Știri
Știri din categoria Inflație
Mario Draghi leagă lupta cu inflația de supraviețuirea monedei unice, argumentând că stabilitatea prețurilor devine irelevantă dacă piețele ajung să creadă că euro poate dispărea, potrivit Ziarul Financiar, care relatează despre intervenția sa de la Timișoara privind momentul „Whatever it takes”.
În relatarea publicației, Draghi explică rațiunea din spatele mesajului care a calmat piețele în criza zonei euro: investitorii „credeau că euro va dispărea”, iar reacția a fost una menită să restabilească încrederea în moneda unică. Din această perspectivă, el pune în prim-plan rolul monedei ca ancoră pentru stabilitatea economică și, implicit, pentru controlul inflației.
Ideea centrală transmisă, așa cum este redată de Ziarul Financiar, este că mandatul de stabilitate a prețurilor nu poate fi separat de credibilitatea monedei. Draghi formulează explicit această legătură prin întrebarea: „Ce fel de stabilitate a prețurilor mai menții dacă nu mai ai monedă?”, sugerând că, în condiții de criză existențială a monedei, prioritatea devine evitarea ruperii mecanismelor de transmisie financiară care alimentează volatilitatea și scumpirile.
În același material, Draghi susține că Europa este „într-o poziție mai bună decât în criza petrolului din anii ’70 pentru că avem euro”, indicând că existența monedei unice oferă un cadru mai robust de răspuns la șocuri majore față de perioada în care statele acționau cu monede naționale separate.
Ziarul Financiar mai notează și o afirmație a lui Draghi potrivit căreia „inflația va fi învinsă prin accelerarea digitalizării”, însă articolul disponibil în extras nu include detalii despre mecanismele concrete sau un calendar al acestui proces. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit în ce măsură această teză este legată de politici publice specifice sau de tendințe structurale din economie.
Recomandate
Puterea de cumpărare a angajaților s-a erodat din nou în martie, pe fondul unei inflații care a rămas mult peste ritmul de creștere a salariilor , arată datele sintetizate de Ziarul Financiar . În termeni reali (ajustați cu scumpirile), salariile au scăzut, iar diferența dintre dinamica veniturilor și inflație s-a adâncit. În martie 2026, salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.938 lei, în creștere cu 6,9% față de februarie 2026 și cu 4,3% față de martie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate în articol. În același timp, rata inflației a urcat la 9,87% în martie, ceea ce a împins câștigul salarial real la minus 5,57%, conform calculelor ZF pe baza statisticilor oficiale. De ce contează: consumul și bugetele gospodăriilor rămân sub presiune Când inflația depășește creșterea salariilor, veniturile „nu mai țin pasul” cu scumpirile, iar efectul se vede direct în capacitatea de consum a populației. În acest context, ZF notează că inflația a depășit creșterea salariilor pentru a noua lună consecutiv, semnalând o perioadă prelungită de pierdere de putere de cumpărare. Semnal din piața muncii: temperarea creșterilor salariale și prudență la investiții În același material este citat Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs , care descrie o schimbare de sentiment în piață, atât din perspectiva angajaților, cât și a companiilor: „Oamenilor le este teamă foarte mult pentru stabilitatea jobului şi pentru salarii în acest moment, pentru că pe zona aceea nu au mai fost creşterile atât de mari ca în anii trecuţi. Se vede o temperare a creşterilor la salarii, iar la nivel de companie este această reticenţă de a investi pentru că nu ştim în ce direcţie vor merge lucrurile”. În ansamblu, combinația dintre inflație ridicată și creșteri salariale mai lente menține presiunea pe nivelul de trai și complică deciziile de bugetare ale gospodăriilor, în timp ce companiile par mai prudente în privința investițiilor, pe fondul incertitudinii. [...]
