Știri
Știri din categoria Politică monetară
România își pregătește următorul „proiect de țară”, adoptarea monedei euro, după finalizarea aderării la OCDE. Mesajul a fost transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc, în contextul în care deficitul fiscal rămâne o vulnerabilitate majoră.
Isărescu a spus că aderarea la OCDE este deja în faza finală, după îndeplinirea unui număr mare de „jaloane”, iar următorul obiectiv strategic ar urma să fie trecerea la moneda unică. În viziunea sa, acest pas trebuie pregătit „temeinic”, inclusiv pentru generația tânără, și nu poate fi desprins de condiția echilibrării economiei.
„Avem, practic, un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE (...) și vom intra într-un alt proiect de țară (...) și anume, adoptarea euro (...) până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia (...) și anume deficitul fiscal major.”
Guvernatorul a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro (setul de condiții macroeconomice cerute în zona euro) trebuie făcută „în mod sustenabil”, adică fără corecții temporare care se pot inversa rapid. El a amintit că România a mai atins aceste criterii în 2015, dar ulterior a deviat „datorită altor politici” și a presiunilor sociale.
Un alt punct al intervenției a fost diferența de dezvoltare dintre București și restul țării, pe care Isărescu o vede ca obstacol practic și politic în calea adoptării monedei unice. Potrivit acestuia, trecerea la euro nu poate fi tratată ca un proiect „local”, pentru că rigorile ajustării trebuie asumate și în zonele mai sărace, unde cererile de investiții publice (infrastructură, utilități) apasă asupra bugetului.
Președintele Nicușor Dan a susținut recent că adoptarea euro ar putea fi benefică pentru companiile românești, prin integrarea mai profundă într-o piață mai largă, ceea ce ar putea susține productivitatea și salariile. Totodată, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre necesitatea unui pact politic pentru moneda euro.
Pe fundal, România rămâne între statele din regiune care nu au adoptat euro, alături de Ungaria, Cehia și Polonia, după ce Bulgaria a trecut la moneda unică la 1 ianuarie 2026. România ar mai îndeplini un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă avertizează că și acesta ar putea deveni neîndeplinit dacă deficitele bugetare rămân ridicate.
Recomandate
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit Euronews România , într-o intervenție la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a spus că banca centrală își calibrează cadrul de politică monetară pentru a menține stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă, într-un context în care economia României este interconectată cu cele din Europa de Sud-Est și urmărește convergența cu Uniunea Europeană. Vulnerabilități interne și nevoia de consolidare fiscală Mugur Isărescu a descris economia României ca fiind rezilientă în ultimii ani, dar a atras atenția asupra presiunilor din zona finanțelor publice, pe fondul unor cheltuieli bugetare ridicate în trecut. Creșterea economică ar fi continuat, însă într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii „încă robustă”. În același timp, guvernatorul a indicat existența unor vulnerabilități structurale, între care deficitul de cont curent persistent, dezechilibrele fiscale și sensibilitatea la condițiile de finanțare externă. În acest cadru, interdependența dintre politica fiscală și cea monetară ar impune o direcție de acțiune care include mai multe componente. consolidare fiscală graduală și credibilă continuarea reformelor structurale pentru creșterea productivității absorbție eficientă a fondurilor europene consolidarea credibilității instituționale Inflația, șocurile de ofertă și riscurile geopolitice Guvernatorul a explicat că inflația a coborât până în vara anului trecut, după vârful atins în urma șocurilor la energie și alimente de după Covid-19, dar apoi a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv prin prețurile energiei și creșterea taxelor asociată măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit evaluărilor invocate, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor ar continua să ceară vigilență. În acest context, conflictul din Orientul Mijlociu ar amplifica riscurile, prin posibile presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Isărescu a avertizat că, dacă tensiunile se prelungesc, efectele asupra economiei pot deveni severe, chiar dacă ajustarea fiscală ar trebui să continue. „Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative - inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever.” Poziția BNR: ancorarea așteptărilor și protejarea stabilității financiare Isărescu a spus că BNR trebuie să păstreze o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a proteja stabilitatea financiară. El a arătat că deciziile de politică monetară se bazează pe analiza condițiilor interne, a evoluțiilor externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. Guvernatorul a mai menționat importanța menținerii încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile, inclusiv prin păstrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, văzute ca „tampon” și ancoră de încredere, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În final, el a subliniat că rolul băncii centrale nu este să elimine incertitudinea, ci să împiedice transformarea ei în instabilitate, în condițiile unor compromisuri dificile între combaterea inflației și evitarea unei frânări excesive a economiei. [...]
