Știri
Știri din categoria Inflație
BNR a urcat la 5,5% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, pe fondul unui șoc energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce împinge în sus așteptările privind costurile pentru companii și puterea de cumpărare în următoarele trimestre, potrivit Economedia.
BNR estimează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul lui 2026, cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% anticipat în Raportul asupra inflației din februarie. Banca centrală leagă „întreruperea temporară a dezinflației” de scumpirea energiei, cu efecte care „se vor propaga în economie pe parcursul următoarelor trimestre”.
Conform explicațiilor din raport, peste efectele directe ale energiei încep să se suprapună influențe indirecte, vizibile mai ales în inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile administrate și pe cele volatile, pentru a surprinde tendința de fond a scumpirilor).
BNR vede presiuni inflaționiste „vizibile” în trimestrul II 2026, iar o scădere mai consistentă a prețurilor este anticipată abia din trimestrul III 2026.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a indicat că din vară ar urma să dispară din calcule efectele de anul trecut ale liberalizării prețului la energie și ale creșterii TVA și accizelor, ceea ce ar reduce mecanic rata anuală a inflației.
„Va crește până prin iulie, nici noi nu știm exact, probabil se va duce până la 11%. (…) Iar în iulie, august, septembrie, să avem deja inflație de 6% și spre sfârșitul anului 5 și ceva”
Isărescu a descris această mișcare drept o „corecție statistică” (efect de bază), dar a argumentat că și menținerea inflației ridicate a avut o componentă similară, legată de comparația cu lunile anterioare.
În scenariul BNR, scăderea din a doua parte a anului ar fi sprijinită de:
Pe termen mai lung, banca centrală a păstrat neschimbată proiecția: inflația ar coborî la 2,9% în decembrie 2027, nivel care ar readuce indicatorul în intervalul țintit de BNR.
Totuși, Isărescu a avertizat că prognoza depinde de ipotezele privind evoluțiile din Orientul Mijlociu și de revenirea la stabilitate politică și guvernamentală („România să aibă Guvern”). În plus, guvernatorul a spus că este posibil ca inflația să crească și în Europa, ceea ce ar putea schimba comparațiile la nivelul UE.
„S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflație, ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi”
Pentru context suplimentar, Economedia a publicat și o relatare din prezentarea guvernatorului BNR a Raportului asupra inflației: Economedia.
Recomandate
BNR avertizează că stabilitatea politică și finanțarea externă devin critice pentru dezinflație și curs , în condițiile în care șocul energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu a întors traiectoria inflației în martie, iar economia încetinește, potrivit Economedia , care relatează declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației . Isărescu a descris o combinație dificilă: pe de o parte, „deviația PIB-ului” este „puternic negativă”, iar restrângerea activității economice „temperează cererea” și ajută la scăderea inflației; pe de altă parte, inflația a fost împinsă în sus de scumpirea țițeiului și de efectele în lanț pe piețele de energie și materii prime, într-un context european în care se discută despre „inflația Ormuz”. Șocul energetic a schimbat trendul, iar BNR își condiționează proiecțiile Guvernatorul a spus că inflația era „în mare măsură descendentă” în primele două luni ale anului, dar s-a inversat în martie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii abrupte a prețului la țiței. În evaluarea sa, șocul s-a transmis și către alte segmente: petrol și gaze naturale; îngrășăminte și produse chimice; materii prime agricole și aluminiu. În același timp, „inflația de bază” (componenta mai influențată de cererea internă și de costuri) a decelerat, pe fondul reducerii consumului și al scăderii costului cu forța de muncă, inclusiv prin optimizări de personal în companii, în contextul slăbirii activității economice. Prognoza BNR: 5,5% la final de 2026, dar cu riscuri legate de politică și geopolitică BNR a revizuit în sus prognoza pentru inflația de la finalul lui 2026 la 5,5% , cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% din raportul din februarie, pe fondul șocului energetic, conform informațiilor din articol (cu trimitere la o analiză Economedia pe aceeași temă). Isărescu a indicat și o traiectorie cu creșteri lunare mici în perioada imediat următoare, dar a subliniat că proiecțiile sunt „strict condiționate” de ipoteze privind implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de „revenirea la stabilitate politică și guvernamentală”, adică formarea unui guvern. Cursul și rezervele: BNR spune că intervențiile au fost mai mici, dar piața rămâne sensibilă Guvernatorul a respins ideea că BNR ar fi „ținut cursul artificial” în sensul menținerii lui „prea sus”, argumentând că evoluția rezervelor internaționale arată contrariul. El a spus că rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, „adică s-au dublat”, iar intervențiile au urmărit, în principal, evitarea unei aprecieri excesive a leului. Totodată, Isărescu a afirmat că, față de aprilie–mai anul trecut, intervențiile au fost „mult mai mici” și că „cursul se pare că și-a găsit un nivel de echilibru”, ceea ce ar permite „o flexibilitate mai mare” — însă condiționat de continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică – să avem cât mai repede un guvern și continuarea corecției fiscale.” Mesaj pentru politica fiscală: fără reduceri de taxe, risc de penalizare din partea piețelor În sesiunea de întrebări și răspunsuri, guvernatorul a insistat că România nu ar avea nevoie de „noi taxe”, dar a avertizat împotriva reducerilor de impozite înainte de atingerea obiectivelor fiscale, invocând riscul de pierdere a credibilității și de reacție negativă a piețelor. El a legat explicit stabilitatea cursului și spațiul de manevră al politicii economice de continuarea corecției fiscale și de evitarea mesajelor contradictorii în spațiul public, într-un moment în care „nu numai faptele strică, ci și vorbele”. Ce contează pentru companii și investitori Din declarațiile guvernatorului rezultă două idei cu impact direct în economie: dezinflația depinde tot mai mult de factori externi (energie, geopolitică) și de stabilitatea internă (guvern, politici fiscale coerente); finanțarea externă și investițiile — mai ales cele care nu cresc deficitele externe, cum sunt granturile — sunt văzute ca principal motor pentru a evita un scenariu de stagnare cu inflație ridicată. În acest cadru, Isărescu a avertizat că prelungirea crizei politice „nu va fi bine” și că piețele pot reacționa rapid dacă percep derapaje sau incoerență în politica fiscală. [...]
Inflația anuală din România a rămas peste 9% pentru a șaptea lună consecutivă , ajungând la 9,31% în februarie 2026 față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de HotNews . Evoluția ridicată a prețurilor vine într-un context economic complicat, în care tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu riscă să alimenteze noi scumpiri. Potrivit datelor oficiale, serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț , de 11,37% într-un an. În aceeași perioadă, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 9,41%, iar cele ale alimentelor cu 7,89%. Scumpiri semnificative la alimente În sectorul alimentar, mai multe produse au înregistrat creșteri importante de preț: Produs Creștere anuală Cafea +25,82% Fructe proaspete +16,12% Ouă +14,33% Produse din zahăr și miere +13,55% Carne de bovine +11,79% Pâine +10,12% Au existat și câteva ieftiniri: cartofii s-au ieftinit cu 11,82%, iar făina cu 2,29%. Serviciile și energia trag inflația în sus În zona serviciilor, unele dintre cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la: bilete CFR – +24,40%; apă, canal și salubritate – +17,21%; servicii de igienă și cosmetică – +15,94%; reparații auto – +14,90%. În același timp, energia electrică s-a scumpit cu aproape 57% , după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, devenind una dintre principalele surse de presiune asupra inflației. Războiul din Orientul Mijlociu complică prognozele Banca Națională a României estima anterior o inflație de aproximativ 3,9% la finalul anului 2026, însă conflictul din Orientul Mijlociu ar putea schimba radical această prognoză. Economistul-șef al BRD, Florian Libocor , estimează că războiul din Iran ar putea adăuga între 0,4 și 3 puncte procentuale la inflație , în funcție de evoluția prețurilor energiei. Principalele scenarii analizate sunt: scenariu moderat: petrolul crește cu 10–15%, gazele cu 15–20%, iar inflația ar urca cu aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale; tensiuni prelungite: petrolul ar putea crește cu până la 35%, iar gazele cu 50%, ceea ce ar adăuga până la 1,4 puncte procentuale la inflație; escaladare severă: petrolul ar putea urca cu până la 85%, caz în care inflația ar crește cu 2–3 puncte procentuale. În acest context, unele bănci estimează că inflația medie din 2026 ar putea ajunge la aproximativ 7,6% , peste nivelul de 6,5% prevăzut în proiectul de buget. [...]