Inflația din România rămâne blocată aproape de 10% , pe fondul unui dublu șoc – intern, prin instabilitate politică și întârzierea consolidării fiscale, și extern, prin scumpirea energiei alimentată de războiul din Iran – potrivit unei analize din Ziarul Financiar . România a intrat într-un regim de inflație „ridicată și persistentă” după ce rata anuală a scumpirilor a urcat de la 4,9% în primăvara lui 2025 la 9,9% în august 2025 și a rămas în zona 9%-10% până în martie 2026. Datele citate sunt ale Institutului Național de Statistică (INS) . În martie 2026, inflația a revenit la 9,9% exact într-un moment în care economia resimte simultan efectele crizei politice interne și ale tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, analiștii citați indică faptul că blocarea sau întârzierea măsurilor de consolidare fiscală amplifică presiunile inflaționiste. Ce împinge inflația în sus și ce o poate tempera În evaluarea BNR, riscurile pentru activitatea economică și pentru traiectoria inflației rămân mari, în special dinspre criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu. Canalul principal este prețul energiei, cu efecte în lanț asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor și asupra activității și profiturilor companiilor. În același timp, în analiza citată este menționată și o forță de sens opus: scăderea activității economice, care ar putea reduce presiunile asupra prețurilor. Cristian Popa (BNR) rezumă această tensiune între factori: „Petrolul trage în sus inflaţia, dar activitatea economică în scădere o să o tragă în jos.” De ce contează pentru companii și finanțare Materialul indică faptul că șocul energetic și percepția de risc față de regiune pot avea repercusiuni asupra costurilor de finanțare. În plus, scăderea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor pot afecta cererea, iar presiunile pe costuri pot eroda marjele firmelor, mai ales în sectoarele sensibile la energie. Ce urmează În lipsa unor elemente noi de detaliu în textul disponibil, direcția pe termen scurt rămâne dependentă de echilibrul dintre scumpirea energiei (care împinge inflația în sus) și răcirea activității economice (care o poate tempera), pe fondul incertitudinilor politice interne și geopolitice externe. [...]
BNR avertizează că inflația va urca temporar în martie–iunie 2026, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor , chiar dacă rata anuală a coborât la 9,31% în februarie, potrivit Digi24 . Mesajul băncii centrale contează pentru companii și populație prin efectul direct asupra costurilor (energie, transport) și prin riscul ca așteptările inflaționiste să rămână ridicate, ceea ce poate prelungi presiunile asupra prețurilor. Scăderea din februarie (9,31%, de la 9,69% în decembrie 2025) a fost susținută în principal de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, însă evoluția a fost parțial contrabalansată de scumpiri la combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și unele alimente. De ce se întoarce inflația pe termen scurt În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 , BNR arată că perspectiva imediată „s-a deteriorat semnificativ”, în principal din cauza energiei. Conform evaluărilor citate, inflația va depăși în perioada martie–iunie 2026 nivelurile prognozate anterior, pe fondul: scumpirii combustibililor, în contextul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor, asociată războiului din Orientul Mijlociu ; unor factori interni, precum expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și efectele majorărilor de TVA și accize din 2025. BNR notează că aceste influențe ar urma să depășească efectele favorabile ale noilor mecanisme de stabilire a prețurilor la gaze. Așteptările inflaționiste rămân o problemă Deși inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și cele administrate) și-a oprit ascensiunea și a scăzut ușor la 8,3%, BNR semnalează că așteptările inflaționiste rămân ridicate. După o ușoară scădere la începutul anului, acestea au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor au revenit aproape de limita superioară a intervalului țintei BNR, ceea ce ridică riscul ca inflația de bază să rămână persistentă. În același timp, puterea de cumpărare a populației „a continuat să se reducă ușor”, pe fondul inflației încă ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor. Context economic: încetinire și presiuni pe piețe Minuta descrie și o economie în răcire: activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar creșterea anuală a PIB a coborât la 0,2%. BNR anticipează o ușoară redresare la începutul lui 2026, dar cu o probabilă nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I, pe fondul slăbirii investițiilor și al deteriorării contribuției exportului net. Pe piețele financiare, banca centrală indică volatilitate mai mare, fluctuații ample ale randamentelor titlurilor de stat și un curs leu/euro care „a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat”. BNR avertizează că riscurile la adresa cursului rămân semnificative, în contextul volatilității globale, al aversiunii la risc și al „deficitelor gemene” ridicate, subliniind importanța consolidării fiscale pentru reducerea costurilor de finanțare. Ce a decis BNR: dobânda-cheie rămâne la 6,50% În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an. Au fost păstrate și: facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%; facilitatea de depozit la 5,50%; nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Pe termen mediu, BNR indică o traiectorie de scădere a inflației la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027, însă cu o balanță a riscurilor înclinată în sus pe termen scurt, în special din cauza energiei. Minuta integrală este disponibilă pe site-ul BNR: BNR . [...]
