Guvernatorul BNR avertizează că reducerile de taxe înainte de scăderea deficitului ar lovi credibilitatea României și ar putea complica finanțarea statului, potrivit Libertatea.

Mugur Isărescu le transmite politicienilor și viitorului Guvern să continue direcția actuală de reforme și consolidare fiscală și „în niciun caz” să nu ia în calcul reducerea TVA sau alte reduceri de impozite până când România nu își atinge obiectivele bugetare. În context, el indică ținta de reducere a deficitului bugetar de la 6,2% în acest an la 3%, nivelul maxim prevăzut de tratatele europene.

Mesajul BNR: fără relaxare fiscală „nici măcar în discuție”

Isărescu spune că simpla deschidere a dezbaterii despre tăieri de taxe poate transmite un semnal negativ către finanțatori și agențiile de rating, într-un moment în care România are nevoie să-și consolideze poziția fiscală.

„Reduceri de impozite, sub nicio formă până când nu ne atingem obiectivele. Deci asta în primul rând ar crea o mare problemă de credibilitate.”

Guvernatorul BNR leagă explicit credibilitatea de relația cu creditorii internaționali și de modul în care România este percepută în piețe, sugerând că oscilațiile de politică fiscală („ba în sus, ba în jos”) pot fi penalizate.

„Corecția fiscală e o necesitate”: riscul de penalizare din partea piețelor

Pe lângă măsurile efective, Isărescu avertizează că și discuțiile publice pot agrava situația, dacă alimentează percepția că România se îndepărtează de consolidarea fiscală.

„În momentele actuale trebuie să fim foarte serioşi în a înţelege că această corecţie fiscală este o necesitate (…) altfel pieţele ne vor penaliza şi vom fi nevoiţi să strângem cureaua mult mai mult.”

În aceeași logică, el spune că „a continua” poate însemna și menținerea unei linii de austeritate privind creșterile viitoare de salarii, dar adaugă că reformele fără „suport social” nu funcționează.

Colectarea TVA și limitele unor măsuri „exagerate”

Guvernatorul BNR cere și îmbunătățirea colectării TVA, menționând că există specialiști care susțin că se poate colecta mai bine și criticând faptul că discuția se repetă de ani de zile fără aplicarea unor măsuri „clare”.

Totodată, Isărescu afirmă că au existat și „exagerări” în politicile recente, dând ca exemplu taxarea ajutorului de creștere a copilului, care din anul trecut are contribuție de sănătate de 10% (CASS).

Context: presiune pentru reforme și dependență de finanțare

În articol sunt menționate și alte avertismente publice privind necesitatea continuării consolidării fiscal-bugetare. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este citat cu apelul pentru formarea rapidă a unui guvern cu program care să continue reformele și absorbția fondurilor europene.

De asemenea, economistul Andrei Caramitru afirmă că România are un necesar anual de finanțare de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 de miliarde de lei) pentru a funcționa, incluzând refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului, ceea ce arată dependența de finanțarea externă pentru plata pensiilor și salariilor.