție și presiune pe costuri

Mesajul BNR este că tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz nu se opresc la carburanți. Potrivit guvernatorului, scumpirea energiei se propagă către:

• îngrășăminte (Isărescu afirmă că „a crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”);
• produse chimice;
• materii prime agricole;
• aluminiu.

În paralel, Isărescu a arătat că „inflația de bază” (componenta asupra căreia politica monetară poate influența mai eficient) a continuat să încetinească, pe fondul reducerii cererii de consum și al temperării costurilor salariale.

Ajustarea prin consum și salarii: „social nu este plăcut”

Guvernatorul a legat temperarea inflației de încetinirea consumului și de evoluția costurilor cu forța de muncă, dar a admis costul social al acestei ajustări, inclusiv prin deteriorarea salariilor în termeni reali.

„Din punct de vedere social nu este plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor. Dar ne ajută în lupta cu inflația.”

În aceeași logică, Isărescu a spus că scăderea din comerțul cu amănuntul contribuie la temperarea inflației, deși este „social dureros”.

Prognoza BNR: inflație mai mare la final de 2026, cu incertitudini legate de conflict și politică

BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 5,5%, de la 3,9% anterior, și anticipează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate de guvernator. Isărescu a insistat că proiecțiile sunt condiționate de ipoteze privind evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la „un minim de stabilitate politică și guvernamentală”.

Totodată, guvernatorul a avertizat că economia depinde tot mai mult de finanțarea externă și de continuitatea politică, iar „criza politică nu ajută” în menținerea încrederii investitorilor.

Ce urmează: model de creștere mai puțin bazat pe consum

În perspectiva BNR, România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, cu o pondere mai mare a investițiilor și una mai mică a consumului, pentru a limita dezechilibrele externe și presiunile inflaționiste. Isărescu a mai indicat drept semnale pozitive scăderea deficitului comercial (mai ales în semestrul al doilea din 2025) și reducerea soldului contului curent, precum și o posibilă contribuție favorabilă a agriculturii, dacă anul agricol rămâne bun.