BNR vede inflația coborând spre țintă abia în 2028 , pe un traseu în care șocurile energetice și riscurile geopolitice pot împinge temporar prețurile în sus, potrivit Agerpres , care citează Raportul trimestrial asupra inflației (mai 2026). Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul anului curent, va coborî la 2,9% la finele lui 2027 și va ajunge la 2,7% în martie 2028. Un vârf de inflație în iunie 2026, apoi o corecție în trimestrul III În scenariul de bază, BNR indică o majorare a inflației IPC până la 10,3% în iunie 2026, pe fondul traiectoriei cotațiilor futures ale petrolului. Ulterior, în trimestrul III, banca centrală anticipează o „corecție amplă”, de circa 4,6 puncte procentuale, explicată în principal prin efecte de bază: eliminarea din calcul a scumpirilor din iulie–august 2025. La această corecție ar urma să contribuie și o detensionare a piețelor globale ale energiei, precum și persistența unui deficit de cerere agregată pe plan intern. În acest context, BNR notează că ar putea apărea ajustări descendente ale anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici, cu efect de sprijin pentru procesul de dezinflație. Consolidarea fiscală, factorul-cheie pentru dezinflație în proiecția BNR Pe restul intervalului de prognoză, banca centrală vede o reducere graduală a inflației, „în principal sub impactul dezinflaționist al procesului de consolidare fiscală”, susținut – dacă se confirmă ipotezele de bază – de normalizarea treptată a condițiilor pe piețele externe și de disiparea influențelor șocurilor anterioare. BNR estimează că presiunile inflaționiste vizibile la nivelul inflației de bază (componenta mai puțin influențată de prețurile volatile) se vor disipa treptat, cu o traiectorie proiectată la 4,8% în decembrie anul curent, 2,5% în decembrie 2027 și 2,2% în martie 2028. Riscuri: energie, Ormuz și un tablou „stagflaționist” Raportul avertizează că escaladarea tensiunilor geopolitice readuce în prim plan riscuri în sens ascendent pentru inflație, iar tabloul macroeconomic este descris ca fiind dominat de riscuri de tip stagflaționist (combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă). Pe plan extern, BNR indică posibilitatea amplificării crizei energetice prin prelungirea restricționării traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și extinderea dificultăților de aprovizionare generate de atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv pentru materii prime strategice. Pe plan intern, menținerea tensiunilor pe piețele energetice internaționale ar putea genera un nou șoc inflaționist. În același timp, BNR arată că, până la mijlocul lui 2027, dinamica anuală a IPC este proiectată la valori mai ridicate decât în raportul anterior, iar pentru finele anului curent prognoza este mai mare cu 1,6 puncte procentuale, în timp ce estimarea pentru decembrie 2027 este similară celei precedente. [...]