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit G4Media , care citează declarațiile guvernatorului BNR de la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Isărescu a spus că banca centrală își calibrează politica monetară astfel încât să mențină stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă. El a amintit că economia României, interconectată cu cele din Europa de Sud-Est, a urmărit în ultimele două decenii accelerarea convergenței cu Uniunea Europeană, dar are încă nevoie de măsuri de politică și investiții pentru a continua traiectoria de dezvoltare. Guvernatorul BNR a arătat că, în ultimii ani, economia a demonstrat reziliență, însă finanțele publice sunt sub presiunea unor cheltuieli bugetare ridicate din trecut. Creșterea economică a continuat, dar într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii încă robustă. În același timp, Isărescu a indicat vulnerabilități structurale: deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile de finanțare externă. În acest context, el a susținut necesitatea unei consolidări fiscale graduale și credibile, continuarea reformelor structurale pentru productivitate, absorbția eficientă a fondurilor europene și întărirea credibilității instituționale. Pe inflație, guvernatorul a explicat că, după un vârf determinat de șocurile de preț la energie și alimente de după Covid-19, dinamica a coborât până în vara anului trecut, când a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv scumpirea energiei și creșterea taxelor asociate măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit lui Isărescu, evaluările recente arată că presiunile fundamentale asupra prețurilor impun în continuare vigilență. În acest cadru, el a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu aduce riscuri importante: presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se prelungește, impactul asupra economiei ar putea fi sever, însă „ajustarea fiscală trebuie să continue”, a spus guvernatorul, menționând și efecte în lanț precum erodarea puterii de cumpărare, intensificarea economisirii prudente și fragilizarea încrederii consumatorilor. Isărescu a adăugat că BNR trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară, pe baza unei analize a condițiilor interne și externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. El a mai spus că menținerea încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile rămâne importantă, iar rezervele internaționale și stabilitatea cursului de schimb, într-un regim flexibil, sunt elemente de sprijin într-un mediu volatil. [...]
România ar putea îndeplini condițiile pentru euro în 3-4 ani , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute joi seară. Șeful statului a spus că trecerea la moneda unică ar fi „benefică” și a indicat un orizont de timp în care România ar putea ajunge să bifeze criteriile necesare. În argumentația sa, Nicușor Dan a legat adoptarea euro de integrarea mai profundă a economiei românești în piața europeană, susținând că, pe măsură ce firmele operează într-un spațiu economic mai larg, productivitatea poate crește, iar efectul s-ar vedea în locuri de muncă mai bine plătite. În același timp, el a subliniat că aderarea depinde de îndeplinirea unor condiții cunoscute, în special cele privind deficitul bugetar și datoria publică, încadrate în indicatorii ceruți pentru intrarea în zona euro. Tema este însă strâns legată de consolidarea fiscală. Digi24 amintește că premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii ianuarie că România nu îndeplinește deocamdată condițiile, invocând deficitele mari din ultimii ani și pragul de 3% din PIB. Potrivit acestuia, ținta de deficit pentru 2026 este de aproximativ 6,2–6,3%, iar angajamentul asumat este reducerea deficitului spre 3% până în 2030, ceea ce împinge discuția despre euro într-un calendar mai lung decât cel avansat de președinte. Contextul regional pune presiune suplimentară pe dezbatere: de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România a rămas în afara monedei unice pe fondul deficitului bugetar ridicat, al dezechilibrelor fiscale și al lipsei unui consens politic privind adoptarea euro, mai notează Digi24. În plan intern, premierul a sugerat că subiectul ar putea deveni „temă de bază” la alegerile parlamentare din 2028, când partidele ar putea încerca un acord politic similar celor din perioadele aderării la UE și NATO . Pe partea de acceptare publică, Digi24 indică un nivel de sprijin de aproximativ 59% pentru adoptarea euro, potrivit sondajului Eurobarometru al Comisiei Europene. Totuși, rămâne obstacolul major al stabilizării finanțelor publice: analiști citați de Reuters apreciază că va dura câțiva ani până când România își va consolida bugetul suficient pentru o perspectivă realistă de aderare, iar în contextul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al dinamicii politice înainte de 2028, tema a pierdut din vizibilitate în dezbaterea publică. [...]