Iran introduce bancnota de 10 milioane de riali pe fondul inflației și al crizei de numerar potrivit Antena 3 CNN , măsura vine în contextul presiunilor economice tot mai mari generate de război și de deprecierea monedei naționale. Noua bancnotă, echivalentă cu aproximativ 7 dolari, este cea mai mare valoare nominală emisă vreodată în Iran și a fost introdusă pentru a facilita accesul populației la numerar, într-un moment în care cererea a crescut semnificativ. Situația din teren reflectă însă o lipsă acută de lichidități. La bancomate s-au format cozi uriașe, iar multe dintre acestea au rămas rapid fără bani. Băncile au început să limiteze retragerile, ceea ce alimentează temerile populației că sistemele de plată ar putea deveni nesigure în contextul conflictului. De ce a fost introdusă bancnota Autoritățile iraniene susțin că măsura are un scop practic, dar contextul economic este mult mai complex: inflația anuală a ajuns la 47,5% prețurile la alimente au crescut cu peste 105% rialul s-a depreciat puternic, ajungând la circa 1,5 milioane pentru un dolar economia este afectată de sancțiuni și de scăderea veniturilor din petrol În paralel, infrastructura critică, inclusiv instituții bancare, a fost vizată în timpul conflictului, ceea ce a amplificat neîncrederea publicului. Ce înseamnă pentru populație Pentru cetățeni, noua bancnotă nu rezolvă problema de fond. Puterea de cumpărare rămâne scăzută, iar sumele retrase sunt limitate. Mărturiile din Teheran indică faptul că oamenii sunt nevoiți să stea la cozi pentru a obține sume mici, suficiente doar pentru câteva zile. În același timp, autoritățile încearcă să mențină stabilitatea prin: programe de vouchere alimentare pentru circa 80 de milioane de persoane menținerea plăților electronice ca principală metodă de tranzacționare planuri de eliminare a patru zerouri din moneda națională în următorii ani Contextul mai larg Introducerea noii bancnote este încă un semnal al dificultăților structurale din economia Iranului, accentuate de conflictul militar și izolarea economică. În mod tradițional, cererea de numerar crește înainte de Nowruz, Anul Nou persan, însă în 2026 aceasta este amplificată de incertitudinile legate de funcționarea sistemului financiar. Pe termen scurt, măsura poate ușura tranzacțiile zilnice, dar nu schimbă realitatea unei economii afectate de inflație ridicată, depreciere monetară și instabilitate geopolitică. [...]
BNR vede inflația coborând spre țintă abia în 2028 , pe un traseu în care șocurile energetice și riscurile geopolitice pot împinge temporar prețurile în sus, potrivit Agerpres , care citează Raportul trimestrial asupra inflației (mai 2026). Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul anului curent, va coborî la 2,9% la finele lui 2027 și va ajunge la 2,7% în martie 2028. Un vârf de inflație în iunie 2026, apoi o corecție în trimestrul III În scenariul de bază, BNR indică o majorare a inflației IPC până la 10,3% în iunie 2026, pe fondul traiectoriei cotațiilor futures ale petrolului. Ulterior, în trimestrul III, banca centrală anticipează o „corecție amplă”, de circa 4,6 puncte procentuale, explicată în principal prin efecte de bază: eliminarea din calcul a scumpirilor din iulie–august 2025. La această corecție ar urma să contribuie și o detensionare a piețelor globale ale energiei, precum și persistența unui deficit de cerere agregată pe plan intern. În acest context, BNR notează că ar putea apărea ajustări descendente ale anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici, cu efect de sprijin pentru procesul de dezinflație. Consolidarea fiscală, factorul-cheie pentru dezinflație în proiecția BNR Pe restul intervalului de prognoză, banca centrală vede o reducere graduală a inflației, „în principal sub impactul dezinflaționist al procesului de consolidare fiscală”, susținut – dacă se confirmă ipotezele de bază – de normalizarea treptată a condițiilor pe piețele externe și de disiparea influențelor șocurilor anterioare. BNR estimează că presiunile inflaționiste vizibile la nivelul inflației de bază (componenta mai puțin influențată de prețurile volatile) se vor disipa treptat, cu o traiectorie proiectată la 4,8% în decembrie anul curent, 2,5% în decembrie 2027 și 2,2% în martie 2028. Riscuri: energie, Ormuz și un tablou „stagflaționist” Raportul avertizează că escaladarea tensiunilor geopolitice readuce în prim plan riscuri în sens ascendent pentru inflație, iar tabloul macroeconomic este descris ca fiind dominat de riscuri de tip stagflaționist (combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă). Pe plan extern, BNR indică posibilitatea amplificării crizei energetice prin prelungirea restricționării traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și extinderea dificultăților de aprovizionare generate de atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv pentru materii prime strategice. Pe plan intern, menținerea tensiunilor pe piețele energetice internaționale ar putea genera un nou șoc inflaționist. În același timp, BNR arată că, până la mijlocul lui 2027, dinamica anuală a IPC este proiectată la valori mai ridicate decât în raportul anterior, iar pentru finele anului curent prognoza este mai mare cu 1,6 puncte procentuale, în timp ce estimarea pentru decembrie 2027 este similară celei precedente. [...]
