CAT$940.08-7.37%CL1$72.08+4.38%XBR/USD$75.75+3.73%WTI/USD$71.90+3.48%CO1$75.94+4.40%

BNR avertizează că stabilitatea politică și finanțarea externă devin critice pentru dezinflație și curs, în condițiile în care șocul energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu a întors traiectoria inflației în martie, iar economia încetinește, potrivit Economedia, care relatează declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației.

Isărescu a descris o combinație dificilă: pe de o parte, „deviația PIB-ului” este „puternic negativă”, iar restrângerea activității economice „temperează cererea” și ajută la scăderea inflației; pe de altă parte, inflația a fost împinsă în sus de scumpirea țițeiului și de efectele în lanț pe piețele de energie și materii prime, într-un context european în care se discută despre „inflația Ormuz”.

Șocul energetic a schimbat trendul, iar BNR își condiționează proiecțiile

Guvernatorul a spus că inflația era „în mare măsură descendentă” în primele două luni ale anului, dar s-a inversat în martie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii abrupte a prețului la țiței. În evaluarea sa, șocul s-a transmis și către alte segmente:

• petrol și gaze naturale;
• îngrășăminte și produse chimice;
• materii prime agricole și aluminiu.

În același timp, „inflația de bază” (componenta mai influențată de cererea internă și de costuri) a decelerat, pe fondul reducerii consumului și al scăderii costului cu forța de muncă, inclusiv prin optimizări de personal în companii, în contextul slăbirii activității economice.

Prognoza BNR: 5,5% la final de 2026, dar cu riscuri legate de politică și geopolitică

BNR a revizuit în sus prognoza pentru inflația de la finalul lui 2026 la 5,5%, cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% din raportul din februarie, pe fondul șocului energetic, conform informațiilor din articol (cu trimitere la o analiză Economedia pe aceeași temă).

Isărescu a indicat și o traiectorie cu creșteri lunare mici în perioada imediat următoare, dar a subliniat că proiecțiile sunt „strict condiționate” de ipoteze privind implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de „revenirea la stabilitate politică și guvernamentală”, adică formarea unui guvern.

Cursul și rezervele: BNR spune că intervențiile au fost mai mici, dar piața rămâne sensibilă

Guvernatorul a respins ideea că BNR ar fi „ținut cursul artificial” în sensul menținerii lui „prea sus”, argumentând că evoluția rezervelor internaționale arată contrariul. El a spus că rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, „adică s-au dublat”, iar intervențiile au urmărit, în principal, evitarea unei aprecieri excesive a leului.

Totodată, Isărescu a afirmat că, față de aprilie–mai anul trecut, intervențiile au fost „mult mai mici” și că „cursul se pare că și-a găsit un nivel de echilibru”, ceea ce ar permite „o flexibilitate mai mare” — însă condiționat de continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică.

„Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică – să avem cât mai repede un guvern și continuarea corecției fiscale.”

Mesaj pentru politica fiscală: fără reduceri de taxe, risc de penalizare din partea piețelor

În sesiunea de întrebări și răspunsuri, guvernatorul a insistat că România nu ar avea nevoie de „noi taxe”, dar a avertizat împotriva reducerilor de impozite înainte de atingerea obiectivelor fiscale, invocând riscul de pierdere a credibilității și de reacție negativă a piețelor.

El a legat explicit stabilitatea cursului și spațiul de manevră al politicii economice de continuarea corecției fiscale și de evitarea mesajelor contradictorii în spațiul public, într-un moment în care „nu numai faptele strică, ci și vorbele”.

Ce contează pentru companii și investitori

Din declarațiile guvernatorului rezultă două idei cu impact direct în economie:

• dezinflația depinde tot mai mult de factori externi (energie, geopolitică) și de stabilitatea internă (guvern, politici fiscale coerente);
• finanțarea externă și investițiile — mai ales cele care nu cresc deficitele externe, cum sunt granturile — sunt văzute ca principal motor pentru a evita un scenariu de stagnare cu inflație ridicată.

În acest cadru, Isărescu a avertizat că prelungirea crizei politice „nu va fi bine” și că piețele pot reacționa rapid dacă percep derapaje sau incoerență în politica fiscală.