Mugur Isărescu respinge ideea unei creșteri economice bazate pe facilități fiscale pe termen lung și avertizează că România se află într-o situație economică „fragilă”, potrivit Agerpres . Guvernatorul Băncii Naționale a României a declarat, miercuri, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, că nu susține o strategie de creștere economică fundamentată pe facilități fiscale acordate pe 10-20 de ani. „Dacă creșterea economică înseamnă din nou facilități fiscale, eventual pereniale, eu personal nu o susțin” , a afirmat Isărescu. El a explicat că BNR a ales să păstreze rata dobânzii de politică monetară, fără a o înăspri, dar nici a o reduce, pentru a evita transmiterea unui semnal că inflația nu mai este o prioritate. Potrivit guvernatorului, o înăsprire accentuată ar fi redus inflația mai rapid, însă ar fi generat o recesiune severă. România a înregistrat o recesiune tehnică – două trimestre consecutive de scădere a PIB – însă, pe ansamblul anului trecut, economia a crescut cu 0,6%, față de 0,9% în 2024, evitând o contracție anuală. „Mergem pe o gheață destul de subțire”, a spus Isărescu, subliniind fragilitatea contextului economic. Guvernatorul a arătat că reducerea consumului, vizibilă inclusiv în HoReCa, trebuie compensată prin investiții publice consistente. Totuși, a avertizat că: volumul consumului este de câteva ori mai mare decât cel al investițiilor; pentru a compensa scăderea consumului, investițiile ar trebui să crească cu două cifre; efectele investițiilor publice apar în timp, în timp ce scăderea consumului se reflectă imediat în PIB. În opinia sa, investițiile publice sunt „singurele care pot da creștere economică fără să genereze inflație și dezechilibre externe”, însă contextul rămâne delicat pentru 2026. [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% marți , însă mesajul guvernatorului Mugur Isărescu ar putea pregăti piața pentru o scădere a dobânzilor în lunile următoare, potrivit cursdeguvernare . Miza ședinței nu este atât decizia în sine, cât semnalele din comunicare și din Raportul asupra inflației, pe care BNR îl publică după ședință, împreună cu noile prognoze. Contextul rămâne complicat: inflația a fost din nou aproape de două cifre în ianuarie (9,6%), pe fondul scumpirilor asociate creșterii fiscalității (TVA, accize și taxarea capitalului), cu efecte aplicate de la 1 ianuarie 2026. În același timp, analiștii citați indică o economie în stagnare și o slăbire a condițiilor interne, ceea ce crește presiunea pentru reluarea relaxării monetare (adică reducerea dobânzii de politică monetară). BCR (Erste) vede mai mult spațiu pentru ca BNR să semnalizeze reluarea ciclului de scădere a dobânzilor în următoarele două trimestre, posibil chiar din mai, pe fondul așteptărilor de temperare a inflației din vară și al scăderii dobânzilor din piață. În analiza citată, banca a urcat prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 4,4% (de la 3,7%), invocând inclusiv evoluțiile prețurilor internaționale la mărfuri și riscurile legate de prețurile reglementate. „Noi, până în prezent, nu avem decât un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor, în viitor, o eventuală reducere a ratei de politică monetară, și anume faptul că ROBOR-ul a coborât sub rata de politică monetară. Este un semnal bun”, a afirmat atunci Isărescu. Semnalele urmărite de piață pentru o scădere a dobânzilor se leagă, în principal, de combinația dintre dezinflație și încetinirea economiei, dar și de transmisia dobânzilor în creditare. Din informațiile prezentate în articol, reperele invocate de analiști includ: menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, nivel stabilit la mijlocul lui 2024, dar cu posibilă schimbare de ton în comunicare; așteptarea unei scăderi mai accentuate a inflației în iulie–august, ceea ce ar putea permite o mișcare înainte sau în jurul verii; scăderea dobânzilor suverane și a indicilor ROBOR, cu accent pe faptul că ROBOR a coborât sub dobânda-cheie; deteriorarea unor indicatori interni (încrederea consumatorilor, piața muncii, dinamica economică), care ar susține o relaxare monetară mai devreme; riscuri încă ridicate pe inflație din zona fiscală și a prețurilor reglementate, care pot întârzia decizia dacă BNR rămâne prudentă. În privința calendarului, scenariile din piață converg spre luna mai ca moment posibil pentru prima tăiere, dar cu alternativa amânării către august, odată cu Raportul asupra inflației din vară. ING estimează o inflație de 4,5% la final de an (și o medie de 7,3% în 2026) și anticipează că, deși nu vede o reducere imediată, comunicarea BNR din februarie „ar putea pregăti terenul” pentru un ciclu de relaxare monetară, cu o primă reducere de 25 puncte de bază în mai și un total de 100 puncte de bază în 2026. [...]