BNR avertizează că șocul energetic din Orientul Mijlociu („inflația Ormuz”) a întors inflația în sus și a forțat o revizuire în creștere a prognozei pentru 2026 , pe fondul scumpirii petrolului și al efectelor în lanț în economie, potrivit Adevărul , care redă declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu . Isărescu spune că traiectoria descendentă a inflației „s-a inversat în martie” din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, iar creșterea prețului la țiței a alimentat presiuni inflaționiste în Europa. În acest context, guvernatorul a folosit termenul de „inflația Ormuz” pentru a descrie șocul transmis prin energia mai scumpă către alte piețe, inclusiv îngrășăminte și materii prime. „Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu.” Efectul economic: scumpiri pe lanțul de producție și presiune pe costuri Mesajul BNR este că tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz nu se opresc la carburanți. Potrivit guvernatorului, scumpirea energiei se propagă către: îngrășăminte (Isărescu afirmă că „a crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”); produse chimice; materii prime agricole; aluminiu. În paralel, Isărescu a arătat că „inflația de bază” (componenta asupra căreia politica monetară poate influența mai eficient) a continuat să încetinească, pe fondul reducerii cererii de consum și al temperării costurilor salariale. Ajustarea prin consum și salarii: „social nu este plăcut” Guvernatorul a legat temperarea inflației de încetinirea consumului și de evoluția costurilor cu forța de muncă, dar a admis costul social al acestei ajustări, inclusiv prin deteriorarea salariilor în termeni reali. „Din punct de vedere social nu este plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor. Dar ne ajută în lupta cu inflația.” În aceeași logică, Isărescu a spus că scăderea din comerțul cu amănuntul contribuie la temperarea inflației, deși este „social dureros”. Prognoza BNR: inflație mai mare la final de 2026, cu incertitudini legate de conflict și politică BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 5,5% , de la 3,9% anterior, și anticipează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate de guvernator. Isărescu a insistat că proiecțiile sunt condiționate de ipoteze privind evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la „un minim de stabilitate politică și guvernamentală”. Totodată, guvernatorul a avertizat că economia depinde tot mai mult de finanțarea externă și de continuitatea politică, iar „criza politică nu ajută” în menținerea încrederii investitorilor. Ce urmează: model de creștere mai puțin bazat pe consum În perspectiva BNR, România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, cu o pondere mai mare a investițiilor și una mai mică a consumului, pentru a limita dezechilibrele externe și presiunile inflaționiste. Isărescu a mai indicat drept semnale pozitive scăderea deficitului comercial (mai ales în semestrul al doilea din 2025) și reducerea soldului contului curent, precum și o posibilă contribuție favorabilă a agriculturii, dacă anul agricol rămâne bun. [...]
Traiectoria descendentă a inflației s-a inversat în martie , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii bruște a petrolului, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit Mediafax . În același timp, economia resimte tot mai puternic efectele ajustării fiscale, cu impact asupra consumului și activității economice. „Inflația Ormuz” și transmiterea șocului în economie Isărescu a spus că, după primele două luni în care inflația urma o direcție descendentă, situația s-a schimbat odată cu șocul de pe piețele de petrol și gaze naturale. Guvernatorul a vorbit despre așa-numita „inflație Ormuz”, un concept discutat în Europa, asociat cu efectele în lanț ale scumpirii energiei. Potrivit acestuia, creșterea abruptă a prețului țițeiului a avut un efect contrar tendinței recente de temperare a inflației și s-a transmis rapid către mai multe piețe relevante pentru economie, de la energie la îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu. „A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”, a spus Mugur Isărescu. Salarii, consum și costul social al dezinflației În paralel, Isărescu a arătat că inflația de bază (componenta asupra căreia banca centrală poate acționa mai direct) a continuat să decelereze. Această evoluție vine însă, în descrierea sa, cu un cost social: cerere de consum mai redusă, activitate economică mai slabă și scăderea costurilor unitare cu forța de muncă. Guvernatorul a caracterizat evoluția costurilor salariale drept „surprinzător de bună” din perspectiva inflației, dar a admis că populația este afectată, în condițiile în care salariile se deteriorează în termeni reali (adică puterea de cumpărare scade atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile). În același registru, a spus că scăderea volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul este „social dureroasă”, dar contribuie la temperarea inflației. Ajustarea fiscală și miza investițiilor Isărescu a legat aceste evoluții de ajustarea fiscală, despre care a spus că a dus la o deviație a PIB-ului „puternic negativă”, semn al restrângerii activității economice. În viziunea sa, partea favorabilă este că această dinamică temperează cererea și reduce presiunile inflaționiste, dar rămâne problema calibrării măsurilor astfel încât să fie suportabile social. În ceea ce privește perspectivele economice, guvernatorul a spus că așteptările nu sunt optimiste, dar nici „dezastruos pesimiste”, ci realiste. El a indicat o traiectorie pozitivă a investițiilor în ultimele trimestre din 2025 și și-a exprimat speranța că tendința va continua în 2026, avertizând totodată că finanțarea din surse externe are nevoie de continuitate politică, iar „criza politică nu ajută”. Dezechilibre externe: semnale mai bune, dar prudente Isărescu a mai vorbit despre o „avalanșă de vești relativ bune”, menționând scăderea deficitului comercial, mai ales în a doua parte a lui 2025, pe fondul unui an agricol favorabil și al temperării cererii de consum. De asemenea, a spus că soldul contului curent s-a redus, ceea ce indică o direcție bună, chiar dacă evoluția nu este spectaculoasă. Guvernatorul a adăugat că speră ca România să aibă un an agricol bun și în 2026, precizând că, până acum, datele arată favorabil. În ansamblu, mesajul BNR este că șocul extern din energie a complicat dezinflația, iar reducerea presiunilor din economie vine cu costuri sociale și cu o dependență mai mare de investiții și de stabilitatea finanțării. [...]