BNR avertizează că stabilitatea politică și finanțarea externă devin critice pentru dezinflație și curs , în condițiile în care șocul energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu a întors traiectoria inflației în martie, iar economia încetinește, potrivit Economedia , care relatează declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației . Isărescu a descris o combinație dificilă: pe de o parte, „deviația PIB-ului” este „puternic negativă”, iar restrângerea activității economice „temperează cererea” și ajută la scăderea inflației; pe de altă parte, inflația a fost împinsă în sus de scumpirea țițeiului și de efectele în lanț pe piețele de energie și materii prime, într-un context european în care se discută despre „inflația Ormuz”. Șocul energetic a schimbat trendul, iar BNR își condiționează proiecțiile Guvernatorul a spus că inflația era „în mare măsură descendentă” în primele două luni ale anului, dar s-a inversat în martie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii abrupte a prețului la țiței. În evaluarea sa, șocul s-a transmis și către alte segmente: petrol și gaze naturale; îngrășăminte și produse chimice; materii prime agricole și aluminiu. În același timp, „inflația de bază” (componenta mai influențată de cererea internă și de costuri) a decelerat, pe fondul reducerii consumului și al scăderii costului cu forța de muncă, inclusiv prin optimizări de personal în companii, în contextul slăbirii activității economice. Prognoza BNR: 5,5% la final de 2026, dar cu riscuri legate de politică și geopolitică BNR a revizuit în sus prognoza pentru inflația de la finalul lui 2026 la 5,5% , cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% din raportul din februarie, pe fondul șocului energetic, conform informațiilor din articol (cu trimitere la o analiză Economedia pe aceeași temă). Isărescu a indicat și o traiectorie cu creșteri lunare mici în perioada imediat următoare, dar a subliniat că proiecțiile sunt „strict condiționate” de ipoteze privind implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de „revenirea la stabilitate politică și guvernamentală”, adică formarea unui guvern. Cursul și rezervele: BNR spune că intervențiile au fost mai mici, dar piața rămâne sensibilă Guvernatorul a respins ideea că BNR ar fi „ținut cursul artificial” în sensul menținerii lui „prea sus”, argumentând că evoluția rezervelor internaționale arată contrariul. El a spus că rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, „adică s-au dublat”, iar intervențiile au urmărit, în principal, evitarea unei aprecieri excesive a leului. Totodată, Isărescu a afirmat că, față de aprilie–mai anul trecut, intervențiile au fost „mult mai mici” și că „cursul se pare că și-a găsit un nivel de echilibru”, ceea ce ar permite „o flexibilitate mai mare” — însă condiționat de continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică – să avem cât mai repede un guvern și continuarea corecției fiscale.” Mesaj pentru politica fiscală: fără reduceri de taxe, risc de penalizare din partea piețelor În sesiunea de întrebări și răspunsuri, guvernatorul a insistat că România nu ar avea nevoie de „noi taxe”, dar a avertizat împotriva reducerilor de impozite înainte de atingerea obiectivelor fiscale, invocând riscul de pierdere a credibilității și de reacție negativă a piețelor. El a legat explicit stabilitatea cursului și spațiul de manevră al politicii economice de continuarea corecției fiscale și de evitarea mesajelor contradictorii în spațiul public, într-un moment în care „nu numai faptele strică, ci și vorbele”. Ce contează pentru companii și investitori Din declarațiile guvernatorului rezultă două idei cu impact direct în economie: dezinflația depinde tot mai mult de factori externi (energie, geopolitică) și de stabilitatea internă (guvern, politici fiscale coerente); finanțarea externă și investițiile — mai ales cele care nu cresc deficitele externe, cum sunt granturile — sunt văzute ca principal motor pentru a evita un scenariu de stagnare cu inflație ridicată. În acest cadru, Isărescu a avertizat că prelungirea crizei politice „nu va fi bine” și că piețele pot reacționa rapid dacă percep derapaje sau incoerență în politica fiscală. [...]