Potrivit Băncii Naționale a României , indicatorii-cheie ai pieței monetare interbancare și ai titlurilor de stat indică o relativă stabilitate a costurilor de finanțare în prima parte a lunii februarie 2026 , în ciuda unui context macroeconomic marcat de incertitudini la nivel european. Datele prezentate de BNR acoperă nivelurile dobânzilor interbancare, volumul tranzacțiilor pe piața monetară, operațiunile BNR, emisiunile de titluri de stat și activitatea pe piața valutară. 1. Dobânzile ROBOR și IRCC La data de 3 februarie 2026, dobânzile interbancare ROBOR și ROBID au înregistrat niveluri aproape identice cu cele din ziua precedentă: Perioadă ROBOR (%) ROBID (%) O/N (overnight) 5,64 5,35 1M 5,68 5,39 3M 5,87 5,57 6M 5,95 5,62 12M 6,11 5,77 În ceea ce privește IRCC-ul trimestrial , utilizat pentru creditele cu dobândă variabilă acordate populației, nivelul comunicat pentru trimestrul III din 2025 este 5,68% , valoare neschimbată față de publicările anterioare. 2. Dobânda de politică monetară BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024. Acest nivel rămâne valabil și după ședința din 19 ianuarie 2026 , nefiind anunțate modificări. Facilitățile asociate rămân: Facilitatea de creditare : 7,50% Facilitatea de depozit : 5,50% 3. Operațiuni pe piața monetară și valutară În 2 februarie 2026, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor interbancare în lei a fost: Depozite atrase : 2.242,3 mil. lei, cu o dobândă medie de 5,69% Depozite plasate : 529,8 mil. lei, cu o dobândă medie de 5,53% Pe piața valutară, în ianuarie 2026, volumul total al operațiunilor a fost de 3.436,1 mil. euro , cu o ușoară creștere față de decembrie 2025. 4. Titluri de stat și operațiuni ale BNR La licitația din 4 februarie 2026 , Ministerul Finanțelor a adjudecat: 999,5 mil. lei cu scadență în 2030, la o dobândă medie de 6,21% 304 mil. lei cu scadență în 2038, la o dobândă medie de 6,66% BNR a realizat operațiuni REPO în iunie 2025 la o dobândă de 6,50% , fără modificări semnificative. 5. Ratele de referință pentru titlurile de stat La 2 februarie 2026, randamentele BID pentru titluri de stat în lei au fost: 6 luni : 5,92% 12 luni : 6,06% 10 ani : 6,70% Iar cele ASK (de vânzare) s-au situat ușor mai jos, semnalând o ușoară tendință de stabilizare. PE SCURT: Datele publicate de BNR arată un context stabil pentru costurile de finanțare în România , cu o volatilitate scăzută a dobânzilor interbancare și menținerea politicii monetare actuale. În lipsa presiunilor inflaționiste majore sau a șocurilor externe, este de așteptat ca aceste niveluri să rămână apropiate în perioada următoare. [...]