BNR avertizează că inflația va urca temporar în martie–iunie 2026, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor , chiar dacă rata anuală a coborât la 9,31% în februarie, potrivit Digi24 . Mesajul băncii centrale contează pentru companii și populație prin efectul direct asupra costurilor (energie, transport) și prin riscul ca așteptările inflaționiste să rămână ridicate, ceea ce poate prelungi presiunile asupra prețurilor. Scăderea din februarie (9,31%, de la 9,69% în decembrie 2025) a fost susținută în principal de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, însă evoluția a fost parțial contrabalansată de scumpiri la combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și unele alimente. De ce se întoarce inflația pe termen scurt În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 , BNR arată că perspectiva imediată „s-a deteriorat semnificativ”, în principal din cauza energiei. Conform evaluărilor citate, inflația va depăși în perioada martie–iunie 2026 nivelurile prognozate anterior, pe fondul: scumpirii combustibililor, în contextul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor, asociată războiului din Orientul Mijlociu ; unor factori interni, precum expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și efectele majorărilor de TVA și accize din 2025. BNR notează că aceste influențe ar urma să depășească efectele favorabile ale noilor mecanisme de stabilire a prețurilor la gaze. Așteptările inflaționiste rămân o problemă Deși inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și cele administrate) și-a oprit ascensiunea și a scăzut ușor la 8,3%, BNR semnalează că așteptările inflaționiste rămân ridicate. După o ușoară scădere la începutul anului, acestea au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor au revenit aproape de limita superioară a intervalului țintei BNR, ceea ce ridică riscul ca inflația de bază să rămână persistentă. În același timp, puterea de cumpărare a populației „a continuat să se reducă ușor”, pe fondul inflației încă ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor. Context economic: încetinire și presiuni pe piețe Minuta descrie și o economie în răcire: activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar creșterea anuală a PIB a coborât la 0,2%. BNR anticipează o ușoară redresare la începutul lui 2026, dar cu o probabilă nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I, pe fondul slăbirii investițiilor și al deteriorării contribuției exportului net. Pe piețele financiare, banca centrală indică volatilitate mai mare, fluctuații ample ale randamentelor titlurilor de stat și un curs leu/euro care „a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat”. BNR avertizează că riscurile la adresa cursului rămân semnificative, în contextul volatilității globale, al aversiunii la risc și al „deficitelor gemene” ridicate, subliniind importanța consolidării fiscale pentru reducerea costurilor de finanțare. Ce a decis BNR: dobânda-cheie rămâne la 6,50% În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an. Au fost păstrate și: facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%; facilitatea de depozit la 5,50%; nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Pe termen mediu, BNR indică o traiectorie de scădere a inflației la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027, însă cu o balanță a riscurilor înclinată în sus pe termen scurt, în special din cauza energiei. Minuta integrală este disponibilă pe site-ul BNR: BNR . [...]
